4,052 matches
-
pedepse, ofițerii ruși mai aveau tupeul de a cere de-ale gurii pentru a ostoi foamea trupelor căzute ca și o mie de vagoane de grele probleme pe capetele țăranilor noștri, în primul rând. Păi, de unde să dea orășeanul găini, rațe, curci și gâște pentru jufuitorii de la Răsărit? Sau pe cine să pună să stea pe cuibar ca să facă ouăle pentru omleta lui Ivan? Așa că, cei mai buni „pretini” ai ocupanților, comuniștii loco, au dat iarăși iama prin cotețele locuitorilor din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lecțiile de morală" (B. Cioculescu), așa cum rezultă și din amintirile fiicei acestuia: "Într-o zi tata i-a făcut o observație usturătoare pentru orgoliul lui. Matei intrase în biroul tatei cu niște mănuși de piele fină, galbenă ca puișorii de rață. Tata a încruntat sprîncenele..." Supărarea nu îl împiedică pe tînăr să-l agreseze financiar pe cel detestat "pe care l-am touchat fort galamment" folosind metode specifice lui Gore Pirgu. În felul sinistrului personaj receptează corespondența mateină și unele evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de cealaltă parte a mesei la distanțe egale. Material didactic: imagini de ființe sau obiecte a căror denumire conține (la începutul, mijlocul sau sfârșitul cuvântului) sunetele a căror pronunție educatorul dorește să fie exersată de copii (cocoș, vaca, ac, țap, rață, băț, rochie, tractor, șosetă, moș); medalioane pentru copii cu aceleași imagini. Elemente de joc: surpriza, aplauze, manipularea materialelor. Desfășurarea jocului: Pentru desfășurarea acestui joc, copiii vor fi așezați în semicerc. Ei vor primi câte un medalion pe care este desenată
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
sub țol ... / Hop, hop, găină hop! Darurile la masă puteau fi și un vițel, câțiva stupi, doitrei purcei, ori câțiva cârlani. Multe din jocurile de acum un veac au fost date uitării: boiereasca, de-a lungul, varvigeanca, lăzasca peste botă, rața, țărănește, roata stelelor și altele. Mai dăinuie Învârtita, roata, hora, ștraierele și alte câteva. Valsurile și tangoul, cu timpul au luat locul jocurilor tradiționale. Ștraierele se jucau numai În Subcetate, Sărmaș, Gălăuțaș și Toplița. Proveniența lor se pare că este
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cealaltă parte a mesei la distanțe egale. Material didactic: imagini de ființe sau obiecte a căror denumire conține (la începutul, mijlocul sau sfârșitul cuvântului) sunetele a căror pronunție educatorul dorește să fie exersată de copii (cocoș, 30 vaca, ac, Țap, rață, băț, rochie, tractor, șosetă, moș); medalioane pentru copii cu aceleași imagini. Elemente de joc: surpriza, aplauze, manipularea materialelor. Desfășurarea jocului: Pentru desfășurarea acestui joc, copiii vor fi așezați în semicerc. Ei vor primi câte un medalion pe care este desenată
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
în acest sens, etică cercetării în științele socio-umane include câteva aspecte necesare, atunci când se are în vedere implicarea subiecților umani. O primă preocupare a investigatorului ar trebui să fie siguranță participanților la studiu. Aceasta presupune a se ține seama de rață de risc, respectiv de cea de beneficiu, care se poate obține, utilizând toată informația disponibilă, de așa manieră încât să rezulte o evaluare adecvată, dublată de posibilitatea monitorizării continue a cercetării sale, pe masura desfășurării acesteia. Cercetătorul trebuie să precizeze
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
unde era ofițer fratele meu mai mare, Didi, se afla un șes plin de șanțuri, foste tranșeie din timpul războiului. Unele știoalne erau mai mari și destul de adânci. În apa lor mocirloasă făceam baie noi, copiii, împreună cu porcii, gâștele și rațele oamenilor din mahala. După scaldă, după ce ne uscam, pielea era aspră, cu dâre de noroi și cu solzișori de murdărie. Dar nouă nu ne păsa, jocurile noastre erau prea serioase pentru a băga în seamă nimicurile. Apoi a venit foametea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
lui de prânz - un patrat de mămăligă cu ceva sos și trei pesmeți de război - căci el „se descurca” la popotă cu „suplimentul”, erau niște bălți mocirloase, unele foste tranșeie din timpul războiului, în care se scăldau porcii, gâștele și rațele oamenilor care nu plecaseră în refugiu. Prietenul meu se arunca gol pușcă, cu capul în jos, în apa aceea în două cu nămol, care mie mi se părea ca o gură de iad. Se urca pe mal ud leoarcă, sărea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
vreo două ore până să se însereze când l-am strigat pe Gică să fie atent la ceva. Acum priveam toți patru la un adevărat spectacol hazliu. Mai în dreapta noastră, cam la 50 de metri, se afla un cârd de rațe albe, care avea ca titular un rățoi, foarte mare și frumos, gri pe corp și cu aripile negre. Dumnealui ridicase privirea și se uita atent spre apă. Ce se întâmplase? Pe malul celălalt era alt cârd de rațe, pestrițe. Din
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cârd de rațe albe, care avea ca titular un rățoi, foarte mare și frumos, gri pe corp și cu aripile negre. Dumnealui ridicase privirea și se uita atent spre apă. Ce se întâmplase? Pe malul celălalt era alt cârd de rațe, pestrițe. Din cârd se desprinsese un rățoi, imaculat de alb și înota harnic spre malul nostru. Făcu un mic ocol și acostă la mal cam la 15 metri în dreapta. Apoi, tiptil, am putea spune hoțește, uitându-se în dreapta și nu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
alb și înota harnic spre malul nostru. Făcu un mic ocol și acostă la mal cam la 15 metri în dreapta. Apoi, tiptil, am putea spune hoțește, uitându-se în dreapta și nu în direcția în care mergea, se apropie de prima rață și începu s-o călărească. Titularul, revoltat, probabil, de o asemenea îndrăzneală, se grăbi spre locul faptei. Ajuns acolo, îl apucă pe intrus cu ciocul de moțul capului și încercă să-l dea jos de pe rață. Dar adversarul se ținea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
se apropie de prima rață și începu s-o călărească. Titularul, revoltat, probabil, de o asemenea îndrăzneală, se grăbi spre locul faptei. Ajuns acolo, îl apucă pe intrus cu ciocul de moțul capului și încercă să-l dea jos de pe rață. Dar adversarul se ținea bine în șea. Apoi, rățoiul negru îi dădu un brânci și-și aruncă adversarul, care căzu cu zgăibăracele în sus și se urcă el pe rață. Celălalt reveni pe picioare, se scutură ca de un un
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de moțul capului și încercă să-l dea jos de pe rață. Dar adversarul se ținea bine în șea. Apoi, rățoiul negru îi dădu un brânci și-și aruncă adversarul, care căzu cu zgăibăracele în sus și se urcă el pe rață. Celălalt reveni pe picioare, se scutură ca de un un vis urât, o luă la fugă, sări în apă și-o tuli spre nevestele sale de pe malul celălalt. Gică râdea cu hohote, sănătos, din toată inima. Râdeam și noi, fiecare
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
înțepam. Așa am adus la mal vreo 8 știuci de un kilogram bucata, pe care le băgam într-un juvelnic de sârmă de la picioarele mele, în apă. Era o splendoare. Liniștea ireală care mă înconjura, întreruptă uneori de măcăitul unei rațe din stufăriș sau volta făcută prin aer a vreunei știuci plecată la vânat, care cădea în apă cu o plescăitură formidabilă, la vreo doi metri de mine, încât tresăream; tânguitul vreunui nagâț, care, de fapt, nu era tânguit ci vorba
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
doi, de ce pleacă așa, de unul singur, spre malul din fața noastră, care abia se zărea, cu dalele albe de piatră ce străluceau în soare, căci distanța până acolo era mare, cam vreo cinci sute de metri. De obicei, gâștele și rațele vin și stau pe baltă împreună, în cârd. Și când o iau spre malul celălalt sau ocolesc pe departe, în larg, grupurile de pescari, pentru a se întoarce la mal, în alt loc, poate mai bogat în hrană, o fac
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Neobișnuit? S-auzim ce nu-i place domniei tale. Nu sunt păsări pe cale, pe unde trecem. — Păsări? — Da, păsări. În Valahia când mergeam, dacă o porneam printre primii stârneam pe drum fel de fel de păsări, prin bălți, păsări albastre, rațe sălbatice și păsări neștiute, prin păduri ne însoțeau privighetori, mierle și cuci fel de fel. Acum, de când am trecut Dunărea, nimic, nici una, ca și cum un duh nevăzut, mergând înaintea noastră, le-ar goni. — Selin aga, mă înspăimânți. Cum să nu fie
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ploile mâine și o să țină până-n Vinerea Mare la Prohod. Părinții de la mânăstire de la Nucet spun că toate găinile din sat au făcut ouă cu două gălbenușuri și rumânilor le e frică să pună cloști. Or să pună doar ouă de rață... Marele logofăt Ștefan își mușca mustața în timp ce tatăl său lustruia între degete tot atât de nervos capul bastonului pe care-și sprijinea bătrânețea. Spătarul Mihai era palid la față ca o lămâie, prințului Constantin îi trecuse căscatul, doar vodă asculta, asculta netulburat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
N.Saxu. Muzica intră în relație de interdisciplinaritate și cu disciplina matematică. În ceea ce privește jocul muzical, această corelare se poate efectua mai ales cu copiii mici. Învățarea șirului de numere cu soț de la 1 la 10, poate constitui un exemplu : „Șade rața pe butoi”muzica și versurile Alexandru Poșcanu. Folosirea ghicitorilor muzicale în rezolvarea problemelor de matematică generează forme noi de organizare a cunoștințelor deja existente, ușurează transmiterea și consolidarea operațiilor matematice. Din puncte de vedere muzical, ele se plasează în general
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
un fior cosmic, mi-erau familiare. Nu mă contopeam cu ploile, să cadă apa peste mine și eu să stau sub ea și să gândesc că sunt fiul naturii, cu nimic deosebit de animale și păsări, de peștii din baltă și rața sălbatică... Nu credeam că pământul e în mod egal al meu și al lupoaicii din pădure... Singurul lucru care mă făcea să rămân mut de fascinație era cuvântul rostit de oameni. Obiectele nu-mi spuneau nimic, un scaun, un pat
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
răspuns că ba da, și în felul tatălui meu care amâna impozitele cu anii printr-o strategie complicată a promisiunilor patetice, l-am rugat să mă amâne câteva luni până ce părinții mei vor culege porumbul, vor vinde nu știu ce oi, nu știu ce rațe... - Ce rațe? s-a răstit el la mine. O să scriem acasă și dacă se dovedește că ai avut bani și i-ai cheltuit cine știe pe unde, te dam afară din școală și s-a terminat cu viitorul dumitale. Și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ba da, și în felul tatălui meu care amâna impozitele cu anii printr-o strategie complicată a promisiunilor patetice, l-am rugat să mă amâne câteva luni până ce părinții mei vor culege porumbul, vor vinde nu știu ce oi, nu știu ce rațe... - Ce rațe? s-a răstit el la mine. O să scriem acasă și dacă se dovedește că ai avut bani și i-ai cheltuit cine știe pe unde, te dam afară din școală și s-a terminat cu viitorul dumitale. Și și-a
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
minte pe ale mamei, ca niște crengi, le punea adesea lângă ale mele, să vadă cum sunt, câți ani trecuseră peste ele, câte secerișuri, câte veri în care le băga în urzici sa le toace cu satârul, să dea la rațe... Creștea cîte-o suta, lua pe ele o sută de poli, ca să cumpere o sută de metri de pânză... I se chirciseră, erau crăpate, urzicate de hrănitoarea iarbă, arse de focul de paie pe care îl vâra mereu sub căldare, de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
când soarele îmbrățișează și sărută apa apoi, se ridică pe cer, asemeni unui zeu, să împlinească tot ritualul zilei. Iubesc vara pe muzica lui Vivaldi; parcă din fiecare acord răsare câte o pasăre și înflorește o floare, în apă, lebedele, rațele sălbatice se răsfață, iar bobul de grâu se coace în trilul ciocârliei. Iubesc fiecare firicel de iarbă care te face să fii optimist, lanurile de floarea soarelui, luminându-mi chipul, albinele care știu să fructifice timpul... Când pleacă vara simt
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
plecați de-acasă, adică tu Și cu orgoliul tău rănit, coarnele vă mai lipsesc. Nu ar trebui, zău așa, să faci o dramă existențială dintr-o simplă discuție familială prin care treci adesea... Toți trecem prin astfel de Ședințe, ca rața prin apă, au Și ele dreptate, venim mai mereu pe trei cărări Și nu nimerim ușile. Le iubim, dar nu Știm să le transmitem asta, iar iubirea cu parfum de Tămâioasă sau de vodcă nu e așa de dulce cum
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
că am leșinat. Nu, domnule, am mințit, atât de tare m-a plesnit duhoarea dintre picioarele lui pe când încercam să-l țin ridicat să deschidem dracului trapa aia, încît nu am mai putut să mă abțin și am dat la rațe jumătate pe el, jumătate pe mine. Acum liftul putea și din cauza mea, și lui nu i-a păsat deloc de asta, nu a făcut fițele pe c le-am făcut eu când am dat cu nasul de duhoarea lui. De
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]