1,461 matches
-
Clairvaux n-a fost singurul care a predicat În favoarea Cruciadei. În regiunea Renaniei, un ermit francez numit Raoul, care spunea că e călugăr cistercian și se bucura de sprijinul anumitor cercuri ecleziastice, obținea mari succese în fața mulțimilor. În jurul acestui predicator rătăcitor lua din nou naștere climatul escatologic al primei cruciade. La fel ca pe vremea lui Pierre Ermitul și a lui Gautier cel fără de Avere, un sentiment de exaltare colectivă punea stăpânire pe credincioși. Raoul, arătând niște scrisori pe care le
Bernard de Clairvaux () [Corola-website/Science/299233_a_300562]
-
a atrage banii, un defect moștenit de la tatăl său. Din această aventură antreprenorială, romancierul a păstrat însă interesul pentru imaginea cinematografică: capitolul "Eol" din "Ulise" este segmentat în secțiuni scurte cu titluri care amintesc de afișele filmelor, iar în "Stâncile rătăcitoare", scriitorul folosește tehnica „unghiurilor de filmare”, care se mută progresiv de la un centru de interes la altul. Eșecul afacerii "„Volta”" a curmat și alte ambiții antreprenoriale pe care le avea scriitorul, spre exemplu intenția de a extrage venit din importul
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
puțin tolerant ca în America, domnișoara Weaver și "The Egoist" nu reușesc să publice, între ianuarie și decembrie 1919, decât fragmentele unor capitole care nu aveau prin ce să scandalizeze: II, III, VI și X ("Nestor", "Proteu", "Hades" și "Stâncile rătăcitoare"). Exilat din spațiul anglofon, "Ulise" va vedea așadar lumina tiparului la Paris abia în 1922. Interesul lui Joyce pentru teatru este sporit de mediul cultural al Zürichului, un oraș care, printr-un complex de împrejurări, devenise în 1917 principalul centru
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
trei personaje principale, Leopold Bloom, Stephen Dedalus și Molly Bloom, se identifică cu eroii Ulise, Telemah, respectiv, Penelopa. Romanul este structurat în trei părți: "Telemahiada" ("Telemah", "Nestor", "Proteu"), "Peregrinările lui Ulise" ("Calypso", "Lotofagii", "Hades", "Eol", "Lestrigonii", "Scila și Caribda", "Stâncile rătăcitoare", "Sirenele", "Ciclopii", "Nausicaa", "Boii Soarelui", "Circe") și "Nostos" sau "Întoarcerea în Itaca" ("Eumeu", "Itaca", "Penelopa"). Titlurile capitolelor, adesea suprimate în ediția engleză a romanului, trebuiau să rămână secrete, conform voinței lui Joyce, însă criticul Stuart Gilbert, un prieten al autorului
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
puternic dezavuată de auditori, tentativa lui de a se face înțeles de un public cu sensibilități atât de disparate identificându-se cu încercarea lui Ulise de a-și manevra corabia prin culoarul îngust dintre Scila și Caribda. Următorul capitol, " Stâncile rătăcitoare", plonjează în lumea eterogenă a străzilor dublineze, concentrându-se succesiv, ca într-un album de viniete, pe diverse personaje mai mult sau mai puțin importante ale romanului. Bloom cinează la Hotelul Ormond, unde realitatea pare transfigurată de muzica seducătoare și
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
lui, inseparabilă de cea a feminității. În "Portret", lui Eileen, fata de care naratorul se îndrăgostește în copilărie, îi sunt asociate cele două epitete mariene, „turn de ivoriu” și „zidire de aur”. Umberto Eco îl compară pe Joyce cu "episcopii rătăcitori" ("episcopi vagantes") din Evul Mediu, care au părăsit canonul Bisericii, dar nu și patrimoniul ei cultural sau modul ei de gândire. Condiția luciferică a artistului este exprimată de Stephen Dedalus prin cuvintele: „N-am să slujesc ceva în care nu
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
revendică narațiunea. Pluriperspectivismul îi plasează în centru pe rând pe cei trei protagoniști (Stephen Dedalus, Leopold Bloom și Molly), dar și pe unele personaje secundare ca Gerty MacDowell în "Nausicaa", naratorul din "Ciclopii" sau diverși locuitori ai Dublinului în "Stâncile rătăcitoare". Metodele predilecte ale introspecției psihologice sunt monologul interior (fluxul conștiinței) în "Proteu" și "Penelopa", când gândurile personajului se manifestă nemijlocit, sau stilul indirect liber în "Hades", "Telemah", "Lotofagii" sau "Calypso", când perspectiva subiectivă a protagonistului se îmbină, nesemnalată, cu cea
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
samaritean, când, ieșind din bordelul Bellei Cohen, „îl scutură pe Stephen de cea mai mare parte din scamele și gunoaiele de pe vestminte și-i înmânează pălăria și toiagul, îmbărbătându-l”. În "Scila și Caribda", Buck Mulligan îl compară cu evreul rătăcitor, dar și cu bătrânul marinar din balada lui Coleridge. La finalul capitolului " Ciclopii", încercând să evite furia dezlănțuită a „Cetățeanului”, Bloom iese din scenă într-o manieră suprarealistă, înălțându-se spre cer într-un car de foc, asemeni Sfântului Ilie
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
de versuri "Ulysse", "l'Exode", "Titanic", "Au temps de poème", "Poèmes épars". Ideile de rătăcire, de exil printre oameni, de paradis pierdut, de univers al copilăriei că stare de grație sunt centrale poeziilor sale. Nu întâmplător este asimilat adeseori evreului rătăcitor că tip universal al intelectualului, în speță al filosofului neliniștit, interogativ, care caută soluții pe care nu le va afla nicicând. În timpul ocupației germane a Franței este arestat de către Gestapo împreună cu sora să mai mare Lină, în urma unui denunț cu privire la
Benjamin Fondane () [Corola-website/Science/297749_a_299078]
-
special a acelor noi îmbogățiti care vor să dicteze gustul literar fără să prea știe literatură. În poveste, doi bacani se luptă cu actori profesioniști pentru ca fiul lor analfabet să joace un rol într-o piesă. El devine un cavaler rătăcitor purtând, în mod natural, un pisălog în flăcări peste scut. Căutând să câștige inima unei prințese, tânărul este ridiculizat așa cum a fost Don Quijote, deși Don Quijote nu fusese încă scris. Unul din meritele principale ale lui Beaumont și Fletcher a fost
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
împrumut din franceză: "planète" și din latină: "planeta". (Termenul francez "planète" are drept origine același termen latin "planeta"). Termenul latin "planeta" provine din greaca veche "planêtês", care, în expresia πλανήτης αστήρης, transliterat: "planêtês astêrês", desemneză „astru în mișcare” (sau „astru rătăcitor”), în opoziție cu stelele care apar imobile pe bolta cerească. Această mișcare aparentă, dacă este urmărită o planetă pe cer de la o noapte la alta, a fost observată foarte devreme de oamenii tuturor civilizațiilor, însă complexitatea sa a rămas timp
Planetă () [Corola-website/Science/296529_a_297858]
-
scrie două povestiri fantastice: "Zastrozzi" și "St. Irvyne sau Cavalerul de Rozacruce". Revista "Fraser's Magazine" publică, în aceași perioadă, o altă producție literară a lui Shelley, un poem epic, scris în colaborare cu vărul său Thomas Medwin, intitulat "Jidovul rătăcitor" ("The Wondering Jew"). În 10 aprilie 1810, se înscrie la Universitatea din Oxford - unde învățase și tatăl său. Se împrietenește încă din primele zile, cu studentul Thomas Jefferson Hogg, unul dintre viitorii săi biografi. Legenda spune că a participat doar
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
au dezvoltat și înfrumusețat aceste evenimente. Cercetări recente au sugerat că participanții la respectivele mișcări nu ar fi fost copii, sau cel puțin nu dintre cei foarte tineri. La începutul secolului al XIII-lea, prin Europa bântuiau cete de săraci rătăcitori. Acești oameni fuseseră alungați de la casele lor de schimbările economice care forțaseră numeroși țărani săraci din nordul Franței și Germaniei să-și vândă pământurile. Membrii acestor pâlcuri rătăcitoare erau denumiți "pueri" (în latină "băieți"). În 1212, un "puer" francez numit
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
La începutul secolului al XIII-lea, prin Europa bântuiau cete de săraci rătăcitori. Acești oameni fuseseră alungați de la casele lor de schimbările economice care forțaseră numeroși țărani săraci din nordul Franței și Germaniei să-și vândă pământurile. Membrii acestor pâlcuri rătăcitoare erau denumiți "pueri" (în latină "băieți"). În 1212, un "puer" francez numit Stephen și un "puer" german numit Nicholas au început în mod separat pelerinaje, fiecare pretinzând că a avut vedenii cu Isus Cristos. Alături de ei au venit săracii rătăcitori
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
rătăcitoare erau denumiți "pueri" (în latină "băieți"). În 1212, un "puer" francez numit Stephen și un "puer" german numit Nicholas au început în mod separat pelerinaje, fiecare pretinzând că a avut vedenii cu Isus Cristos. Alături de ei au venit săracii rătăcitori. Cu toate acestea, marșul lor nu a fost preludiul unui război sfânt. Câteva decenii mai târziu, cronicalii au citit relatările acestor procesiuni și au tradus "pueri" ca "băieți" sau "copii", fără să cunoască înțelesul adevărat al termenului. Astfel s-a
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
pentru mai multe motive: Biserica Romano-Catolică a avut tot timpul o atitudine agresivă față de curentele creștine considerate eretice, dar mai înainte de secolul al XII-lea grupurile religioase nonconformiste nu erau considerate o amenințare prea mare, fiind reprezentate de propovăduitori rebeli rătăcitori sau de mici secte locale. Catharii din Languedoc au reprezentat o mișcare alternativă de masă, care punea probleme care nu mai fuseseră cunoscute de 900 de ani, din primii ani ai creștinismului, când catolicismul trebuise să se confrunte cu arianismul
Cruciada Albigensiană () [Corola-website/Science/306655_a_307984]
-
de tablouri și-și numește operele, simplu, picturi. Se lasă în voia decorativului impus de subiect, îl tratează cu rigoare și obține efecte eclatante. Adeziunea privitorului e spontană și inechivocă. Iată, Val Gheorghiu, exploratorul universurilor imaginare, se întoarce ca fiul rătăcitor altădată la poarta concretului. E atît de fas- cinat de motiv încît citează cu fervoare din cartea de istorie a clipei. Nu ne miră că aceste picturi seamănă ca expresie cu niște veritabile portrete. Au, adică, personalitate și fizionomie distinctă
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
rolului Cotyso din "Dacii". Sergiu Nicolaescu a modificat însă textul, fără să-l anunțe pe Herescu. Actorul s-a supărat atât de tare, că s-a îmbolnăvit de hepatită. Una dintre secvențele antologice ale filmului este cea în care oștenii rătăcitori stau îngropați până la gât în nisip, iar turcii pun caii să alerge printre ei. Regizorul a precizat că această metodă de ucidere a prizonierilor era practicată de cazaci și mongoli, el aplicând teoria după care "„caii nu văd sub ei
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
rânduială-a fantasticei păduri / trezind îndemânarea ce zăcea în noi de mii de ani / și-acuma răsufla din nou la suprafață cu putere / strunind încheieturile acestei lumi ieșită din țâțâni / și-n prima noapte / mai liniștită parcă / miresmele de brad rătăcitoare / căzură peste oraș («aici ne naștem iar și nu ne mai retragem..." (HFp, 33 sq.). Grigore Hagiu este un creator de veritabile simfonii poematice, tot o simfonie fiind și suita de poeme turnate în formă fixă, "Sonete", volum publicat în
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
acea vreme că o contribuție proprie a meșterului la actul de ctitorie. În acest caz elementul cozii de vioară, atât de neobișnuit, ar putea fi înțeles că un semn decorativ de distincție al meșterului Horea, o semnătură în limbajul lemnarilor rătăcitori.
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
sunt bazate pe "hainele preoților" din standardul de epocă. Aici putem asuma că ea se referă la preoții șinto, că la acel moment nu erau preoți shinto, preoți zen sau preoți budiști printre alți (Miroku este un preot budist tipic rătăcitor, în timp ce bunicul lui Kagome este un preot shinto tipic la Altar și Kikyo o preoteasă). Hainele lui Inuyasha sunt toate roșii constând din Roba de foc-șobolan care este realizat din legendarul ""Hinezumi"" (blană de șobolan de foc), care este declarat
Inuyasha (personaj) () [Corola-website/Science/308901_a_310230]
-
și nivelatoare...» (www. Mouvances. ca, nr. 1 - 2 / 2006). Din 1981 încoace, în spațiul spiritual francofon, cea mai importantă / puternică și autentică voce lirică, este a poetei , creatoarea unei opere poetice impresionante, a cărei corolă se alcătuiește din volumele: Idol rătăcitor (1983), Ultima femeie (1991), O mână contra delirului (1995), Căutătoarea de imagini (1995), Liturghia trupului (1998), Căderea zilei (1999), Bărbat de liniște (2000), Temnița (2001), Ce nu pot grăi cuvintele (2001), Poeme în floare (2001), Grădina vertijurilor (2002), La cerul
Claudine Bertrand () [Corola-website/Science/310355_a_311684]
-
de la astfel de manifestări legate de Charles de Gaulle, Zhou En Lai, Mohammad Reza Pahlavi Aryamer - șahinșahul Iranului, Nichita Sergheevici Hrusciov, Cevdet-Sunai, Francois Mitterrand, Alain Poher, Jaques de Larosiere, Michel Camdessus, Pierre Beregovoy, Anatoli Karpov ș.a. 45. Volumul de versuri "„Rătăcitor prin lume și prin stele”" cuprinde poezii scrise în perioada anilor ’80, aflate până la data apariției în manuscris. 46. Prefețe, studii introductive, ediții îngrijite de către Petre Gigea-Gorun: · Gh. Vraciu "“ În grădina visurilor"”, versuri; · Mihai Rădoi: “"Imposibila întoarcere"”, versuri, 2001 ; · Adina
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
au trăit în abstinență și nici în castitate în hinduism. Totuși abstinența a jucat un rol deosebit pentru căutările religioase din toate. Pe lângă aceste forme de monahism născute mai ales din tradiția brahmanică se găsesc în hinduism nenumărați Sadhu - asceți rătăcitori - care nu aparțini nici unei instituții religioase. Miturile povestesc viața nenumăraților înțelepți Rishi care căutau adevărata cunoaștere în singurătate. Astăzi există învățători religioși care poartă numele de Swami sau de Guru, care conduc de obicei un Ashram în care predă și
Mănăstire () [Corola-website/Science/305374_a_306703]
-
de stat. Când forțele sale au fost înfrânte, iar nobilul Shang însuși a căzut în luptă, noul domnitor a cerut să fie legat de patru care de luptă și sfâșiat în bucăți . Un alt consilier de la curtea Qin, un învățat rătăcitor, pleda prostește pentru idealurile confucianiste de virtute a domnitorilor și moralitate a guvernării. Enervat, conducătorul a hotărât să fie pedepsit prin castrare, spunând: , Dacă ar fi să mă supun flecărelilor încrezutului ăstuia, am fi anihilați complet de alte regate războinice
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]