5,519 matches
-
de sine. În cazul deficienților de vedere, construirea stimei de sine prezintă o serie de caracteristici determinate de imposibilitatea perceperii propriei imagini și a reacțiilor celor din jur în relația cu aceștia. Dominanța informațiilor venite pe canalul auditiv le permite receptarea de mesaje de la cei din jur și, astfel, își pot forma la rândul lor nucleul unei stime de sine care să‑i susțină și să le mărească încrederea în propriile forțe și calități. În final, putem constata că procesul de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Dificultățile de învățare pot fi clasificate după mai multe criterii, mai mult sau mai puțin relevante, dar o clasificare sintetică incluzând toate subcategoriile și subtipurile întâlnite în literatură se prezintă astfel: 1. Dificultățile de învățare induse: a) intrinsece: - acțional‑procedurale (receptare pasivă, lipsa tehnicilor de învățare); - organizaționale (neeșalonarea învățării, interferențe în învățare, autoevaluare subiectivă); - atitudinale (indiferență, dezinteres, negativism); - valorificate (precaritatea experienței anterioare, lacune în învățarea anterioară); - ocazionale (incidente, indispoziții, prezența unor boli); b) extrinsece: - calitatea precară a instruirii/predării; - suprasolicitarea școlară
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
permanente determinate de nevoia dezvoltării unui cadru adecvat pentru comunicare, concomitent cu înțelegerea mediului în care evoluează; - copilul cu deficiențe multisenzoriale poate și trebuie să fie învățat și antrenat să‑și folosească întregul potențial rezidual existent în toate modalitățile de receptare senzorială și trebuie să i se asigure un mediu relațional‑stimulativ pe care să‑l înțeleagă și să‑l controleze; - copilul cu deficiențe multisenzoriale trebuie să dispună continuu de un program individualizat în care implicarea părinților sau aparținătorilor este esențială
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
anumite condiții, în programul școlilor obișnuite alături de elevii normali; în schimb, pentru elevii cu deficiențe severe sau cu deficiențe asociate este mai indicată școlarizarea în centre/instituții speciale, după un curriculum individualizat, beneficiind de strategii didactice adaptate nivelului lor de receptare și înțelegere a conținuturilor 1. În cazul elevilor cu deficiențe senzoriale sau fizice, considerați ca fiind normal dezvoltați din punct de vedere intelectual, adaptarea curriculară se realizează prin extensiune, adică în curriculumul comun tuturor categoriilor de elevi sunt introduse o
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
combinate - alternări/îmbinări între variantele de mai sus; 5. după funcția didactică principală: a) metode de predare și comunicare; b) metode de fixare și consolidare; c) metode de verificare și apreciere a rezultatelor activității școlare; 6. în funcție de axa învățare prin receptare (învățare mecanică) - învățare prin descoperire (învățare conștientă), C. Moise (1993) identifică: a) metode bazate pe învățarea prin receptare - expunerea, demonstrația cu caracter expozitiv; b) metode care aparțin preponderent descoperirii dirijate - conversația euristică, observația dirijată, instruirea programată, studiul de caz etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
comunicare; b) metode de fixare și consolidare; c) metode de verificare și apreciere a rezultatelor activității școlare; 6. în funcție de axa învățare prin receptare (învățare mecanică) - învățare prin descoperire (învățare conștientă), C. Moise (1993) identifică: a) metode bazate pe învățarea prin receptare - expunerea, demonstrația cu caracter expozitiv; b) metode care aparțin preponderent descoperirii dirijate - conversația euristică, observația dirijată, instruirea programată, studiul de caz etc.; c) metode de descoperire propriu‑zisă - observarea independentă, exercițiul euristic, rezolvarea de probleme, brainstorming‑ul etc. Prezentarea detaliată
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
În cazul elevilor cu dizabilități, unele mijloace pot avea și un rol compensator, antrenând dezvoltarea unor funcții/procese psihice sau capacități fizice. Eficiența utilizării lor ține de inspirația și experiența didactică a educatorului, iar excesul utilizării lor poate conduce la receptare pasivă, unele exagerări sau denaturări ale fenomenelor etalate, reprezentări anormale și imagini artificiale asupra realității și orizontului existențial. 10.3. Formele de organizare și desfășurarea procesului de învățământtc "10.3. Formele de organizare și desfășurarea procesului de învățământ" Abordarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
constă în diverse activități muzicale desfășurate, individual sau în grup, de subiecții înșiși (muzică instrumentală sau vocală); - forma receptivă sau indirectă - este acea formă în care subiecții audiază muzica; în acest caz, pasivitatea subiecților nu este totală, deoarece activitatea de receptare solicită prin ea însăși un anumit grad de participare din partea acestora. În cazul activităților de meloterapie desfășurate în școală de către educatori, logopezi, psihologi școlari etc., este util să se aibă `n vedere următoarele obiective: - dezvoltarea interesului față de activitățile muzicale; - formarea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de sprijin, pe lângă activitățile specifice desfășurate în afara orelor de clasă împreună cu acei copii considerați ca având cerințe speciale, participă și la activitățile didactice din clasă, împreună cu profesorul școlii de masă, unde se ocupă în special de copiii cu dificultăți în receptarea și înțelegerea mesajului lecției sau în realizarea sarcinilor primite la anumite activități/discipline. În aceste condiții, responsabilitatea sa este dublă, deoarece trebuie să se adapteze atât condițiilor de lucru din clasa obișnuită (unde trebuie să joace rolul unui personaj familiar
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
îl constituie tipul și gradul deficienței; experiența practică a demonstrat că, pentru elevii cu deficiențe severe sau cu deficiențe grave asociate, este mai indicată școlarizarea în instituții speciale, după un curriculum propriu, beneficiind de strategii didactice adaptate nivelului lor de receptare și înțelegere a conținuturilor. În cazul acestor copii, procesul integrării sociale va fi sprijinit cu precădere prin valorificarea altor resurse existente la nivelul comunității (centre de zi, asociații sau grupuri de părinți, organizații umanitare sau de sprijinire a persoanelor aflate
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
feluri de alfabet dactil care implică, fie o singură mână, fie ambele mâini. ambliopie - diminuare, în proporții variate, a acuității vizuale, fără a invoca în mod necesar existența unor malformații sau leziuni organice, care determină dificultăți, uneori destul de accentuate, în receptarea și transmiterea stimulilor vizuali. ameliorarea calității vieții - acțiuni care se desfășoară în cadrul unei organizații/instituții din domeniul serviciilor sociale și care au ca obiectiv creșterea eficacității și randamentului activităților și serviciilor oferite unor categorii de beneficiari sau clienți aflați în
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unele incompatibile cu viața. dizabilitate - termen generic pentru deficiențe, limitări de activitate și restricții de participare; relevă aspectul negativ al interacțiunii individ - context. dobândirea de abilități - schimbări intervenite la nivelul individului ca o consecință a măsurilor terapeutice, recuperatorii și a receptării modificărilor ambientale produse de intervenția serviciilor/programelor de sprijin/suport, care favorizează un nivel optim de autonomie și participare a persoanei cu cerințe speciale la activități socioprofesionale. dolicocefalie - modificarea formei craniului caracterizată prin alungirea diametrului său antero‑posterior. echipamente și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
scăpa de sub controlul lucidității. În aceeași rostire semialeatorie, discontinuă, contorsionată, de o dificilă ambiguitate, I. emite, în Viața mai departe (1981), „precepte” ale unei filosofii tulburi, iscată în special de extrapolarea propriilor neliniști și trăiri în universul obiectiv și de receptarea ecourilor modificate de viziunea sa animistă. Tensiunea lirică pare a se naște între două percepții/deziderate: eul ca centru focalizator al tuturor razelor și semnificațiilor lumii - eul desubstanțializat, dezmărginit, panteist. Senzația ființării imateriale, în „a patra dimensiune”, este și o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
această lucrare informații și metode esențiale pentru studiile pe care le efectuează. Cititorului obișnuit i se oferă o analiză amănunțită, care pune în relief diversitatea geografică, socio culturală, economică și politico-militară a lumii arabe, punându-l astfel la adăpost de receptarea eronată ori deformată a imaginii ei. Pentru toți, cartea se constituie într-o platformă solidă de prelungire a reflecțiilor propuse de autor, către cele mai diverse orizonturi ale frământatei realități mondiale din zilele noastre. Golful, strâmtoarea Ormuz, strâmtoarea Bab-el-Mandeb, Marea Roșie
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3038]
-
tot creditul la generațiile tinere și se vorbește de ei ca de niște netrebnice rămășițe. Fenomenul acesta e destul de firesc. Ov. S. Crohmălniceanu a scris de curând în Luceafărul despre „sațietatea literară”. Există o dialectică firească și necesară, care dă receptării valorilor un caracter oarecum alternativ. E firesc că atunci când influența lui Rousseau devine dominantă, cea a lui Voltaire să scadă, iar el însuși să fie considerat ca o uscătură. La noi, de o vreme, Arghezi a intrat într-un asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
individuală e posibilă numai în societate, recte în stadiul de civilizație, pentru că numai civilizatul e apt de solitudine. În comunitățile gregare doar magul e singur; civilizația, presupunând conștiința individuală, dă fiecăruia această șansă. Iar creația individuală poate fi deliberat sustrasă receptării, precum acele sculpturi din unghiurile cele mai ascunse și inaccesibile ale catedralelor. Ele sunt nu mai puțin opere și sunt aceasta în absolut. De altfel teza lui Al. Ivasiuc denotă o destul de îngrijorătoare lipsă de simț al absolutului. Firește, cine
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
despre câțiva factori determinanți ai acestui fenomen liric și, bineînțeles, destule despre proză și critică. Poate și despre teatru, deși... mai bine nu! - II - Un fenomen notabil al deceniului al VII-lea în materie de poezie, la noi, a fost receptarea de către generația în plină formare a operei unor mari poeți ce fuseseră până atunci ignorați: Lucian Blaga și Ion Barbu. Prin absența lor din circulația publică a valorilor se produsese cu opera lor un fenomen de ocultare. Revenirea la lumină
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
trebuie să caute în alții modele”, ci „printr-o concepție dinamică a vieții” să asigure fiecăruia „putința de a-și dezvolta forțele sale latente”, pare să preceadă orientarea actuală, vehiculând concepte ca: participare, creativitate socială, identitate culturală, democrație a culturii. Receptarea culturii nu mai poate fi redusă la consumul individual, adesea pasiv, nici la un ansamblu de bunuri și valori, ci devine o importantă „sursă de producție”, propunând modele sociale de valorizare a „calităților active ale omului”; segregației dintre producție și
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
două direcții de intervenție, dimpotrivă, putea conduce la „ridicarea”, pe toate planurile, a satului. Succesul acestor acțiuni a depins, în mare parte, de caracterul lor nedogmatic și nerigid, de modul lor de desfășurare: în acord cu cerințele, așteptările, capacitatea de receptare a participanților. Nimic formal, osificat, oficial. Tonul acțiunilor, stilul, metoda de implementare erau întâi încercate și abia apoi generalizate. Întreaga activitate a avut un caracter experimental, oferind, în final, modele de acțiune în munca educativă, adecvate unui anumit context social-economic
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
concluzia că șamanismul primitiv sau alte fenomene religioase străine nouă, europenilor, trebuie cercetate prin identificare cu practicanții lor. Probabil că și În arte trebuie gândit ceva similar. N-aș vrea să ne Întoarcem neapărat la o critică a participării sau receptării, nu acesta este nivelul la care imaginez o subhermeneutică a imaginarului. Scopul acestor căutări ar fi acela de a construi În analiza literară o metodă care să meargă pe urmele lui Harold Garfinkel, spre exemplu, unul dintre cercetătorii care au
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ultimilor ani Îmbină critica poststructuralismului cu propunerea unei alternative de discurs teoretic, fără ca aceasta să Însemne Înlocuirea unui vechi regim textual printr-un și mai anacronic regim al realismului și naturalismului artistic. Critica de tip reader response ( În continuarea teoriei receptării), alături de critica istoristă și de alte teorii, ce recuperează psihanaliza sau psihologia cognitivă, intenționează aproprierea discursului critic la nivelul celor mai naturale forme ale existenței umane. Concepția Întreținută de demonstrațiile poststructuraliste, după care lumea este un simplu construct lingvistic și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care ia În calcul prezența observatorului, alterantă și alterată, care prețuiește indecidabilele și vede lumea ca o rețea de obiecte imposibil de descris În propoziții cu certă valoare de adevăr. Discursul larg al criticii literare (și mai ales al teoriilor receptării) este de mult conștient de relația de permanentă devenire și interdependență dintre cititor sau critic (oricare putând să joace rolul observatorului) și text (sistemul observat), după cum În fizică se cunoaște o perspectivă relațională Încă din secolul al XVIII-lea (G.
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Voi Începe cu un citat: Putem examina mai detaliat chestiunea apartenenței stricte a gândirii la limbă. Activitatea subiectivă dă formă unui obiect În gândire. Căci nu există nici măcar un singur tip de reprezentare care să poată fi considerat drept pura receptare a unui obiect deja dat. Activitatea simțurilor trebuie să aibă o legătură sintetică cu acțiunea internă a spiritului. Din această legătură se smulge reprezentarea, care, prin raportare la energia subiectivă, devine obiect și se reîntoarce la originea ei oferindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
asupra creatorului, căci În ea acesta a făcut din lume o ființă cu care poate empatiza total; iar noul obiect-subiect va avea capacitatea de a acționa asupra altor subiecți și de a „Înflăcăra imaginația prin imaginație”, producând un acord al receptării (Stimmung des Empfindenden)2. Adept convins al filosofiei transcendentale, Humboldt ia de bună ideea, strecurată oarecum În treacăt În Critica rațiunii pure, potrivit căreia sensibilitatea și intelectul ar putea avea o rădăcină comună 3, stipulând nici mai mult, nici mai
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
speculații care necesită o anumită abstractizare, o anumită asceză teoretică, ce ne obligă să ignorăm foarte mult senzorialul, fantasmaticul, imaginarul și să locuim În castelul foarte pur și foarte steril al filosofiei, al filosofiei lingvistice. Deci este conștient de greutatea receptării unui asemenea text și atunci - așa cum face și medicul bun - Își pune medicamentul amar pe un cub de zahăr. Desigur, aici zăhărelul nu este un cubuleț, este un tort Întreg, este un lighean de ciocolată lichidă, partea dulce fiind toate
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]