2,941 matches
-
și nici nu ar fi de dorit, fie doar și pentru faptul că Economia ar putea să vândă iluzia împlinirii provocate de medicamentul care creează cea mai periculoasă dependență din care se nasc antinomiile (ca și anomaliile): avuția de dragul avuției. Raționalitatea economică nu are temei doar în ordinea materială. Ca atare, Economia trebuie să se asigure că nu se prinde în capcanele materialității din care pot să iasă științe precum fizica sau cosmologia. Economia, pe scurt, nu este o știință a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ceva cu sensul de depozit al proceselor, ca resursă și rezultate. Spațiul astfel tratat a avut și în Economie rostul de a fi cucerit. A fost și este văzut ca spațiu natural, pe seama căruia ne dovedim (printr-o magie a raționalității economice) capacitatea de performanță materială. Or, spațiul este contextul complexității, este mediul vieții, cu componente multiple, de la cele obiectuale, la cele spirituale, de la cele amorfe, la cele vii, de la cele inerte, la cele sensibile. Este chiar lăcașul, mediul placentar al
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
deturnare a sensului lor de către modelul explicativ al realității fondat de Descartes. În această manieră a confuzionării se susține că globalizarea este un proces ce străbate dintotdeauna istoria, că societatea umană este expresia continuă a cunoașterii, că randamentul este certificarea raționalității alegerii, că ordinea este rezultatul acceptării dependențelor ierarhice, că stabilitatea dezvoltării ține de reușita externalităților tot mai abundente, că economia trebuie să nu aibă finalitate socială, că adevărata lume minunată o reprezintă societatea de piață, că adversitatea este principiul ordonator
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
resursă preponderentă. Suma valorilor specifice identificate, inclusiv prin analize empirice, asigură referențialele pentru fixarea înțelesului, iar schimbarea setului de valori definitorii marchează delimitările dintre stările reale ale conceptelor. Schimbarea setului de valori, după proceduri ce țin de consistența intersubiectivității, de raționalitatea convențională a câmpului acțional uman, în dubla sa configurare teoretică și practică, oferă formula înțelegerii diferențialelor. Intrarea în postmodernitate, în pandant cu ieșire din prima modernitate, înseamnă internalizarea setului de valori definitorii care ne permit să înțelegem ceea ce Lyotard numește
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
postmodernismul este formula de încercare a limitelor extreme ale fugii de rigoarea raționalului, într-o variantă, și de relativizare a valorilor, în altă variantă. Postmodernismul nu este o replică la norma modernității, nici măcar o revoltă față de reflexele condiționate de percepțiile raționalității, ci respingerea oricărei norme, a normei însăși, în toate planurile, desigur reușitele fiind în plan estetic, începând cu Nietzsche. Postmodernismul literar a debutat ca frondă față de tradiție, față de clasic, sfârșind în nihilismul textualist, în jocul gratuit de semnificații fragmentare, de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sistemelor moderne golite de raționalizare, de principiul multului cu orice preț, de concentrarea unipolară a puterii, de recursivitatea proceselor de control al dezechilibrelor, de demarcația în oglindă a mecanismelor de reglare. Este faza epuizării consecințelor paradigmei preglobale, a conduitei în raționalitatea sistemelor ierarhice și mai ales în rezolvarea dilemei 20 vs. 80, a tensiunii explozive dintre suficiența celor care pot și abandonul celor fără acces la resurse. Postmodernismul este, până la urmă, mormântul unui experiment al progresului prin adversitate, al încrâncenării ultime
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
o onirocritică decurgând din exegeza rațională și sprijinindu-se pe exercitarea unei simple logici a cauzalităților bine înțelese. Departe de inspirație, de transă ori de apelarea la magia irațională, metoda sofistului trimite la analiză, la conjectură, la căutarea înlănțuirilor, la raționalitatea cea mai clasică sprijinită pe o teorie a cauzelor și a efectelor. La care se adaugă talentul interpretului în producerea sensului. Antiphon nu propune adevărul visului, ci un adevăr al acestuia, adică adevărul său, ca interpret. În speță - dar nu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
documentare, speciale), În august 1968 sunt epurate documentele PCR neactuale, iar În 1974 (ofensiva naționalistă) se iau măsuri pentru „ocrotirea patrimoniului național”. Modul În care se fac epurările și fluctuațiile lor În timp (la nivel de liste) radicalizează distanța dintre raționalitatea doctrinară de care se prevalează regimul și practica instaurării și conservării lui. În perioada 1945-1948, tentativa agresivă de recreare a identității naționale excedează prin amploare și lipsă de discernământ: ea vizează, alături de radierea publicațiilor referitoare la istoria și geografia din
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
este o acțiune metodica, ordonată, chibzuita, ce presupune repartizare, coordonare și este îndreptată spre realizarea obiectivelor. Din punct de vedere psihoorganizațional, organizarea are trei note definitorii: exprimă nevoia de participare a membrilor organizației, este un factor de eficacitate și presupune raționalitate. Subcapitolul 2 abordează cele două tipuri de organizare: procesuală și structurală. Prima presupune descompunerea proceselor de muncă în părți componente și apoi regruparea lor. Pe baza organizării procesuale se obțin: funcțiile, activitățile, atribuțiile și sarcinile, fiecare corelate cu anumite obiective
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
lungul timpului, cu scopul explicitării cât mai exacte a deciziei. Demersul continuă prin descrierea celor mai importante modele teoretice, explicativ-interpretative ale procesului decizional. Sunt prezentate astfel modele normative și descriptive care încearcă să surprindă esență acestui fenomen, raportandu-se la raționalitatea și comportamentul decidentului însă în maniere extreme de diferite.Astfel este adus în discuție modelul raționalității complete care pornește de la premiza omului complet informat, perfect logic-rațional, calculat și axat pe câștigul economic.Plecând de la caracterul limitat al modelului, sunt prezentate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
importante modele teoretice, explicativ-interpretative ale procesului decizional. Sunt prezentate astfel modele normative și descriptive care încearcă să surprindă esență acestui fenomen, raportandu-se la raționalitatea și comportamentul decidentului însă în maniere extreme de diferite.Astfel este adus în discuție modelul raționalității complete care pornește de la premiza omului complet informat, perfect logic-rațional, calculat și axat pe câștigul economic.Plecând de la caracterul limitat al modelului, sunt prezentate ulterior abordări descriptive de tipul modelului raționalității limitate sau a omului administrativ, modelul incrementalismului fragmentat sau
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
extreme de diferite.Astfel este adus în discuție modelul raționalității complete care pornește de la premiza omului complet informat, perfect logic-rațional, calculat și axat pe câștigul economic.Plecând de la caracterul limitat al modelului, sunt prezentate ulterior abordări descriptive de tipul modelului raționalității limitate sau a omului administrativ, modelul incrementalismului fragmentat sau dezvoltarea progresivă a deciziilor prin confuzie sau modelul lăzii de gunoi care de asemenea subliniază caracterul limitat al rațiunii umane, autorul exprimându-și un punct de vedere cu privire la necesitatea acestor abordări
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
administrativ, modelul incrementalismului fragmentat sau dezvoltarea progresivă a deciziilor prin confuzie sau modelul lăzii de gunoi care de asemenea subliniază caracterul limitat al rațiunii umane, autorul exprimându-și un punct de vedere cu privire la necesitatea acestor abordări opuse în vederea înțelegerii identității raționalității adaptative și a realității proceselor decizionale. Ținând cont de faptul că din modelele elaborate până acum nu transpar mecanismele psihologice ale deciziei,autorul descrie în cele ce urmează un model propriu pornind de la modelul psihologic al comportamentului motivate elaborate de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
rușine și de pierdere a controlului asupra propriilor impulsuri. Cele mai întâlnite arii de inhibiție ar fi: a) inhibarea furiei și agresivității; b) inhibarea impulsurilor pozitive; c) dificultate în exprimarea vulnerabilității sau a comunicării propriilor sentimente; d) invocarea excesivă a raționalității și eliminarea emoționalului. Standarde nerealiste/hipercriticism (US) - credința că trebuie să atingem niște standarde interiorizate foarte ridicate de comportament și performanță, cu scopul de a evita critica. Aceste standarde nerealiste pot apărea sub forma perfecționismului, atenției deosebite la detalii, reguli
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
respectă, acest lucru spune despre ei că sunt persoane rele 1 2 3 4 5 I. Ce măsoară GABS? GABS măsoară cognițiile evaluative raționale și iraționale cu caracter general. Repartiția pe subscale a celor 26 de itemi este următoarea: 1. Raționalitate 4, 9, 19, 24 2. Evaluarea globală a propriei valori 7, 10, 13, 22 3. Nevoia de realizare 1, 11, 18, 20 4. Nevoia de aprobare 6, 23, 25 5. Nevoia de confort 3, 5, 17, 16 6. Cerința absolutistă
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
acord cu afirmațiile ce descriu cognițiile iraționale. Nu există cotații inverse, se adună cotele, obținându-se un total pe subscale. Acesta relevă măsura în care clienții interiorizează una dintre dimensiunile iraționalității pe care scala o evaluează, dar și gradul de raționalitate manifestat de aceștia. III. Interpretarea rezultatelor Rațional 1 Ev. glob. propr. 2 Realiz. 3 Aprob. 4 Confort 5 Dreptate 6 Ev. glob. ceilalți 7 Irațional 8 m 15 9 13 9 12 14 8 67 s.d. 2,29 2,81
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
rational emotive therapy: A quantitative analysis”. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 6, 1083-1090. David et al. (2005), „A synopsis of rational emotive behavior therapy: Fundamental and applied research”. Journal of Rational-Emotive and Cognitive-Behavior Therapy, 23, 175-221. 2.3. DECALOGUL RAȚIONALITĂȚII DECALOGUL RAȚIONALITĂȚII AR FI PREFERABIL să reușești în tot ceea ce faci și fă tot ce depinde de tine în acest sens, DAR DACĂ NU REUȘEȘTI, nu înseamnă că ești fără valoare ca om, ci doar că ai avut un comportament
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
therapy: A quantitative analysis”. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 6, 1083-1090. David et al. (2005), „A synopsis of rational emotive behavior therapy: Fundamental and applied research”. Journal of Rational-Emotive and Cognitive-Behavior Therapy, 23, 175-221. 2.3. DECALOGUL RAȚIONALITĂȚII DECALOGUL RAȚIONALITĂȚII AR FI PREFERABIL să reușești în tot ceea ce faci și fă tot ce depinde de tine în acest sens, DAR DACĂ NU REUȘEȘTI, nu înseamnă că ești fără valoare ca om, ci doar că ai avut un comportament mai puțin
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
NU ESTE AȘA, poți tolera/suporta acest lucru și mergi mai departe bucurându-te de viață, chiar dacă este mai greu la început. SINGURUL LUCRU CARE TREBUIE ESTE CĂ NIMIC NU TREBUIE CU NECESITATE. Într-o variantă prescurtată: NUCLEUL SĂNĂTĂȚII - TRIADA RAȚIONALITĂȚII Modelul triarhic al sanogenezei Acceptă ceea ce nu se poate schimba. Fă tot ceea ce este omenește posibil pentru a schimba ce se poate schimba, amintindu-ți însă mereu că uneori lucrurile nu TREBUIE să se întâmple cum vrei tu. Fă diferență
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
tot ceea ce este omenește posibil pentru a schimba ce se poate schimba, amintindu-ți însă mereu că uneori lucrurile nu TREBUIE să se întâmple cum vrei tu. Fă diferență între 1 și 2. Notă: Aceste cogniții raționale cuprinse în „decalogul raționalității” au fost identificate ca mecanisme de reziliență cognitivă (de sanogeneză) implicate în promovarea sănătății și prevenirea patologiei. Rolul lor fundamental a fost reliefat în sute de studii, incluzând mii subiecți, sumarizate în metaanalize: Lyons, L.C., și Woods, P.J. (1991), „The
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
vândut în peste 1.500.000 de exemplare, fiind un bestseller în Statele Unite. De asemenea, în curriculumul grădinițelor și școlilor din SUA și Australia ele au fost implementate încă din ani ’70, sub forma educației rațional-emotive și comportamentale. Urmează „decalogul raționalității” și evită „decalogul iraționalității”. Asimilează „nucleul sănătății” și renunță la „nucleul nebuniei”. Să dorești și să faci tot ceea ce depinde de tine ca lucrurile să se întâmple așa cum vrei tu, dar în același timp să ții minte că nu scrie
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
de Editură și Cons ultanță „Studiul Organizării”, București, 1996. footnote> și speculații similare în contextul mai larg al impactului asupra productivității, asupra performanței organizaționale și asupra „bunelor practici” dintr -o organizație. Se observă imediat că infrastructura tehnologică vine cu o raționalitate diferită de raționalitatea limbajelor umane și, de aceea, oricât de perfecționată ar fi, ea nu poate îmbunătăți, direct, practicile de comunicare. Semnificațiile, deci mesajele, sunt create de oameni, și nu de mașini. Ele pot crea doar oportunități de comunicare, nu
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
Cons ultanță „Studiul Organizării”, București, 1996. footnote> și speculații similare în contextul mai larg al impactului asupra productivității, asupra performanței organizaționale și asupra „bunelor practici” dintr -o organizație. Se observă imediat că infrastructura tehnologică vine cu o raționalitate diferită de raționalitatea limbajelor umane și, de aceea, oricât de perfecționată ar fi, ea nu poate îmbunătăți, direct, practicile de comunicare. Semnificațiile, deci mesajele, sunt create de oameni, și nu de mașini. Ele pot crea doar oportunități de comunicare, nu neapărat o comunicare
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
a lungul timpului o metaforă a mașinii (organizarea organelor în organismă, atât din punct de vedere ontologic, cât și științific sau socio-cultural, în timp ce subiectul uman s-a străduit să demonstreze că este mai mult decât o simplă mașină, fie grație raționalității, fie prin argumentul afectivității. Rezumând, ambiguitatea diacronică a metaforei mașinii în raport cu umanul a desemnat fie servitudinea omului în fața intrumentelor, fie capacitatea demiurgică a omului de transcendere a limitelor naturii, fie oglinda destinului tragic al individului-prizonier în închisoarea legilor implacabile, fie
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
corpului în afara determinărilor binare sau a celor totalizante, dar în cadrul interacțiunii complexe și dinamice dintre subiect și lume, respectiv societate. Astfel, corpul nu este privit ca o entitate fixă, universală și coerent organizată prin trăsăturile unice ale intenționalității și ale raționalității (ca în metafizica clasicăă, ci ca o entitate dinamică, fluctuantă, dezorganizată, aflată în flux continuu cu toate dimensiunile vieții și culturii și simultan întrerupând acest flux conectiv prin formarea de singularități și de virtualități care se reconectează, în mod rizomatic
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]