3,857 matches
-
vechiului și Întronare a noului. Conducătorii (profesorii) au nevoie de conduși (elevii), și invers, ca să-și exercite afecțiunea, dar și ostilitatea, iubirea, ca și ura. Învățătorul este un fel de „tată” fondator, ale cărui prime privațiuni față de „fiu” vor fi răzbunate mai târziu, prin descărcare anxioasă și agresivitate. „Crima” eliberatoare Îl face pe discipol să continue opera Învățătorească - dar fără Învățător! Mai târziu, vag și edulcorat, Își va aminti și de acesta, pentru că nostalgia după timpurile apuse potolește ura, iar dorul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
neprevăzutul, dar altcum, mai dezlănțuit, sălbatic, orb. E o revoluție individuală Împotriva ordinii stabilite, câteodată Împotriva naturii Însăși; În acest caz din urmă - la limita nebuniei. Dimpotrivă, dandysmul Încalcă regula și totuși o mai respectă. Suferă În consecință și se răzbună În chiar clipa supunerii; face uz de normă, dar i se și sustrage; o domină și este, la rândul său, dominat de ea. Ce fire dublă și schimbătoare! Pentru a putea intra În acest joc, dandysmul recurge la toate subtilitățile
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Oamenii aceștia răi nu-i pot ucide pe stăpâni, așa că mi-au ucis pisicuța” (R. Darnton, 2000, pp. 92-94). Avem de-a face cu o Înscenare carnavalească, În care lucrătorii manipulează diverse coduri simbolice și reguli ceremoniale pentru a se răzbuna pe stăpâni. Batjocorirea sau pedepsirea pisicilor era o ceremonie veselă (și crudă) destul de răspândită În Europa postmedievală (R. Darnton, 2000, pp. 77-79). Pisica avea o aureolă simbolică negativă - Întrupare a diavolului, purtătoare a puterilor oculte și agent al vrăjitoarelor malefice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la traduction de poésie, pertes dues à la dualité du signe : " Pentru a realiza o bună traducere, traducătorul trebuie să fie în permanență călăuzit de această aspirație spre compensație. Poemele de oareșicare amploare oferă traducătorului destule prilejuri de a-si răzbuna înfrângerile. "1030 Dans la vision de Blaga, la compensation assure le succès d'une traduction de poésie et devient la preuve du pouvoir créateur du traducteur qui " se mesure " avec l'auteur du texte source : " Și, pentru a salva o
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
bizantine pe malul drept al Dunării, unde au înfruntat oștile țarului Simeon și au înaintat până sub zidurile capitalei bulgare, Preslav. Silit de împrejurări, țarul bulgar a oferit sume mari ungurilor și a încheiat pace cu Bizanțul. Dar, ca să se răzbune pe unguri, el s-a aliat apoi cu pecenegii, vechii lor dușmani, și a inițiat o acțiune comună împotriva lor (a ungurilor). Lovitura decisivă a fost aplicată de pecenegi, în 896, când sălașele ungurilor au fost distruse.23 În fața acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în termeni apocaliptici: „28 iunie 1883 este cheia hermeneutică pentru istoria românească modernă și ea marchează înlăturarea lui Eminescu de la făurirea destinului românesc”; poetul în anii bolii e „un rege Lear detronat și un Hamlet în neputință de a-și răzbuna strămoșii martirizați” etc. SCRIERI: Marele zid, Iași, 1981; Eminescu - Dialectica stilului, București, 1984; Modelul ontologic eminescian, Galați, 1992; Provocarea valorilor, Galați, 1997; Dubla sacrificare a lui Eminescu, Târgoviște, 1997; Eseu despre Cezar Ivănescu, Târgoviște, 1998; Varvarienii, Galați, 1998; Dubla sacrificare
CODREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
și ea devine într-adevăr insuportabilă, prevestind un sfârșit funest. Anca, soția cârciumarului Dragomir, e o femeie ale cărei trăiri s-au concentrat într-un unic, obsesiv sentiment. Fanatică, de o cruzime rece, nu-și dorește altceva decât să se răzbune pe acela care i-a ucis iubitul. Pentru a afla tot adevărul, ființa aceasta de o tenacitate neomenească a putut conviețui vreme de aproape zece ani cu un bărbat pe care îl detestă, pândind clipa când, fiind demascat sau demascându
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
în liniștea stepei. Nu mai auzeam decât foșnetul ierburilor în bătaia vântului. Și, în nemărginirea aceea luminoasă și caldă, a răsunat din nou vocea Charlottei. - Nu, nu se băteau pentru banii aceia furați, nu! Toată lumea înțelegea. Se băteau... ca să se răzbune pe viață. Pe cruzimea ei, pe stupiditatea ei. Și pe cerul acela de mai de deasupra capetelor lor... Să băteau ca și cum ar fi vrut să sfideze pe cineva. Pe cel care a amestecat într-o singură viață cerul acela de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ținându-l pe Ștefăniță dinaintea lui. Se lăsase Întunericul. Cărarea codrilor urca. Niciodată să nu uiți, fiul meu...Îi spunea voievodul. Copilul din Borzești trebuie răzbunat ! Nicidată n-am să uit, tată... a răspuns Ștefăniță. Pe Mitruț am să-l răzbun eu, cu mâna mea ! Dacă trăiește hanul până cresc eu mare, Îl spânzur de stejarul din Borzești... Pârjolul urca Înainte, din Țara de Jos, spre cetatea de scaun a Sucevei. Ardeau pădurile, ardeau câmpiile. Norodul legat În funii apuca drumurile
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
socoteală... Han-tătare, ți-aduci aminte ? Tu l-ai ucis pe Mitruț, Între ramurile acestui stejar... Ridicați-l, feciori, În funie... Apoi,după ce năvălitorul și a primit pedeapsa, trei zile și trei nopți au stat oștile moldovene În petrecere. Astfel se răzbuna Ștefan cel Mare asupra năvălitorilor, tăindu-le pofta de pâine strâină. LUPTA DE LA PODUL-ÎNALT după Mihail Sadoveanu Era În anul 1475. Mahomed, sultanul turcilor, a hotărât să-l ucidă pe Ștefan-Vodă și să calce Moldova În copitele cailor. Toate țările
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
DECEBAL] Ce zici, cu moartea! Moartea? Nu... Cum poți Să zici că moartea m-a putea atinge Pe mine, ce-am o sută de viețe? Și totuși acest cuget mă-nstreină! Ce este moartea?... Pot să mor îndată Făr-a mă fi răzbunat? Pot? Nu, nu! Nu pot - căci nu o voi. Nu voi să mor, Pricepi tu?... Este așa de dulce viața, Așa de dulce este răzbunarea... Ce mă-nspăimînți? Tu ești copil... bătrâne. [CELSUS] Sânt un copil. Am ochii de copil, Văd
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Vai de cei Ce-or răsturna-o - vai de lumea toată! " 4 2254 [DECEBAL] Astă zi mare Va fixa soarta lumei clătinate, Oastea-nvinsă voi trece peste mări, Apusului i-impun o pace-eternă. S-amestec-a popoarelor stindarde, În Roma-n foc vor răzbuna pământul Atunci mă voi întoarce-n Răsărit, Voi scormoli în Asia antică Imperiul și împărații *... iată visul Ce-mi îmblă-n cap mereu de când trăiesc. Același lanț Unind un pol cu altul strânge lumea. 5 2254 [DECEBAL] Oscur, necunoscut, o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
îl prind, [îl] vărs într-un chip de femeie - acel ideal eteric îl topesc într-o formă de om - și acea femeie ți-o dau ție, s-o privești 24 oare, căci după aceea va muri iarăși, victima unei crime - Răzbună-o! [MIRON-ȘTEFAN] O răzbun, d-ar trebui ca fiecare picătură din sângele meu să devie venin: inima - venin, sufletul - venin, creierii - venin, - d-ar trebui ca apoi să mân astfel, spre pedeapsă, ca blestem otrăvit, ființa mea din eternitate în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și m-ai luat de mască pe mine, pentru că scheletului tău îi era rușine de lume, de tine însuți, că iubeai o femeie în loc de un mormânt. Dar nu vei reuși... [TOMA] Am reușit... ha, ha, ha! Vezi cum rîz? Aide, răzbună-te!... [MIRON-ȘTEFAN] Reușit?... O, deosebirea între iad și ceri pe care și-o clocote otrava conștiinței este o copilărie pe lângă otrava lacrimilor mele. Este dar adevărat că acest om nu e decât o carne putredă de bătrânețe și desfrânare... Este
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
armata, nobilimea înaltă și pe demnitarii cei mai-nalți pentru sine, se sui pe tron, prinse pe-mpăratul, care apucase să fugă, îi scoase ochii și-l aruncă într-o mănăstire, care de astă dată ținu locul închisorii. Astfel Nemesis răzbună c-o neîmblînzită asprime îngenunchearea și moartea crudă ce-o făcuse predecesorului său Andronic Komnenos. Neînduplecarea românilor și incursiunile lor biruitoare în anui 1195. Noul împărat Alexios Angelos, știind bine în gândul lui ticăloșirea împărăției, încerca o coardă pacinică, căută
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de răscumpătură. Asan, oblicind aceasta, îl luă pe nobilul prizonier în păstrarea lui. Cu atâta rușine se mântui și această campanie a romeilor. Omorârea lui Asan. Dar vehemența și neînduplecata cruzime a destoinicului Răscoala lui Ivanco. în războaie Asan se răzbună la urma urmelor asupra lui chiar. Un preot romeu, căzut în prinsoarea românilor și osândit deocamdată de-a fi deportat în munții Emului, se rugă de căpetenia românilor fierbinte și în limba românească, pe care-o știa bine, ca să-l
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sora nevestei acestuia, și atrăsese asupră-și mânia acestui furios conducător, care-n prima furie amenință cu moartea chiar pe soția lui proprie, cu prepusul c-ar fi știind de acel lucru neiertat. Asan se hotărî în fine să se răzbune în persoană asupra lui Ivanco și trimise acestuia vorbă cu mânie ca să vie la el târziu după miezul nopții și-i repetă chemarea când cel chemat pregeta de sfială, promițând a veni a doua zi. Ivanco se sfătui îndată cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a cărui cruzime sălbatecă și fără de scrupul respingea și amici și inamici și-i înstrăina toate inimile ce simțeau omenește. Când prin schimbarea sorții acest domn fu silit să cedeze superiorității latinilor în multe lupte sângeroase, el hotărî să se răzbune ca un canibal. Mai cu samă știrea că latinii izbutiseră să-l facă pe Alexios Aspietes, influentul comandant grec din Adrianopole, să se lepede de dânsul, îl scoase cu totul din fire și-l împinse la un turbat acces de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din urmă suflare abia după trei zile. În așa ticăloșie se săvârși un stăpânitor în floarea bărbăției încă, căruia nu-i lipseau nici puterea de acțiune, nici alte virtuți, mai cu samă nu moderațiunea și iubirea de dreptate. Latinii întărîtați răzbunară în curând moartea plină de dureri a nenorocitului lor împărat, iar bizantinii cei nestatornici învățară din pilda apusenilor cum adevărata fidelitate de supus are ocazie de-a se manifesta chiar față c-un monarh încetat din viață. După spusa tuturor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
măcel însemnau drumul sălbaticei invaziuni, iar pe piețele mai mari, precum Adrianopol și Didymotichos, Vizia și Kalliupolis se licitau public prizonierii cumanilor, deveniți sclavi. Folosindu-se de poziția critică și hrănind necontenita lor ură contra grecilor, latinii hotărâră să se răzbune asupra împăratului Ioan Vatatzes pentru campania de cucerire și pradă ce-o întreprinsese pe teritoriul lor împreună cu Asan, și despre care am vorbit mai sus. Spre acest scop, ei se împacă mai întîi cu Asan și încheie cu el un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
formă nebinevoitoare. Astfel papa încurajă planul regelui Carol d'Anjou, care nu voia nimic mai puțin decât de-a răsturna pe împăratul Mihail și a pune în locu-i pe ginere-său Filip, fiul alungatului împărat Balduin II. Mihail Paleolog se răzbună, oprind în paraclisul împărătesc pomenirea papei în rugăciuni și aliindu-se cu Petru III, regele Aragoniei, rivalul lui Carol d'Anjou, contra acestuia. A se lepăda în public de uniunea pe care el însuși o voise atât de mult nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
soția lui. Pe de altă parte Lachanas nici voia s-audă vorbindu-i-se de renunțare la o domnie în a cărei posesiune parțială se afla. Deci Maria, făr-a mai ține în samă demnitatea ei, nesocotind opinia poporului, fără a răzbuna umbra soțului ei ucis, hotărî să se puie la o cale cu Lachanas, 139 {EminescuOpXIV 140} încheie cu el în anul 1278 un tratat formal de prietenie și de căsătorie, deschise porcarului biruitor porțile capitalei și împărți cu el scaunul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
1355 cu principele sârbesc Ștefan Uroș V, dar acesta o goni după câțiva ani și luă în locu-i în căsătorie pe fiica craiului Wukașin. Când acest din urmă răpi domnitorului legitim Uroș V și viața și țara, Vlad hotărî să răzbune moartea fostului său ginere. Trecu Dunărea, ajută cumnatului său vitreg să alunge garnizoana ungurească din Vidin și să scuture supremația ungurească, o uneltire care-i succese pe deplin, iar cei cinci minoriți ce-i găsi acolo și cari, întemeiați pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mari primejdii și luptîndu-se pentru esistență, el totuși dărui oarecare atenție și artelor păcii și știu să mănție în țara lui acea pace care e atât de neapărată pentru avântul dinlăuntru și pentru prosperarea vieții cetățenești. Desfrâul său sexual se răzbună asupra dinastiei sale, căci bastarzii produși cu țiitorile sale răpiră în sfârșit domnia de la urmașii săi legitimi. O asemenea soarte avu chiar fiul său legiuit, Mihail, destinat a-l moșteni, care îndată după moartea tîtîne-său căută să se puie în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unor interese ordinare. Mai încolo o concepțiune ideală va pătrunde până la cele din urmă rădăcini a acestor principii demonice a lui Ricard și va vedea în Ricard, cel fizic nedreptățit, respins de la plăcerile amorului, acel caos de ură care se răzbună contra naturei, o natură care i-a închis gustarea celor mai fericite simțiri. În fine o concepțiune ideală va vedea în el piatra de-ncheiere a unui întreg gen de oameni ce-au alergat din crimă în crimă, caractere prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]