2,414 matches
-
înseamnă existența unor relații univoce între state sau grupuri de state între care există diferențe sesizabile de natură economică, politică sau culturală. Apare astfel discrepanța dintre statele sau grupurile de state care impun anumite valori și cele care doar le receptează. Cele din urmă sunt, în opinia mea, cele mai permisive la renașterea, în cadrul societăților lor, a tendințelor naționaliste sau fundamentaliste. Mă concentrez, apoi, asupra dinamicii interne a procesului globalizării, o "sinteză" care conține și transcende, în același timp, o serie
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
închise", precum China, care și-a deschis palierul economic spre piața globală, pe măsură ce aceasta a avansat. Ceea ce se întâmplă la nivel global arată însă că, în vreme ce unele state sunt activ integrate în procesul de globalizare, altele nu fac decât să recepteze pasiv mesajele globalizante pe care actorii prin-cipali le emit pe scena internațională. Odată ce am ajuns în această etapă a argumentației, putem observa că modalitatea pe care o urmăm în analiza normativă a unui fenomen procesual precum globalizarea depinde de pre-comprehensiunea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
organizarea instituției centrale, odată cu instaurarea regimului habsburgic: o principatul Transilvaniei a fost ocupat de habsburgi și integrat în imperiul austriac: o a fost dată Diploma Leopoldină (1691), care menținea: alianța celor trei națiuni privilegiate (maghiari, sași și secui); sistemul religiilor recepte. o împăratul a preluat și titlul de principe, iar conducerea propriu-zisă a Transilvaniei nu mai era asigurată de Dietă, ci de Cancelaria de la Viena. 2.Sfatul domnesc a. Moldova și Țara Românească -era alcătuit la început din marii boieri în
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
de apartenența la catolicism, fapt care a dus la izolarea elementului românesc și scoaterea în afara legii a ortodoxismului, religia ortodoxă, considerată schismatică, a fost exclusă dintre confesiunile legale, devenind tolerată. -În sec. XVI, odată cu Reforma, s-au constituit patru religii recepte: catolică, luterană, calvină si unitariană. -Sub raport constituțional, acest sistem al religiilor recepte era consfințit de Approbate și Compilate. 6. Organizarea militară -era identică în toate Țările Românești; -armata domilor și voievozilor români era formată din: o oastea cea mică
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
scoaterea în afara legii a ortodoxismului, religia ortodoxă, considerată schismatică, a fost exclusă dintre confesiunile legale, devenind tolerată. -În sec. XVI, odată cu Reforma, s-au constituit patru religii recepte: catolică, luterană, calvină si unitariană. -Sub raport constituțional, acest sistem al religiilor recepte era consfințit de Approbate și Compilate. 6. Organizarea militară -era identică în toate Țările Românești; -armata domilor și voievozilor români era formată din: o oastea cea mică reprezenta armata permanentă; era formată din aparatul administrativ militar central, curteni și cetele
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
habet formă în sensu, et în re sensibili. Nam în re sensibili habet esse naturale, în sensu autem habet esse intenționale et spirituale (Sent. De anim., lib. 2, l. 24, n. 2a4). Trebuie spus, așadar, ca, desi toți cei care receptează [formele] receptează de la un agent, există totuși o diferență în modul de receptare. Căci formă care este receptata în receptor de la agent are, uneori, în receptor același mod de a fi pe care [îl are și] în agent, iar acest
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în sensu, et în re sensibili. Nam în re sensibili habet esse naturale, în sensu autem habet esse intenționale et spirituale (Sent. De anim., lib. 2, l. 24, n. 2a4). Trebuie spus, așadar, ca, desi toți cei care receptează [formele] receptează de la un agent, există totuși o diferență în modul de receptare. Căci formă care este receptata în receptor de la agent are, uneori, în receptor același mod de a fi pe care [îl are și] în agent, iar acest lucru se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în receptor de la agent are, uneori, în receptor același mod de a fi pe care [îl are și] în agent, iar acest lucru se întâmplă când receptorul are aceeași dispunere a formei pe care o are agentul; pentru că orice este receptat în altul este receptat în acord cu modul receptorului. De unde [rezultă că], daca receptorul este dispus în același fel ca agentul, forma este receptata în receptor la fel cum era [această] în agent. Și, în acest caz, forma nu este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
are, uneori, în receptor același mod de a fi pe care [îl are și] în agent, iar acest lucru se întâmplă când receptorul are aceeași dispunere a formei pe care o are agentul; pentru că orice este receptat în altul este receptat în acord cu modul receptorului. De unde [rezultă că], daca receptorul este dispus în același fel ca agentul, forma este receptata în receptor la fel cum era [această] în agent. Și, în acest caz, forma nu este receptata fără materie. Căci
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
era în agent. În acest mod este afectat și aerul de foc și tot ceea ce permite afectarea naturală. Uneori, însă, forma este receptata de receptor altfel decât în modul în care [ea] este în agent, deoarece dispunerea materială de a recepta formă nu este asemenea dispoziției materiale care este în agent. Și, astfel, forma este receptata de receptor fără materie, în măsura în care receptorul este asimilat de agent în acord cu forma și nu în acord cu materia. În acest mod, simțul receptează
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
recepta formă nu este asemenea dispoziției materiale care este în agent. Și, astfel, forma este receptata de receptor fără materie, în măsura în care receptorul este asimilat de agent în acord cu forma și nu în acord cu materia. În acest mod, simțul receptează formă fără materie, pentru că forma are un mod diferit de a fi în simt și în obiectul sensibil. Fiindcă în obiectul sensibil are un mod natural de a fi, iar în simt are un mod intențional și spiritual. Relevante pentru
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în obiectul sensibil. Fiindcă în obiectul sensibil are un mod natural de a fi, iar în simt are un mod intențional și spiritual. Relevante pentru demersul de față sunt următoarele idei ce se desprind din pasajul citat: (1) receptorul poate recepta formă în același mod în care aceasta este în el sau într-un mod diferit; (2) o formă poate avea două moduri de a fi (esse): un mod de a fi natural, atunci când este unită cu materia lucrului, si un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoscător se deosebește de un non-cunoscator prin aceea că deține pe langă formă să și o altă formă, care este receptata fără materia inițială a obiectului și are în cunoscător un mod intențional de a fi. Dacă diferența dintre a recepta forma unui obiect împreună cu materia lui și a o recepta fără această materie este ușor de înțeles, rămâne totuși de clarificat care este sensul receptării intenționale a unei forme. Pentru această îmi voi îndrepta atenția către un pasaj din Summa
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pe langă formă să și o altă formă, care este receptata fără materia inițială a obiectului și are în cunoscător un mod intențional de a fi. Dacă diferența dintre a recepta forma unui obiect împreună cu materia lui și a o recepta fără această materie este ușor de înțeles, rămâne totuși de clarificat care este sensul receptării intenționale a unei forme. Pentru această îmi voi îndrepta atenția către un pasaj din Summa theologiae (I, q. 56, a. 2, ad 3), unde Toma
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
la o parte clasa emoțiilor, reprezentările și judecățile sunt într-adevăr considerate de Toma ca fiind apanajul procesului de cunoaștere, iar actele care țin de cunoaștere diferă de cele fizice, conform ultimei variante a criteriului cognitiv, prin aceea că pot recepta în mod intențional formele altor obiecte. Din cele expuse până acum pare că Lisska are dreptate când îi pune laolaltă pe Brentano și pe Toma, cu atat mai mult cu cât Brentano se referă la Toma că la o sursă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
suam imperfectionem appropinquat ad modum quo aliquid est în aliquo în potentia. Sunt autem în potentia opposita simul în eodem (De sensu, tr. 1, l. 5, n. 4). Dar, datorită diferitei proporții de diafan din mediul transparent, rezultă că mediul receptează specia culorii într-un mod diferit de modul în care [formă] este în cor pul colorat, în care diafanul este delimitat, cum se va arăta mai jos. Într-adevăr, actualizările [adică formele] sunt în cei care le primesc în acord
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
superioară a cunoașterii, iar Dumnezeu este cunoscătorul suprem. Indiferent cât de atractivă și de provocatoare aș consideră că este această interpretare, nu cred că Toma ar introduce aerul sau apă în categoria cunoscătorilor, pentru simplul motiv că aceste medii nu receptează propriu-zis formele, ci doar permit formelor să le traverseze substanță. Cunoașterea este o acțiune care rămâne în agent, o acțiune imanenta care nu se transmite mai departe, spre deosebire de cazul focului care, cald fiind, încălzește și obiectele din jurul lui. În procesul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
doar permit formelor să le traverseze substanță. Cunoașterea este o acțiune care rămâne în agent, o acțiune imanenta care nu se transmite mai departe, spre deosebire de cazul focului care, cald fiind, încălzește și obiectele din jurul lui. În procesul cunoașterii, formele sunt receptate și folosite, or aerul sau apă nu receptează formele, ci doar sunt traversate de acestea. Rămâne așadar în picioare a doua variantă, aceea ca intenționalitatea nu este marca cunoașterii, din moment ce ea este o caracteristică pe care o putem întâlni și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este o acțiune care rămâne în agent, o acțiune imanenta care nu se transmite mai departe, spre deosebire de cazul focului care, cald fiind, încălzește și obiectele din jurul lui. În procesul cunoașterii, formele sunt receptate și folosite, or aerul sau apă nu receptează formele, ci doar sunt traversate de acestea. Rămâne așadar în picioare a doua variantă, aceea ca intenționalitatea nu este marca cunoașterii, din moment ce ea este o caracteristică pe care o putem întâlni și în cazul aerului. În ciuda faptului că, oferind acest
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
doar în simțurile sau în intelectul unui cunoscător, ci și în jurul lui, în mediu. Dacă ne gândim, de exemplu, la felul cum aerul este traversat per manent de unde radio care transmit informații, independent de faptul că acestea sunt sau nu receptate de aparate radio care să le decodeze mesajul, afirmația că formele au un mod intențional de a fi în aer nu mai sună atât de bizar. Înainte de a încerca o a patra reformulare a criteriului cognitiv, care să țină seama
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cazurile C2, C3, C4, C6, ci și cu modul imaterial de a fi al unei forme (esse immateriale), ca în cazurile D2, D3, D4, ceea ce ridică întrebarea: cum e posibil ca ceva material, precum aerul sau organul de simt, să recepteze o formă în mod imaterial, cănd Toma spune clar că lucrurile sunt receptate în modul receptorului? Mai mult, nu cumva, în unul și același receptor, combinația materială imaterial este una paradoxala? Să le iau pe rând: a fi receptat în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
al unei forme (esse immateriale), ca în cazurile D2, D3, D4, ceea ce ridică întrebarea: cum e posibil ca ceva material, precum aerul sau organul de simt, să recepteze o formă în mod imaterial, cănd Toma spune clar că lucrurile sunt receptate în modul receptorului? Mai mult, nu cumva, în unul și același receptor, combinația materială imaterial este una paradoxala? Să le iau pe rând: a fi receptat în modul receptorului înseamnă că receptarea se face în acord cu felul de a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
să recepteze o formă în mod imaterial, cănd Toma spune clar că lucrurile sunt receptate în modul receptorului? Mai mult, nu cumva, în unul și același receptor, combinația materială imaterial este una paradoxala? Să le iau pe rând: a fi receptat în modul receptorului înseamnă că receptarea se face în acord cu felul de a fi al receptorului și ar trebui înțeleasă în termeni diferiți de cei în care am formulat întrebarea, iar cheia acestei reformulări se regăsește în înțelegerea rolului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
termeni diferiți de cei în care am formulat întrebarea, iar cheia acestei reformulări se regăsește în înțelegerea rolului de individuator pe care materia îl joacă. Deoarece materia este principiul individuației, receptorii materiali, cum sunt spre exemplu organele de simt, vor recepta doar individualul, nu și universalul, chiar dacă îl vor recepta în mod imaterial, adică fără materia cu care acesta este amestecat în compusul hilemorfic. Pe aceeași linie, intelectul, fiind imaterial, vă per cepe universalele, nu individualele, în acord cu constituția lui
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
iar cheia acestei reformulări se regăsește în înțelegerea rolului de individuator pe care materia îl joacă. Deoarece materia este principiul individuației, receptorii materiali, cum sunt spre exemplu organele de simt, vor recepta doar individualul, nu și universalul, chiar dacă îl vor recepta în mod imaterial, adică fără materia cu care acesta este amestecat în compusul hilemorfic. Pe aceeași linie, intelectul, fiind imaterial, vă per cepe universalele, nu individualele, în acord cu constituția lui imateriala. În ceea ce privește paradoxul materială imaterial într-unul și același
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]