7,241 matches
-
ale reciprocității mai găsim la Gadamer, în conceptul, evocat deja, al "conștiinței eficacității istorice", de asemenea la Luigi Pareyson, în "teoria" sa asupra "ontologiei libertății". Nu este vorba trebuie întărită ideea despre acte strict judicative de constituire a Celuilalt. Problema reciprocității este prezentă, desigur, în toată istoria filosofiei, însă filosofii tocmai amintiți trec destul de mult în orizontul unei reducții non-judicative atunci când reconstruiesc filosofic. Ființarea deschisă către Celălalt este ființarea conștientă timporizată reflexiv și transcendent, adică în reciprocitate. Toate sensurile ființării conștiente
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituire a Celuilalt. Problema reciprocității este prezentă, desigur, în toată istoria filosofiei, însă filosofii tocmai amintiți trec destul de mult în orizontul unei reducții non-judicative atunci când reconstruiesc filosofic. Ființarea deschisă către Celălalt este ființarea conștientă timporizată reflexiv și transcendent, adică în reciprocitate. Toate sensurile ființării conștiente pe care ni le-a scos la iveală reducția nu se pot desprinde de unitatea acestei ființări, care se află sub semnul timpului complet timporizat și al ființei înseși. Și aceasta din urmă se află în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
desprinde de unitatea acestei ființări, care se află sub semnul timpului complet timporizat și al ființei înseși. Și aceasta din urmă se află în ființarea conștientă, așa încât timpul lucrează ca agent al în-ființării în absența oricărui semn al timpului (obișnuit). Reciprocitatea ființării conștiente (reflexive și deschise), care face necesară prezența Celuilalt, el însuși ca o ființare reflexivă și deschisă, face de asemenea ca timpul să primească sensul unei despicări de sine, adică al separației între timpul care în-ființează și care, astfel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care, astfel, este ființare (timporizând prin prezentuirea care îngăduie și chemarea trecutului și survenirea viitorului, el este ființarea conștientă), și timpul ca măsură a mișcării constante a lucrurilor. Fără îndoială, există anumite corespondențe între aceste două sensuri de timp. Totuși, reciprocitatea (ființării conștiente), precum și sensurile originare ale acesteia reflexivitatea și deschiderea reprezintă fenomenul semnificativ în reducția judicativă. Câteva dintre corespondențele dintre cele două sensuri de timp vor fi comentate mai departe. 4. De ce preeminența ființării reflexive și deschise este funcțională, nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în sens de act universal în orizontul dictaturii judicative, este ea însăși obiectuală. Este vorba aici, și în cazul judecății, despre o dualitate pozițională și operațională, care pre-condiționează dintru început tot ce se află în orizontul menționat. Constituite într-o reciprocitate sesizabilă doar din perspectiva reducției judicative, dualitatea în cauză este constitutivă pentru ceea ce, în acest orizont, aparține gândirii, rostirii, făptuirii; așa încât, pe de o parte, actele de timporizare sunt, totodată, judicative (acte judicative, mai bine spus), iar pe de altă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o relație cu altă ființare; ea este un act. Dar, ca act din orizontul judicativului, nu ar fi posibilă fără un suport, adică fără un substrat care să o susțină: acesta este chiar partea privilegiată; privilegiul, prin urmare, exprimă o reciprocitate legată de însăși "rațiunea" de existență a celor două: părtinirea și privilegiul. De asemenea, fiind act, părtinirea are nevoie de timp: acesta intervine, desigur, dar nu în sens în-ființător: este vorba, totuși, despre un act; timpul nu în-ființează ceva care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fiind, întâi, timpul propriu) și care îl constituie pe Celălalt tot prin timporizare, dar în așa fel încât acesta capătă propriul său timp, poate fi socotită, în termeni judicativi, drept ființarea reflexivă și, totodată, deschisă către Celălalt, în sensul unei reciprocități cu acesta. Determinativul "conștient" nu are în mod direct drept referință vreo facultate, vreo capacitate specială a unei ființări, ci doar faptul "dublu" al timporizării (prin care ea se constituie ca timp al său, iar Celălalt se constituie el însuși
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensul de ființare ce știe despre sine și despre Celălalt. I-aș fi spus simplu, "ființare reflexivă", dacă determinativul din această expresie nu ar fi avut un sens opus față de celălalt sens fundamental al acestei ființări, acela al deschiderii și reciprocității. 203 Cf. Aristotel, Despre interpretare, 16 a 17 a (reamintesc acest context datorită importanței sale pentru problema relației dintre verb și timp). 204 Cf. Augustin, Mărturisiri; Cartea a XI-a. 205 A se vedea analiza lui Heidegger în perspectivă istorică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Vasile Balș, aflat la moșia sa Rus din apropierea Sucevei, a intervenit în favoarea prietenului său Romano, depunând pentru acesta o cauțiune de 3.000 florini la Administrația militară a Bucovinei 89. Deoarece nu exista o convenție de extrădare pe bază de reciprocitate cu principatul Moldovei, autoritățile austriece au decis să nu-l predea domnului moldovean pe boierul refugiat aici. Ca urmare, Romano a rămas în provincia austriacă sub supravegherea autorităților militare până la finele anului 1779 și începutul celui următor când, nemaifiind revendicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
un conținut pozitiv. Este un raport complementar între două grupuri dintre care unul reprezintă mor ții și celălalt viii. Chiar în cursul ritualului, rolurile sînt de altfel adesea inversate, și încă în mai multe rînduri, căci dualitatea dă naștere unei reciprocități de perspective care, ca în cazul oglinzilor puse față în față, se poate repeta la infinit : dacă neinițiații sînt morții, ei sînt de asemenea niște superinițiați ; și dacă, așa cum se întîmplă iarăși de multe ori, inițiații personifică fantomele morților pentru
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
consecințe : pe plan cosmologic, imposibilitatea de a concilia niște extreme care, în pofida unui vis nostalgic, nu vor putea fi niciodată gemene, iar pe planurile sociologic și economic, o permanentă oscilare, în exterior între război și comerț, iar în interior între reciprocitate și ierarhie. Dintre aceste bipartiții în serie, cea dintre albi și indieni reține în special atenția. Dacă vom consulta primul mit brazilian care a fost cunoscut în Europa - marele mit despre origini al indienilor tupinamba, cules de călugărul cordelier francez
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ei alte probleme, aparent exterioare existenței umane. Dar, pentru a deveni gazda Zilei mediului, zodiei Îi mai trebuie ceva, iar Gemenii au: ambivalența. Căci nu putem discuta despre mediu fără „locatari“, Între el și viețuitoare existând o relație biunivocă, de reciprocitate, mai mult, o dihotomie. Ambivalență care-mi aduce aminte de vechiul Ianus, cel care privește În viitor - spuneți-i dvenirea Lumii -, dar cu o față Întoarsă spre trecut - spuneți-i rădăcină sau temelie. Poate e nevoie și de o floare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la cap. A, precum și următoarele: 1. licență de execuție pentru traseu, însoțită de caietul de sarcini al acesteia (graficul de circulație) - în original; 2. autorizația emisă de Ministerul Transporturilor din țară de destinație, cu care se execută transportul în condiții de reciprocitate - în original; 3. contractul de închiriere sau de prestări de servicii, încheiat cu firma posesoare de licență de execuție pentru traseu, si autorizația pentru serviciu regulat, daca este cazul; 4. certificatul de clasificare a autovehiculului pe categorii sau stele, după
ORDIN nr. 598 din 18 octombrie 1999 privind efectuarea controlului specific al vehiculelor rutiere de către Ministerul TranSporturilor la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126712_a_128041]
-
avizate de Ministerul Afacerilor Externe, în condițiile legii. Ministerul Afacerilor Externe va ține seama, la avizarea cantităților pentru aceste categorii de marfuri, de limitele pe an calendaristic prevăzute de Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, de condițiile de reciprocitate, precum și de convențiile la care România este parte. 28. Pentru toate mărfurile vândute prin magazinele duty-free diplomatice justificarea vânzărilor o constituie bonurile fiscale sau facturile. Bonurile fiscale trebuie să cuprindă următoarele date: - numărul bonului fiscal; numerele se vor da în
NORME din 13 ianuarie 2000 de organizare, funcţionare şi control vamal al activităţii de comercializare a mărfurilor în regim duty-free. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126699_a_128028]
-
va lua măsurile prevăzute de legislația sa națională. Aceste părți se vor informa reciproc despre toate sancțiunile pe care le-au aplicat. Articolul 8 Probleme fiscale Pe durata efectuării transporturilor, în baza acestei anexe tehnice se scutesc, pe bază de reciprocitate, de taxe vamale, tarife și impozite, la importul pe teritoriul oricărei părți, următoarele produse: 1. combustibilul și lubrifianții conținuți în rezervoarele standard ale vehiculului, instalate de fabricant în conformitate cu normele stipulate de legislația internă a unei părți. 2. piesele de schimb
ACORD MULTILATERAL DE BAZA din 8 septembrie 1998 privind tranSportul internaţional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126763_a_128092]
-
durata exportului temporar. ... (3) În situațiile menționate la alin. (1) organizatorul român al manifestării culturale va prezenta Ministerului Culturii și Cultelor, în vederea aprobării, acordul încheiat cu partea străină. ... (4) Certificatul de garanție guvernamentală se poate acorda și pe bază de reciprocitate, la solicitarea părții străine, atunci când și bunurile culturale mobile române beneficiază de același tratament pe teritoriul statului străin. ... Articolul 5 Pentru îndeplinirea obiectivelor menționate la art. 3 și 4 se înființează, în cadrul Ministerului Culturii și Cultelor, Biroul pentru asigurări guvernamentale
ORDONANTA nr. 44 din 30 ianuarie 2000 (*republicată*) referitoare la unele măsuri privind asigurarea bunurilor culturale mobile exportate temporar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126803_a_128132]
-
de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 246 din 18 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 656 din 25 iulie 2005. Articolul 76 (1) Persoanele juridice străine fără scop patrimonial pot fi recunoscute în România, sub condiția reciprocității, pe baza aprobării prealabile a Guvernului, prin înscrierea în Registrul asociațiilor și fundațiilor de la grefa Tribunalului București, dacă sunt valabil constituite în statul a cărui naționalitate o au, iar scopurile lor statutare nu contravin ordinii publice din România. ... (2) În
ORDONANŢĂ nr. 26 din 30 ianuarie 2000 (*actualizată*) cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126789_a_128118]
-
de origine a mărfurilor și produselor, Parte a acestui acord. Operațiunile de compensații comerciale nu pot fi permise decat cu acordul prealabil al autorităților competente din ambele țări. Articolul 6 Ambele Parți își vor aplica una alteia pe bază de reciprocitate, clauză națiunii celei mai favorizate în toate problemele legate de importul și exportul mărfurilor, inclusiv: reglementările vamale, plățile, impozitele și alte feluri de plăți, acordarea de licențe, formalități privind vămuirea mărfurilor și alte feluri de formalități. Această clauză va fi
ACORD din 14 noiembrie 1966 comercial de lungă durata între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Arabe Unite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127304_a_128633]
-
găzduire străinilor. De la prevederile alineatului 1 se exceptează următoarele categorii de străini, a căror evidență se ține de către Ministerul Afacerilor Externe: a) membrii misiunilor diplomatice, reprezentantelor permanente, oficiilor consulare și reprezentantelor consular-comerciale, precum și membrii familiilor lor; ... b) pe bază de reciprocitate, invitații membrilor misiunilor diplomatice, reprezentantelor permanente, oficiilor consulare și reprezentantelor consular-comerciale; ... c) străinii veniți în misiuni oficiale la organizațiile și organismele internaționale guvernamentale sau la secțiile acestora, precum și membrii familiilor lor; ... d) corespondenții publicațiilor agențiilor de știri și a radio-televiziunilor
LEGE nr. 25 din 17 decembrie 1969 privind regimul străinilor în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127402_a_128731]
-
reprezentantelor consular-comerciale; ... c) străinii veniți în misiuni oficiale la organizațiile și organismele internaționale guvernamentale sau la secțiile acestora, precum și membrii familiilor lor; ... d) corespondenții publicațiilor agențiilor de știri și a radio-televiziunilor străine, precum și membrii lor de familie, pe bază de reciprocitate. ... Articolul 35 Prin hotărîre a Consiliului de Miniștri se vor stabili norme speciale privind evidență și deplasarea străinilor menționați în art. 34 alin. 3. Articolul 36 Străinii cărora li se acordă dreptul de azil pot fi scutiți, de către ministrul afacerilor
LEGE nr. 25 din 17 decembrie 1969 privind regimul străinilor în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127402_a_128731]
-
serviciilor prestate de către instituții, întreprinderi, organizații și nici la veniturile realizate în afara activității oficiale consulare. Articolul 13 1. Consulii și ceilalți membri ai personalului consulatelor, precum și soțiile și copiii lor minori, cetățeni ai statului trimițător, se bucură pe bază de reciprocitate, de aceleași scutiri de taxe vamale, pe care statul de reședință le acordă categoriilor corespunzătoare de colaboratori ai reprezentanțelor diplomatice. 2. Obiectele necesare activității oficiale ale consulatelor sînt scutite de taxe vamale. Capitolul 4 Funcțiile consulilor Articolul 14 1. Consulii
CONVENŢIE CONSULARĂ din 8 noiembrie 1962 între Republica Populara Română şi Republica Populara Federativă Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127414_a_128743]
-
permise de conducere internaționale Articolul 18 Autovehiculele de orice fel, înmatriculate în alte țări, pot circula pe drumurile publice din Republică Populară Română, daca documentele lor de circulație sînt recunoscute la valabile pe teritoriul Republicii Populare Române, pe bază de reciprocitate. În caz contrar, circulația lor este admisă numai cu viza regiunii de miliție cea mai apropiată de punctul de frontieră pe unde a intrat vehiculul. Certificatele internaționale eliberate de asociațiile afiliate la Federația Internațională Automobilistica, sînt valabile în Republică Populară
DECRET nr. 832 din 9 noiembrie 1962 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127428_a_128757]
-
autoritățile competente ale statului respectiv, de asociațiile afiliate la Federația Internațională Automobilistica sau posedă carnete de conducere eliberate conform convențiilor internaționale de către autoritățile competente din alte state, ori carnete de conducere recunoscute că valabile de statul român pe bază de reciprocitate. Cetățenii români sau străini, precum și persoanele fără cetățenie, domiciliați în Republică Populară Română, posesori de carnete de conducere eliberate de alte state, pot conduce vehicule cu tracțiune mecanică pe drumurile publice din Republică Populară Română, numai ce și-au preschimbat
DECRET nr. 832 din 9 noiembrie 1962 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127428_a_128757]
-
frontieră de stat română ori dacă armele și munițiile le-au primit împrumut de la organizațiile prevăzute în art. 22 pentru a practica vânătoarea. Articolul 14 Membrii misiunilor diplomatice, reprezentantelor permanente, oficiilor consulare și reprezentantelor consular-comerciale sînt scutiți pe bază de reciprocitate de a obține autorizare și a posedă permise pentru deținerea și portul de arme de foc și muniții. Articolul 15 Permisele se vizează periodic de către miliția județeană sau a municipiului București în a cărei rază teritorială domiciliază titularii acestora. Articolul
DECRET nr. 367 din 26 octombrie 1971 (*republicat*) privind regimul armelor, muniţiilor şi materiilor explozive *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127429_a_128758]
-
Ambasadei României la Chișinău și, respectiv, a Ambasadei Republicii Moldova la București. Articolul 17 Pentru bursierii celor două părți se acordă: - bursă lunară, conform reglementărilor interne din fiecare stat, după cum urmează: a) pentru bursierii de la forma cu frecvență, pe bază de reciprocitate: ... - o bursă de instalare (echivalentul bursei pe o lună) la sosirea la studii, în cuantumul prevăzut de legislația în vigoare în fiecare dintre cele două state; - bursă lunară pe 12 luni, pe perioada studiilor; - pentru absolvenți - pentru încă 30 de
PROTOCOL din 6 mai 1999 de colaborare între Ministerul Educaţiei Naţionale din România şi Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova pentru anul de învăţământ 1999/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127454_a_128783]