8,590 matches
-
s-a mai dezlipit de el. Mergeam cu Antoaneta la radio, la înregistrările de la teatru radiofonic, la Biblioteca Centrală Universitară, în sus și-n jos cu mașina ei sau cu a mea, pe ploi torențiale sau pe călduri insuportabile. Am rătăcit, de-atîtea ori, prin tainele din Mîntuleasa, prin cotloanele casei ei, prin cuferele din mansardă, pline cu scrisori, cu fotografii și cu șoapte nerostite pînă la capăt... Mai tîrziu, îmi citea la ea, în mansardă, la mine, în curte, sau în
Antoaneta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2881_a_4206]
-
revenire onirică. După momentul spectaculos al distrugerii navei mamă și a pierderii contactului cu centrul de control, valsul stelar și dialogul înconjurat de marele vid celest al celor doi cosmonauți au ceva din acea solitudine originară a izgonirii cuplului adamitic rătăcit printre aștri în drumul său către o terra ferma așteptat cu disperare și de către Columb și marinarii săi. Mă refer la cei doi ca la un cuplu pentru că în spațiu solitudinea devine cu adevărat copleșitoare. Întrebată de Matt ce îi
Zero și infinitul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2906_a_4231]
-
senzația directă a lumii, percepția ploaiei (sic), a apelor, a căror cadența olarul o simte în învârtirea urciorului" (Compendiu, pp. 250, ed. 1968). Și iată că, tocmai pentru a introduce unul din marile poeme ale literaturii noastre, George Călinescu se rătăcește într-o consternanta "șăgălnicie": "Poezia reprezentativă este Șerpii, traducând sub imaginea reptilelor orgoliul femeii fascinate de a vedea ființele masculine târându-se pe dinainte" (idem). Atâta tot? Șerpii Sub falnica desfășurare de crengi a umedei păduri, mă culc în ierburi
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
un punct, tocmai pentru ca iubirea să fie posibilă: „te privesc și părul tău crește, crește/ se unduie ca fumul de țigară./ ochii îți ard și părul tău/ se desface în rotocoale/ ca fumul de țigară./ eu mă fac mic. mă rătăcesc/ ca o sălbăticiune./ atenție, fumatul e dăunător/ spun și eu așa./ în timp ce ne ținem în brațe/ prizăm trupurile noastre, ne drogăm./ spun și eu așa,/ drogurile sunt un pericol./ până la urmă totuna,/ părul tău crește, crește./ eu mă fac mic
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
prea accentuată a poeziei de azi. Ermetismul soft profesat constant de Manasia îl determină să refuze asemenea acte de directețe. O dovedește și primul poem de aici, care alunecă treptat dinspre un regim cotidian, localizabil, către unul al terorii difuze: „Rătăcesc printre blocurile Ostroveniului,/ proaspete, colorate,/ văzute prin retina copilăriei. Dar părul meu/ e lung și rărit,/ chipul brăzdat de trecerea vremii./ Am o pelerină uzată./ În mână, sticla farmaceutică arămie./ Scot dopul torn soluția pe față/ aprind bricheta. Părul arde
Bonobo, om sucit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3199_a_4524]
-
Mircea Handoca, Răspund la scrisoarea d[umnea]vostră din 27 decembrie 1999 în legătură cu ediția corespondenței emise de Mircea Eliade, vol[umul] 2, în curs de apariție în anul 2000. Am găsit 15 scrisori de la Mircea Eliade, poate mai sunt 2-3 rătăcite printre hârtii vechi, dintre care am selectat trei pentru publicarea în volșumulț 2, datate 15 noiembrie 1978, 17 martie 1979, cea pe care o aveți în xerox, și 7 iulie 1979, trimisă de la Paris 3. Cât despre scrisorile mele către
Întregiri la bibliografia lui Matei Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4369_a_5694]
-
este Scorpionul galben, cea mai bună a volumului. Raul trebuie să facă un reportaj publicitar despre litoralul tunisian. Ajuns în Egipt, după ce e fascinat de o femeie misterioasă, Selchis, naratorul Raul se trezește numit fie Ra, fie scribul, și astfel rătăcește sensurile realității. Radu Țuculescu recurge la soluția fantasticului ivit din suprapunerea miturilor. Conversia are a face aici, la fel ca la Eliade, cu aglomerarea mizelor sacre în cele profane. Selchis poate fi regina diabolică care-și omoară bărbații sau o
Despărțiri în game diferite by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3011_a_4336]
-
mărunte 4 le păreau zid de trestii sau popor de păpuriș, des cum e peria. Și când zglobiile zefiruri adiau fața câmpurilor și mișcau alene vârfurile ierburilor cele scunde, gâzele noastre rămâneau speriate ca de vijeliile viforelor din Nord. Au rătăcit vreme îndelungată, fără să știe una de cealaltă că pe pustiul câmpului mai colindă o ființă tot așa de mică sau și mai mică de cum erau5 ele amândouă. Vezi că nimeni nu avea cum să le spună că sunt mici
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
9 idem, p. 167. 10 v. „Melosina” la Th. v. H. Paracelsus, Liber de nymphis, I, 4, în Sämtliche Werke Abt. 1, Bd. 14, München u. Berlin, 1933, p. 143-143. 11 e.g., farul „în formă de piramidă”, care „îndrumă călătorii rătăciți prin pădure” și la care îl conduce nimfa pe erou - Songe de Poliphile, VII, traduction libre de l’italien, t. I, à P. Didot l’aîne, Paris, 1804, p. 192. 12 M. Proust, Le côté de Guermantes, în ed. cit
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
un (măcar succint) inventar al reacțiilor pe care Dragul meu turnător le-a provocat până acum în presa culturală de la noi. N-am s-o fac însă, nu doar din motive de spațiu, ci și pentru că eu unul mă simt rătăcit în subteranele ideologice care animă de fapt (dincolo de argumente) dezbaterea aceasta incipientă. Iar când intervin ideologiile, cărțile ies din tipar „gata citite”. Nu m-au mirat, de aceea, cele câteva „lecturi indispuse” de care s-a întâmplat să mă lovesc
Noblețea spiritului critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3006_a_4331]
-
doctorul Rosenfeld și stilatul, pentru că și ficționar, Simon. Primul are alura unui "erou civilizator" donquijotesc, care încearcă să prescrie medicamente unor oameni obișnuiți cu altfel de leacuri; pe disperatul doctor îl caracterizează "sila" de aceste locuri "în care s-a rătăcit și s-a pierdut ca medic și ca om". În replică, Simon este atras de lumea Orientului pe care încearcă s-o înțeleagă, să i se integreze și, în cele din urmă, să o "civilizeze": el introduce în casa boierului
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
s)elective devenite, după un deceniu, efective și nici Dublul regim (diurn/nocturn) al presei, unde un pasaj oarecare se poate citi că o poezie virtuală a ironiei. Astfel, publicitatea e "că Simon Magul: nu zboară, ci zburătăcește, făcîndu-ne să rătăcim că fluturii, din floare-n floare, (sau, dacă vreți, din Bloom în Bloom!), - iar nopțile, în spot în spot." Și aici închei. Caleidoscop 10 sub "monoftalmu' Lunii", cu cele 7 "teme flu", cu tot.11 1 Iezuitul german Athanasius Kircher
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]
-
împletite de mâna unei negrese sălbatice. Timpul e un templu unde s-a ascuns mirarea. Ce să mai caut? Ziua este în involuție, vorbită de gura unui zeu necunoscut. Curcubeul, patrafir sub care, pe vremuri, ne ascundeam capetele, s-a rătăcit pentru totdeauna sau poate chiar a fost ucis. Nu știe nimeni. Acum, nici măcar cuvintele nu-mi mai pot arăta calea. E doar o grimasă - cortină după care mai toți ne ascundem frica de moarte. Mutație... Mai ai și tu puțină
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/14925_a_16250]
-
O atât de mult iubită roza mea adânc nocturnă bolțile din plâns imită ca izolda-n strâmta urnă. Tună craniul caraiman nervii/servii trepanați între polii nu și da dan sați lebăda dansați morții mei încoronați cu pleșuvi și stinși vulcani rătăciți prin rik-ve,-dà dan sați lebăda dansați despuiați de searbăda marmură-n suspin morgan ca nebunii spânzurați dan sați lebăda dansați și prohodul vă va da gâtul ei toiagul pânii marea traversând în van gâtu-mi atârnând în laț dansați lebăda
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
pe un catâr castrat retorica zilei înaltă și mândră rând pe rând se deschid ferestrele ațipite nedumerirea invadează încăperile nimeni nu știe că azi e sărbătoarea recoltelor analfabete După risipirea negurei O negură densă îmbrățișa întregul ținut mesagerii veștilor bune rătăcind au ajuns în alt ținut după risipirea negurei nu ne-am mai recunoscut eram cu toții democrați surdo-muți Fapt divers Pe marginea șanțului fumau și depănau anecdote obscene stropite cu rachiu puturos unul nu a văzut surparea digului unul nu a
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15267_a_16592]
-
premierei, printr-un ordin venit de la cel mai înalt nivel: conținea prea puține teze politice juste și prea mult estetism. Caietului de curînd răsfoit îi lipsește prima copertă cartonată; așa era mai ușor de purtat în buzunarul hainei. Alexandru Ivasiuc rătăcea totdeauna orice mapă personală, iar servietă diplomat nu și-ar fi luat cu nici un preț. Refuzul modei timpului - în acel an servieta diplomat reprezenta unul din elementele ei distinctive - sau lipsa de grijă față de o mapă încăpătoare se datora, de
Alexandru Ivasiuc - inedit by Tita Chiper () [Corola-journal/Imaginative/15478_a_16803]
-
aceea doar Eu! Mă doare mâna de cuget Ea n-are nici uger, nici întrebare Hoitul e hoit Ca la morți. Viii? Du-i Și morții sunt vii, nu-i așa? Da' când îs vii, câteva stafii, Și n-au rătăcit Pe drumuri pustii, Doar cât s-a putut Prin colivii. Mă doare Mă doare ( Prin conștiința ta flămândă) Chiuveta înfundată Și cântecul de-alaltăieri Mă dor în continuare Iubirile de ieri și-alaltăieri Și toate celelalte Ne mai gândim cu
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/15393_a_16718]
-
și vă iubesc. / Te rog să ai grijă de Leana și de Voica. Rămâneți cu bine și sănătate. / Ion Vinea / Buc. 11 Mai ș1964ț", precum și o carte poștală cu următorul conținut: "Frate Vlaicule, te văd pe afișele teatrului de aici. Rătăcesc în jurul bătrânului meu oraș prin adopțiune și întineresc făcând reportaj ca la optsprezece ani. / Doamnei tale sărutări de mâini și lui Puck urările cele mai bune. Cu dor, / Ion". Ea este adresată: -Domnului și Doamnei / Vlaicu Bârna / Str. Traian 177
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
Emil Brumaru Printre multe, dulci virtuți Ai și-aceea să săruți Pe ochi fluturi surdo-muți, Rătăcind din miez în miez, în sălbatice cirezi, înspre-amurg dinspre amiezi, Și să-i pipăi între-aripe Pînă ce încep să țipe. De plăcerea clipei țiple în care trupul și-l frîng. Apoi vin rîme și-i strîng Sub pămînt, în raftul
Distrugerea fluturilor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15965_a_17290]
-
desparte. Și-n sfârșit, în stolul cruțat de furtună, o să vin să ciugul cu ele-mpreună. Din Însemnările Anonimului: Tripla Hecate brusc, orașul năpădit de ceață artificială = prilej de răfuieli stătute, confuzii îndelung gândite = docilii orbi (cum scheunau 1) se rătăciseră de vechi stăpâni, gemând după cei noi = cât despre ultimii poeți, știm c-au murit prin sufocare, cu țăndările unei fraze înfipte-n gât eu dormitam de-a lungul orelor de isntrucție = seara își aduna pe creștet broboadele negre c-
Aveam cântarea în nume by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/16278_a_17603]
-
ne va fi șters. Cartoon ("Cunoști tu țara...") Mă voi muta, cîndva, în Țara Animată... Voi fi, pe rînd, Fred, Barney, Homes, Bart, Îndrăgostit ca Mickey, ca Scrooge, biet cumulard, Calm, nonșalant ca Popeye, ca Donald, pus pe ceartă... Voi rătăci pe cîmpuri de aur și smarald, Pe mări de staniol și munți de ciocolată, Voi ronțăi alune și morcovi, niciodată Nu-mi va fi sete, doame, frig sau cald. Elastic și rapid și clar voi fi Nemuritor. Chiar dacă "Poc!" Mai
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
grație afară ningea amenințător și romantic era o perfectă transpunere a lui mahler pentru surzi era una din acele nopți rotunjite de insomnie cu fum de țigară și vin și visare în fața hărților pătate cu ceai verde prin febre gălăgioase rătăceam agățat de gânduri abrupte dorințe alunecoase mult ninse cu sentiment din frigul întrebare scenele unor situații de viață se perindau odată cu fulgii de zăpadă prin fața geamului ivind obiecte metafizice cum bocancii jidovului rătăcitor urechea lui van gogh bastonul alb a
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
fetița mea - Andreea: cât încă frumusețea zburătoare n-a murit de tot aș vrea s-o vadă să se mire s-o fluture pe podul palmelor și ea Un înger pământesc? - surâde ea clipind - un fluture ceresc? un monstru sacru rătăcit în lumea păpușilor de cârpă și de ață? - sub ochii ei fermecători corpul ființei moarte prinde viață și-un fâlfâit de aripi scutură polen din pomii ce-nfloresc Norul de polen curcubeic plutește mai plutește un timp de-asupra noastră
Poezii by Teo Chiriac () [Corola-journal/Imaginative/2468_a_3793]
-
raze-stalactite cu raze-stalagmite Este adevărat este bine este frumos îngerii cântă sufletele zburdă zeii se veselesc las cartea din mâini și cartea plutește - nu cade jos este adevărat este bine este îngrozitor de frumos precum călăuza lui Tarkovski prin zona memoriei rătăcesc strigând - cutremurat - la fiece pas: „Îmi amintesc! îmi amintesc! îmi amintesc!”
Poezii by Teo Chiriac () [Corola-journal/Imaginative/2468_a_3793]
-
Nu poți privi nici înapoi, nici înainte- captiv, șansa ta e înotul prin sinele-ți încă liber, grăbește-te, drumurile se bifurcă la nesfârșit, malurile se depărtează împinse de mareea amurgului... Printre lumini... Ții minte văile cu jderi prin care rătăceam mai ieri? Cărări înguste, grote, salturi, fugi... Și gleznele-ți ostatice-ntre rugi... Printre lumini, lumină tu fiind, brațe de rai simțeai cum te cuprind, O clipă ai fi vrut să strigi, stăpână peste liniști și ferigi, te-o auzi
Poeme by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/2471_a_3796]