5,656 matches
-
inversa comparația, luând de această dată ca reper publicul românesc. Situația nu s-ar îmbunătăți ― orice public având dreptul de a-și clama, ingenuu, ignoranța. Și totuși, nu putem afirma că avem de-a face cu o adevărată barieră în receptarea operei, întrucât aceasta se confundă, în mare parte, cu limitele referențiale ale oricărui privitor. Indiferent de spațiul geografic, cultura filtrează accesul. Așa stând lucrurile, exigențele culturale impuse spectatorului ne apar ca deplin întemeiate. Mărginirea survine însă când trecem la personajele
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]
-
s-a asumat ca autor, evitând ratarea identificării cu cunoașterea. Tot așa, spectatorul descumpănit va primi, mediat de pânze, înțelegerea blândă a operei. Acesta este, în viziunea mea, sensul triunghiului portretistic din Brâncuși: E=mc2, I. Aceasta este, în pedagogia receptării, lecția. Lecția lui Niram, bineînțeles. ----------------------------------------------- CARAGEA Dan (n. 1954), profesor universitar, critic de artă, critic de teatru, critic literar, publicist, eseist și traducător român. Este lusitanist, specialist în psihologie și lingvistică computațională. Debutul său în critică a avut loc încă
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]
-
întors prin timpuri, pe unde-am scoborât, Și în odaia goală din nou îmi fu urât. Și al voit atunci să sui și-n pisc să fiu. O ste era pe ceruri. În cer era târziu. O altă cauză în receptarea poeziei argheziene este limba „neaoșă” El se afirmă stingher printre contemporani. Cuvinte ca „leat”, „duminicarea”, „dumicatul”, „gogoloi”, „drojdii”, „țărână”, „faguri”, „candelă”, ”besnă”, „lut”, „stei” etc. fac parte din arsenalul lingvistic folosit cu predilecție în poezie. „Florile de mucigai” la care
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
pierd) și cu virtuți (care întotdeauna îl mântuie), de erudiția care, convertita într-un protocol imperios, lămurește probleme neelucidate sau controversate. Această carte este o (re)scriere a identității culturale, pe care doamna dr. Olimpia Varga o realizează sub semnul receptărilor deosebit de favorabile, constituite în articole consistente, ce aduc importante contribuții în exegeza operei lui Ștefan Cucu. „Muzeul sufletului”- poemul care deschide cartea, scris în tehnică sonetului, invită cititorul la meditație și (de ce nu?!) la căutarea și găsirea propriei identități, a
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
Magdalena Vlădilă. Cele trei anexe cuprind: (1) reproduceri după diplome, distincții, medalii, premii literare și culturale, (2) schițe de portret și caricaturi, (3) manuscrise în facsimil. Această antologie își dezvăluie utilitatea ca instrument de lucru necesar pentru cei interesați de receptarea culturii clasice, dar și pentru a readuce în actualitate forță modelului antic, încununând o îndelungată preocupare și o evidență pasiune a eruditului Ștefan Cucu față de problema abordată, relevându-ne, în același timp, evidență să vocație științifică, pedagogica, literar-artistică. O remarcă
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
vreau decât umbra cuvintelor./ Șopotul lor./ De veți avea curiozitatea/ să simțiți cum bate inima/ acestui bolnav de cântec/ n-o să vă vină a crede că-s eu.” Metaforele ventilate, inovative și deloc la îndemâna oricui, rezistă trecerii în materializarea și receptarea poemelor sale: „Doar ochii sunt orbi. Restul e lumină./ Cearșafuri de patimi întinse la uscat./ Dintr-o întâmplare,/ inima mea bună/ într-o fântână de lacrimi/ s-a înecat./ Du-te!” Fiecare nouă lectură înseamnă o altă descifrare a semnificațiilor
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
stele” [...] „și acolo, între ele, alt pământ...” (Nichita Stănescu) Este vorba de o reinventare și, mai ales, de o reinterpretare nu a operelor unor scriitori, ci o reinterpretare a situațiilor în care poetul s-a aflat în momentul lecturării și receptării mesajelor acelor opere. Și spun reinterpretare, pentru că am în față poeme clare, grave și mature, care nu ar fi putut fi concepute în afara traversării unei perioade de informare și căutare, ajungând, în final, la binemeritata poziție a reîntâlnirii, dintr-o
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
prezenți în carte în sistem reflex! În chip firesc, propun denumirea acestei specii lirice poetice postmoderniste, pe care o cultivă în acest volum poetul Theodor Răpan, REFLINTEXT (reflex literar intertextual). Îmi asum invenția sintagmei! Reflintextul devine, astfel, un mod de receptare profund subiectiv al sentimentului filtrat liric, înțeles ca modalitate de „a fi” a eului, situarea lui în centrul unui univers pe care îl reconstruiește din temelii. Harul și cultura literară i-au permis poetului Theodor Răpan realizarea unui dialog deschis
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
a unei opere. Criteriul stilistic va trebui confruntat nu numai cu frecvența mijloacelor expuse mai sus, ci mai ales cu judecata de valoare sub specie temporis, (timp specific ) singura care poate conferi valorilor expresive suportul perenității artistice, garantat de felul receptării artei literare de către conștiința umană de-a lungul veacurilor. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, eseu de AL.FLORIN ȚENE / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1358, Anul IV, 19 septembrie 2014. Drepturi
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366164_a_367493]
-
etc. Mă gândesc ce șanse are o valoare culturală de a fi cunoscută sau nu de către publicul căreia i se adresează.În aceste condiții problema se pune în funcție de amploarea potențialului public. Deși nu trebuie să omitem că între valoare și receptare nu e întotdeauna o corespondență fidelă. Anumite demersuri specializate ar putea fi adresate numai unui public restrâns. După aprecierile mele cred că nu a fost natural să fie publicate, în regiumul de tristă amintire, criminal-comunist, volume de poezie cu tiraje
AUTORITATEA VALORII CULTURALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351774_a_353103]
-
e mai reconfortant să-ți adresezi poemele unui public restrâns, întradevăr iubitor și înțelegător de poezie: e o ipoteză eliberatoare și îți îngăduie să te exprimi mai bine decât ipoteza contrară. Să ne gândim ce s-ar putea întâmpla cu receptarea unui mesaj cultural la publicul românesc, pe scară largă, în anul 2012. Să considerăm ca exemplu un roman cu un tiraj de câteva mii de exemplare. Cred că o receptare corectă presupune existența unui public atent și interesat, un mecanism
AUTORITATEA VALORII CULTURALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351774_a_353103]
-
contrară. Să ne gândim ce s-ar putea întâmpla cu receptarea unui mesaj cultural la publicul românesc, pe scară largă, în anul 2012. Să considerăm ca exemplu un roman cu un tiraj de câteva mii de exemplare. Cred că o receptare corectă presupune existența unui public atent și interesat, un mecanism al criticii de receptare coerent și așezat pe baze solide de tradiție și prfesionalism, un complex de factori care nu sunt sigur că s-ar întruni complet în România ani
AUTORITATEA VALORII CULTURALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351774_a_353103]
-
la publicul românesc, pe scară largă, în anul 2012. Să considerăm ca exemplu un roman cu un tiraj de câteva mii de exemplare. Cred că o receptare corectă presupune existența unui public atent și interesat, un mecanism al criticii de receptare coerent și așezat pe baze solide de tradiție și prfesionalism, un complex de factori care nu sunt sigur că s-ar întruni complet în România ani în șir, în revistele dedicate respectivului domeniu. Astfel de situații sunt palme pe obrazul
AUTORITATEA VALORII CULTURALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351774_a_353103]
-
autori pentru a fi lăudați, iar în altele se plătesc polițe pentru lucruri de natură personală pe care, ca scriitor, le cunosc și mă interesează, numai ca iubitor de adevăr în cultură. Sper că e vorba de un mecanism de receptare culturală care va evolua în timp: are destul loc să se îmbunătățească. În unele cazuri, cum ar fi cele independente de idiom, cum este pictura, are șanse să fie promovată ca o valoare culturală originală în Europa și pe mapamond
AUTORITATEA VALORII CULTURALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351774_a_353103]
-
Europa și pe mapamond, dar literatura, mai ales cea scrisă într-un limbaj dificil traductibil, în jargou sau grai local ori care discută probleme specifice (românitate, istoria noastră pe care numai noi o înțelegem etc.), va avea mari dificultăți de receptare pe alte meridiane. Aceste cărți nu vor fi citite, oricâtă valoare i s-ar atribui în România. Mai sunt și alți factori care intervin în procesul de receptare a unui text românesc într-o altă limbă: tematica, limbajul textului originar
AUTORITATEA VALORII CULTURALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351774_a_353103]
-
pe care numai noi o înțelegem etc.), va avea mari dificultăți de receptare pe alte meridiane. Aceste cărți nu vor fi citite, oricâtă valoare i s-ar atribui în România. Mai sunt și alți factori care intervin în procesul de receptare a unui text românesc într-o altă limbă: tematica, limbajul textului originar, calitatea traducerii și, nu în ultimul rând, interesul publicului pentru spațiul cultural de unde provine demersul în perioada în care se încearcă promovarea. Sunt momente când România trece neobservată
AUTORITATEA VALORII CULTURALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351774_a_353103]
-
Populare și a Mișcării Artistice de Masă, carea depanat amintiri despre întâlnirile sale de odinioară cu Grigore Vieru și cu alți artiști basarabeni, Traian Apetrei, directorul Teatrului „Mihai Eminescu”, subliniind importanța personalității acestuia, profesoara și poeta Maria Baciu, accentuând asupra receptării actuale a poeziei în general și a poeziei lui Vieru în special, relevând importantă intelectuală și sufletească a înțelegerii acestei poezii. Au mai participat prof. Silvia Carmen Diaconu, director al Casei Corpului Didactic și prof. Ciprian Manolache, inspector de specialitate
SIMPOZION “GRIGORE VIERU'' LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351827_a_353156]
-
atare, în jur de 430 de poeme analizate, publicistica, dramaturgia, proza, un portret sinteză, o analiză a poetului sub aspect tipologic dat fiind faptul că, așa cum a declarat autorul cărții, poetul aparține atît clasicismului cît și romantismului, barocului și simbolismului, receptarea națională și universală, o prezentare a tuturor eminescologilor din lume care au scris lucrări fundamentale, respectiv 108, a personalităților care i-au marcat lui Eminescu formația intelectuală. Dicționarul îl mai prezintă pe Eminescu în traduceri, filatelie, numismatica, artele plastice, în
DICŢIONARUL ENCICLOPEDIC MIHAI EMINESCU A FOST LANSAT LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351857_a_353186]
-
în fond de același text liturgic - cu același conținut!... Este dureros că există aceste deosebiri și, drept urmare, să ne străduim ca acolo unde ne aflăm noi, să fie desființate, deoarece nu este mai importantă tâlcuirea lingvistică și cea tipiconală decât receptarea Harului Divin!... 6. - Este lumea bisericească contemporană suficient de conștientă de valoarea și supremația acestei Sfinte Taine, care nu abordează o simplă practică liturgică ci pe ea se sprijină, de fapt, toată viața noastră eclesiologică, soteriologică și, îndeosebi, cea eshatologică
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR ILIE MOLDOVAN DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE „ANDREI ŞAGUNA DIN SIBIU... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/351965_a_353294]
-
normal, Eminescu, s-a înstrăinat, a căzut într-o apatie iremediabilă. La toate acestea s-a adăugat și refuzul lui Maiorescu de a-i încuviința căsătoria cu Veronica Micle. Dacă această căsătorie avea loc, poate soarta lui era alta. În receptarea lui Eminescu astăzi, o valoare deosebită o reprezintă și studiile profesoarei Monica Spiridon: Eminescu: O anatomie a elocvenței (Ed. Minerva, 1994) și mai recentul volum publicat de Scrisul Românesc, Eminescu sau despre convergență (2009), prin care autoarea relevă: „Eminescu așteaptă
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
unor adevăruri fundamentale, precum rostirea și tăcerea, ca forme de cunoaștere. Imagine transfigurată în metaforă a Creatorului care se clădește și se zidește prin vers, Iconosonetele surprind cronologia, trăirile ce au structurat destinul poetului de-a lungul existenței marcate de receptarea subiectivă a existenței, căci Poesia presupune ființarea însăși, întoarcerea continuă către sine: „Ce mort frumos voi fi întru vecie!/ Țărâna rimelor mă va înghite/ Slujindu-te pe tine, Poesie!” Gravurile lui Cesare Ripa, complexe prin tematică și tehnică, într-o
INVITAŢIE LA O LANSARE DE CARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352463_a_353792]
-
structura, compoziția cărții au (și în funcție de unghiul de percepție al cititorului) forța de a reîncarna și exprima oricare dintre formele înalte ale Creației, într-un stil original, inconfundabil. Pe acest drum am convingerea că se cuvine să ne îndreptăm în receptarea și valorizarea liricii în care Sonetul străvechimii, ca poezie cu formă fixă, dobândește noutate și prospețime la Theodor Răpan. Prof. dr. NICOLETA MILEA Referință Bibliografică: INVITAȚIE LA O LANSARE DE CARTE / Nicoleta Milea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1021
INVITAŢIE LA O LANSARE DE CARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352463_a_353792]
-
petrec lucrurile: putem controla în mai mare măsură ceea ce facem și in mult mai mică măsură ceea ce cred ceilalți despre noi. Oricum, aceasta este tensiunea definitorie pentru oricine a intrat, pentru o vreme, în serviciul public: tensiunea dintre fapte și receptarea lor, dintre intenții și rezultate. Sper, totuși, că prin ceea ce sunt și am făcut să nu fi lăsat loc prea multor suspiciuni, deși în viața publică și chiar în viața academică, retorica suspiciunii este predilectă. Cât despre vârstă, ceea ce spuneți
INTERVIU CU BOGDAN TATARU-CAZABAN: DESPRE RELATIA DINTRE POLITICA SI RELIGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 75 din 16 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350487_a_351816]
-
mai adăugăm și rezerva mediilor politice și a mass-mediei occidentale față de țările majoritar ortodoxe, atitudine tradusă în lozinca unui ministru austriac potrivit căreia Europa încetează acolo unde începe Ortodoxia, este de înțeles că o astfel de polarizare nu a încurajat receptarea lucidă și responsabilă a unui concept menit inițial să creeze o cultură comună a respectului față de demnitatea omului, indiferent de orginea geografică sau de destinația religioasă a acestuia. Depășind comoditatea polarizării, câteva voci ale teologiei ortodoxe din ultimele decenii încearcă
BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]
-
primă a sensului, trebuie să căutăm să le înțelegem, să le “tematizăm “ pentru propria noastră gândire, și nu putem face aceste lucruri, decât cu condiția de a uni strâns sensul de substratul lui verbal, seducția de baza ei formală. Însă, receptarea unei opera este diferită de la o epocă la alta.Deoarece există o mișcare secretă a cărților pe raftul bibliotecii.Ce într-o epocă istorică o operă este promovată de critică ca fiind foarte bună, în altă epocă poate fi considerată
CRITICA SE LOVEŞTE ÎN FIECARE CLIPĂ DE METAFIZIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351513_a_352842]