141,440 matches
-
ca niciodată de integrarea deplină a țării noastre în structurile comunitare. E drept, apropierea României de lumea euro-atlantică a fost favorizată de o conjunctură internațională foarte favorabilă (acțiunile militare din fostul spațiu iugoslav, atentatele teroriste de la World Trade Center New York, războaiele din Afganistan și Irak), în mult mai mare măsură decît de performanțele guvernanților noștri, dar este clar pentru toată lumea că eventuala admitere a României între membrii Uniunii Europene, începînd cu anul 2007, era un obiectiv ce părea utopic la începutul
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
lui Adrian Marino, ,echilibrul axiologic al valorilor, liberalismul (pe toate planurile), umanismul, europeismul declarat și activ, convergența și chiar sinteza dintre valorile naționale și universale, raționalismul și spiritul critic - atît de detestat de Ťfilozofiať de dreapta, naționalist-intuitivă, dintre cele două războaie - respingerea misticismului, ocultismului, a tuturor formelor de mistagogie, a populismului, un anumit Ťbun simțť care se opune oricărui bombasticism, oricărei nebulozități și dezechilibrări într-un sens sau altul" (p. 56). Principiile de căpătîi ale acestei ideologii centriste trebuie să fie
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
cu orice preț condiții optime pentru o masturbare amplă și incontinentă, virtuală și ea, însă folosind un material concret, din viață, ficționalizat prin nenumăratele procedee tehnologice, din simplă lașitate și pentru atenuarea oricărei suspiciuni de culpă, adică folosind copiii, suferința, războiul, moartea și iubirea ca spectacole pure, ca pe niște filme derizorii de Sergiu Nicolaescu. Concursul de felație pentru fetițele de doisprezece ani, pe care Florian Liber îl descrie și îl analizează succint, nu este decît un biet episod, e adevărat
Pre-Apocalipse now by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11439_a_12764]
-
David Mc Neil, însă, nu are, cel puțin așa apare, astfel de complexe: este romancier, compozitor, textier, interpret. Scriitorul regăsește imediat privirea ingenuă a puerului. Micul David (născut la New York, unde i se refugiase familia în timpul celui de-al doilea război mondial) are impresia, care se dovedește ulterior greșită că, de fapt, copilăria se petrece numai vara, pe nisipul încins, lângă marea nesfârșită, la Vence, în Provence, în lumina radioasă a pictorilor. Cu șoferul Auguste, care confecționa și ramele tablourilor lui
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
poate), rode (roade), forte (foarte), onore (onoare), măsoră (măsoară), scole (școale), nostre (noastre), totă (toată), bolă (boală), me(mă), acesta (aceasta), scia (știa), presintă (prezintă), tesă (teză), sciu (știu), cunoasce (cunoaște), ve (vă), cunoscință (cunoștință). Neocolită de drame, în timpul primului război mondial fiind ostatic, timp de un an, la nemți, viața savantului va cunoaște, după instaurarea comunismului, toate umilințele, fiind tratat, pentru că avusese moșie și conac, ca o ,bestie moșierească". Dar această etapă din viața sa va face obiectul volumului al
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
există ideea metafizică germană, concisă, eliptică,... cel ce spune nu - știe, poate cunoaște... sau cunoscător, știutor este numai cel ce spune nu, care neagă... În fine, Max Scheler, filosoful ce a scris Natura și forma simpatiei, epocală, apărută după Primul Război Mondial, în anul 1923, a făcut literatura europeană să se încarce de o anume tentație luciferică, după unii, după alții, negativistă, demonică... De exemplu,... puterea lăsată omului de a se auto-nega, de a se concepe cu totul altfel decât este
Ființa care spune nu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11458_a_12783]
-
în Oceanul Indian, altul crede că Egiptul e în America Centrală. O domnișoară nu știe nici un oraș din Franța în afară de Paris, pentru că a călătorit direct acolo cu autocarul..." sau "O candidată nu știe cine cu cine s-a bătut în al doilea război mondial. O alta afirmă că Războiul Rece s-a dus între Kennedy și Churchill pe de o parte și Japonia pe de altă parte.") îl conduc la două observații: "Primul lucru care m-a frapat la acești tineri e că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
e în America Centrală. O domnișoară nu știe nici un oraș din Franța în afară de Paris, pentru că a călătorit direct acolo cu autocarul..." sau "O candidată nu știe cine cu cine s-a bătut în al doilea război mondial. O alta afirmă că Războiul Rece s-a dus între Kennedy și Churchill pe de o parte și Japonia pe de altă parte.") îl conduc la două observații: "Primul lucru care m-a frapat la acești tineri e că, literalmente, mulți dintre ei nu știu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
o împărtășească după o altă vizită ne putem convinge dintr-o însemnare a lui Const. Argetoianu, din 22 noiembrie 1934:3) , Nae Ionescu, care se întoarce din Germania, povestește că nemții sunt înarmați până în dinți, că au toate contingentele de la război până azi instruite și 42.000 piloți aviatori. Șomajul nu se mai simte, sărăcia nu e mai mare ca aiurea, dimpotrivă. Lumea e mulțumită și plină de încredere în Hitler". încredere împărtășită, de altfel, și de Nae Ionescu care în
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
să cadă peste clișee sau să rămînă doar niște pastișe voiculesciene. Trei povestiri, La balamuc, Un act de identitate și Erotikon, inspirate din experiența scriitorului ca observator în zona conflictului iugoslav, sînt trei secvențe distincte ce compun chipul descompus de război al unei țări și al oamenilor abrutizați de resentimentele ideologice, de violența legilor nescrise și de practicile inumane ale războiului civil. Relatarea e rece, iar cadrele tăiate scurt și exact, reliefînd dramatismul situațiilor. Am lăsat la urmă două povestiri care
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
Erotikon, inspirate din experiența scriitorului ca observator în zona conflictului iugoslav, sînt trei secvențe distincte ce compun chipul descompus de război al unei țări și al oamenilor abrutizați de resentimentele ideologice, de violența legilor nescrise și de practicile inumane ale războiului civil. Relatarea e rece, iar cadrele tăiate scurt și exact, reliefînd dramatismul situațiilor. Am lăsat la urmă două povestiri care mi-au atras atenția în mod deosebit. Texpertul, pentru că este o bijuterie textual(ist)ă, circulară dar deloc gratuită, o
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
rămân tulburi: un amestec de rasism combinat cu frustrarea socială: invazia în masă a indienilor, pakistanezilor, indonezienilor și-a altor asiatici a creat enorme probleme pe piața muncii. Or, un binecunoscut adagiu al capitalismului ajuns la apogeu spune că ,un război adevărat e o sărbătoare a pieții..." Aveți cumva vreo îndoială că ne aflăm în timpul unui nou război? Comentatorii s-au grăbit să-l boteze ,Al Patrulea Război Mondial", după cel Rece, al Treilea. Nu e exclus ca una din cheile
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
și-a altor asiatici a creat enorme probleme pe piața muncii. Or, un binecunoscut adagiu al capitalismului ajuns la apogeu spune că ,un război adevărat e o sărbătoare a pieții..." Aveți cumva vreo îndoială că ne aflăm în timpul unui nou război? Comentatorii s-au grăbit să-l boteze ,Al Patrulea Război Mondial", după cel Rece, al Treilea. Nu e exclus ca una din cheile terorii sub care trăiește Europa să se lege de noua identitate a musulmanismului - cea externă. În Occidentul
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
muncii. Or, un binecunoscut adagiu al capitalismului ajuns la apogeu spune că ,un război adevărat e o sărbătoare a pieții..." Aveți cumva vreo îndoială că ne aflăm în timpul unui nou război? Comentatorii s-au grăbit să-l boteze ,Al Patrulea Război Mondial", după cel Rece, al Treilea. Nu e exclus ca una din cheile terorii sub care trăiește Europa să se lege de noua identitate a musulmanismului - cea externă. În Occidentul care, sub presiunea perversă a materialismului și comunismului, religia a
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
religiei și politicului, formulă care, se pare, era străină părinților lor, veniți din vechile colonii. Or, această combinație a dat întotdeauna și pretuitindeni același rezultat: violență și moarte. Fie că admitem, fie că nu, pe continentul nostru a început un război. Miza lui nu e, în primul rând, economică, așa cum s-a întâmplat în cazul marii majorități a războaielor de până acum. Miza lui e adânc simbolică, de un simbolism care încă rămâne greu accesibil. Astfel încât, poate că problema care se
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
a dat întotdeauna și pretuitindeni același rezultat: violență și moarte. Fie că admitem, fie că nu, pe continentul nostru a început un război. Miza lui nu e, în primul rând, economică, așa cum s-a întâmplat în cazul marii majorități a războaielor de până acum. Miza lui e adânc simbolică, de un simbolism care încă rămâne greu accesibil. Astfel încât, poate că problema care se pune în Europa Occidentală în clipa de față nu se mai referă la capacitatea continentului de a-i
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
La ora ,0.00" dintre 6 și 7 august, autoritățile au încetat să mai ridice pașapoartele românilor care nu fugiseră rupând pământul de propria țară spre Ungaria... Acum, după știutul și simpaticul model chinezesc: am tăiat - urmează numărătoarea pașapoartelor-pradă după războiul purtat împotriva românilor veniți acasă de pe la munci... - Vrei să-mi arăți din nou reportajul cu palmele bătătorite? mă ia la rost Haralampy. Are dreptate! APARIȚIE EDITORIALĂ DE EXCEPȚIE! Ioan Rus și Vasile Blaga: Emoționanta armonie dintre putere și opoziție când
De la sublim la ridicol și înapoi spre... Schengen by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11446_a_12771]
-
în scurta sa viață, de 38 de ani, Sebastian nu a cunoscut violența antisemită, nu a fost deportat, dar a suferit efectele legilor rasiale, la un moment dat nu a putut să-și pună semnătura pe propria creație, iar după război, dacă ar fi trăit mai mult, nu se știe de nu ajungea în închisoare ori ar fi fost ostracizat pentru ,atitudine mic-burgheză, dușmănoasă statului socialist". Dicționarul Enciclopedic Român din 1966 îl menționează totuși, deși se scrie că romanele sale (Femei
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
fără număr, pățiți cu ficțiunea în toate felurile, deprinși să ne chivernisim bine încrederea dată mărturisirilor, și tot cedăm, vezi bine, la grațiile, fie și de modă veche, ale unui roman în lege. Așa că citim mai departe. Despre planuri de război și despre cît de puțin le pasă că vine frontul peste ei oamenilor de toată mîna. Pagini ,tehnice", de tratat tactic, se fac, din loc în loc, a bate obrazul scriitorului dedulcit la vederi din fînărie. Acolo, războiul nu se simte
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
Despre planuri de război și despre cît de puțin le pasă că vine frontul peste ei oamenilor de toată mîna. Pagini ,tehnice", de tratat tactic, se fac, din loc în loc, a bate obrazul scriitorului dedulcit la vederi din fînărie. Acolo, războiul nu se simte. Poate zorul unei fete de-a da la vacă, fiindcă bărbații casei plecaseră pe front, poate radarul nemților, care le spunea cînd să plece cu untul la oraș să mai fi tulburat, ceva-ceva, viețile din Frăsinet. Satul
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
tot amestecă în poveștile lor, ordonate la început, sînt alonjele prin care sporesc întîmplările satului. Odată pornită, acțiunea o ia domol la vale, împănată cu durerile nemților, nimeriți într-o țară de moftangii impertinenți, și cu durerile autoarei, ducîndu-și micul război cu arta literară. Nu, își face ea socoteala, lucrurile nu trebuie să pice ŕ la madam Hortensia, abia sugerate, e nevoie de fapte aici. Și sînt fapte, cu tot cu certificat de garanție. Punerile la cale de care vorbeam ne spun, în
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
cale de care vorbeam ne spun, în clar, că s-a făcut o alegere acolo, că noi știm, de fapt, ce se-ntîmplă, din continuarea Moromeților, bunăoară, dar că o a doua versiune nu strică niciodată. Și după ce s-a terminat războiul timpul era, aflăm, tot răbdător la Frăsinet. La masă se mestecă, deopotrivă, merinde și știri. Discută fetele, discută băieții, ca din carte, și unii, și alții, dar așa e scenariul... Între timp, istoria mare își vede de drum, pleacă nemții
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
evitarea ,unui scandal".Von Doderer intrase în partid pe cînd acesta se afla în ilegalitate iar după anexarea Austriei de către Germania nazistă, el s-a distanțat vădit și categoric de mișcarea național- socialistă, convertindu-se la catolicism.Cîțiva ani după război a fost supus interdicției de a publica. Cunoscătorii biografiei canettiene susțin că autorul a știut adesea să-și transforme semenii în mingi de ping-pong, observație verificată poate mai ales de relațiile cu partenerele de viață: cu cele două soții,Veza
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
mesteceni, peliculă care și acum îmi dă coșmaruri. Revenind, de curând am revăzut Procesul de la Nürnberg (1961), vizionat întâia oară pe la șase sau șapte ani, pe atunci succedându-i-se un documentar lung de șase casete VHS despre al doilea Război Mondial. Voi rememora câteva din impresiile de pe atunci: mergând pe linia clasică (și foarte eronată) cum că lungmetrajul e echivalent cu ficțiunea, iar documentarul cu realitatea, cum mi s-a explicat, m-am simțit mult mai în largul meu vizionându
Nürnberg revizitat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11462_a_12787]
-
regizorul Stanley Kramer are un dinte pentru filmele controversate din punct de vedere politic: vezi The Defiant Ones (1958), care abordează rasismul dintr-un unghi inovator, sau On the Beach (1959), care atacă aspectul nuclear al celui de-al doilea Război Mondial. Dar să nu uit să rezum filmul: judecătorul Haywood (Spencer Tracy) vine la Nürnberg pentru a judeca judecătorii și demnitarii naziști în ale justiției, dintre care proeminent e Ernst Janning (Burt Lancaster), un "geniu" în domeniu și o figură
Nürnberg revizitat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11462_a_12787]