1,587 matches
-
restul caracteristicilor. Astfel, discursul nu este obiectiv, ci este partizan, în folosul Partidului Umanist Român. Tipăritura urmărește să creeze imaginea de publicație, dar nu are nici ISSN, nici colegiu de redacție, nici semnături pe articole. Semn că este abandonată responsabilitatea redacțională, întrucât, chiar dacă se scrie că este o publicație a Partidului Umanist Român, acesta poate foarte bine să nu recunoască paternitatea acesteia. Nu este manipulatorie existența unei prese afiliate politic. În Franța, de exemplu, există ziare declarate de dreapta sau de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
este cauzat de dependența patronului de alte surse de venituri, constituite din infuzii de capital din afaceri conexe ale sale sau ale grupului de interese pe care îl reprezintă. Multe dintre veniturile obținute în acest fel sunt condiționate, astfel încât echipa redacțională este presată în sensul protejării intereselor economice sau politice ale patronului. Unii proprietari văd în canalele mediatice instrumente de forță și influență, mai degrabă decât operațiuni comerciale legitime, capabile să se auto-susțină financiar.135 Această presiune poate fi utilă în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
plasarea unor materiale care nu aparțin jurnaliștilor la rubrici standardizate. Un exemplu în acest sens sunt materialele semnate de omul politic Adrian Năstase, la rubrica Editorial din Jurnalul Național. Dar Adrian Năstase nu este jurnalist, nu face parte din corpul redacțional al ziarului. Textele nu pot fi luate ca exprimând poziția ziarului. În plus, ceea ce publică în ziar nu este o opinie sinceră, dezinteresată, despre evenimente publice. Năstase este primordial un om politic care se exprimă și prin intermediul textelor jurnalistice. Manipularea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
aici înainte, până la adânci bătrâneți, poartă în întregul ei semnele trudei și neodihnei», scrie Florentin Popescu în volumul « Viața lui V. Voiculescu », p. 99. La 1 ianuarie 1919, când la Bârlad apare primul număr al revistei Florile dalbe, din colegiul redacțional al revistei, alături de poetul George Tutoveanu, folcloristul Tudor Pamfile, prozatorul Mihail Lungeanu, face parte și poetul Vasile Voiculescu, medicul orașului. În numărul inaugural V. Voiculescu semna poemul «Îngerul nădejdii», care va fi inclus în 1921 în volumul Pârgă: Era la
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
o aud pe Monica Lovinescu, în Teze și Antiteze la Paris de la Europa Liberă. Închei însemnările mele așa cum am început: cu directorul revistei Ateneu. Bun manager cultural, Carmen Mihalache a creat în jurul său o efervescență spirituală aparte. Are o echipă redacțională redutabilă, de invidiat, ce impune spațiului cultural românesc o revistă etalon. Urmează exercițiile de sinceritate. "Așadar, simt ca un disconfort lipsa de civilitate, de cordialitate între oameni, agresivitatea verbală. Și deplâng absența solidarității intelectuale. O fi genul artistic iritabil, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de fotografi, care se întorc cu informații (inclusiv imagini) în exclusivitate. Acești bravi "soldați de presă", capabili să intre pe orice ușă, pe sub orice ușă sau prin orice ușă, după caz, predau în redacție materialul unor oameni care, în caseta redacțională, sunt grupați în departamentul "écrivains". Scriitorii cu pricina scriu, pe baza informațiilor primite de pe teren, o "poveste". Foto-editorul alege cele mai sugestive imagini, iar art-directorul paginează astfel încât binomul text-imagine să aibă cel mai puternic impact. Iar lucrurile astea se petrec
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
a făcut să nu poată exista decât pe alocuri un jurnalism profesionist. Scriitoarea Aurelia Lăpușan, cadru universitar și jurnalist cu bogată experiență publicistică, constata, pe bună dreptate, într-un studiu din 2003, că "ritmul de muncă și condițiile materiale, politicile redacționale și mai ales dependența de patron pun în alte coordonate jurnalistica noului mileniu"9. Accentuarea dependenței față de un patron, ca factor de degradare a profesiei de jurnalist, a afectat și prezența discursului religios în presă. În decembrie 1989, după cum observă
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
totul era nou și deschideam toate cutiile până când ne-am stabilizat, am văzut ce contează. Eram ca un copil sub bradul de Crăciun"23. De asemenea, Titi Dincă a punctat aspectul fervorii de început: "Era perioada aceea de fervoare religioasă redacțională, care nu o să mai existe niciodată. Acum fiecare este trimis la muncă; atunci trăgeam de șefi să ne lase la muncă"24. Din arhiva Televiziunii Române am aflat că în ziua de 20 iunie a anului 1990 a avut loc o
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
coordonată de către Radu George Serafim, cel care pusese bazele Departamentului emisiunilor religioase din TVR, transformat ulterior în redacția "Viața Spirituală" a Televiziunii Române. În această redacție avea să își deruleze activitatea și Lili Lemnaru, fost tehnician în TVR, cu vădit talent redacțional și cu o dorință nemăsurată pentru cunoașterea profundă a tainelor credinței, actualul producător al rubricii "Pelerin". Chiar la acea ședință de început a participat, ca proaspăt angajat, Titi Dincă 26, cel care, din punctul meu de vedere, a știut să
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
anumit criteriu (istorie, viață spirituală, actualitate religioasă), din toamna anului amintit se constată o diferențiere a acestora și încadrarea reportajelor în emisiuni specializate, rămases însă standardizate ca gen documentar. Acest format mergea pe direcția analitică însușită și promovată de politica redacțională a televiziunii publice, direcție ce se păstrează și astăzi, încercând o îmbinare cu elemente comerciale, cerute de societatea de consum contemporană. Primele emisiuni realizate de cele două generații, una a profesioniștilor din interiorul televiziunii, cealaltă venită din afară, au fost
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
Paraschiva, Dimitrie Basarabov, Sfântul Gheorghe. Aceste transmisii erau dublate de comentarii, semnate de regulă de Titi Dincă, și vizau două aspecte: unul era de natură sacră (prezentarea vieții sfinților în vederea dezvoltării cultului lor); celălalt era de natură prozaică: motivarea personalului redacțional prin creșterea indicatorilor în funcție de numărul de minute alocate redacției din care făceau parte 34. Radu George Serafim e de părere că "redacția "Viața spirituală" devenise o redacție de elită a TVR, astfel că, pe lângă transmisii, începusem o serie de emisiuni
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
-lea, hramuri, Slujba Învierii, fapt datorat în mare parte și ariei de acoperire analogice pe care o deține, dar și experiențelor acumulate în decursul celor douăzeci și doi de ani de libertate religiosă și peste jumătate de secol de experiență redacțională. Dar pe lângă demersul redacțional există și unul birocratic, prin corespondența purtată între Patriarhia Română sau Eparhiile sale și redactorii de la "Universul Credinței"45. Aceste demersuri vizează armonioasa colaborare și o mai bună cunoaștere a valorilor sacralității românești. Între documentele puse
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
fapt datorat în mare parte și ariei de acoperire analogice pe care o deține, dar și experiențelor acumulate în decursul celor douăzeci și doi de ani de libertate religiosă și peste jumătate de secol de experiență redacțională. Dar pe lângă demersul redacțional există și unul birocratic, prin corespondența purtată între Patriarhia Română sau Eparhiile sale și redactorii de la "Universul Credinței"45. Aceste demersuri vizează armonioasa colaborare și o mai bună cunoaștere a valorilor sacralității românești. Între documentele puse la dispoziție prin amabilitatea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
a trei care de televiziune și două regii mobile de transmisie. Zece echipe mobile au luat pulsul evenimentelor. Asistența tehnică a fost asigurată de alte cinci mașini, 45 de specialiști s-au aflat în corpul tehnic, iar 20 în cel redacțional. Șase perechi de relee au fost folosite pentru cele 16 ore de transmisie în direct, fiind surprinse principalele momente ale vizitei Papei la București"92. Vizita papei este prezentată în presa românească în ansamblu, sub aspectul discursului de prezentare. Fiind
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
că evenimentele dictează cu adevărat importanța și selecția știrilor; * orizontul teoretic, al relațiilor complexe dintre mass-media și societate. Pentru Gans, jurnalismul are puterea de a face din fapte știri. Studiile sale referitoare la criteriile de selecție a știrilor în activitatea redacțională de la CBS Evening News, NBC Nightly News sau de la săptămânalele Time și Newsweek semnalează două procese tipic redacționale, condiționate de disponibilitatea și relevanța știrilor. Primul proces se referă la sursele de informație de care dispune jurnalistul; cele mai accesibile sunt
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Pentru Gans, jurnalismul are puterea de a face din fapte știri. Studiile sale referitoare la criteriile de selecție a știrilor în activitatea redacțională de la CBS Evening News, NBC Nightly News sau de la săptămânalele Time și Newsweek semnalează două procese tipic redacționale, condiționate de disponibilitatea și relevanța știrilor. Primul proces se referă la sursele de informație de care dispune jurnalistul; cele mai accesibile sunt sursele oficiale, din acest motiv fiind și cel mai des utilizate. Al doilea proces privește gradul de suprapunere
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
literaturii. — Ar fi fost oricum legate, grație revistei de la Ploiești. — Care revistă de la Ploiești? Prin 1967, Ștefan Bănulescu a încercat să creeze o revistă la Ploiești. Ar fi urmat să se cheme Revista nouă. A strâns în jurul lui o echipă redacțională din care făceau parte Nicolae Manolescu, redactor-șef adjunct, Ion Bălu și majoritatea membrilor grupului oniric: Leonid Dimov, Virgil Mazilescu, Vintilă Ivănceanu, Iulian Neacșu și cu mine. Mai era, de asemenea, Dumitru Dinulescu, care, pe vremea aceea, ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
din anul al doilea, când fiecare era cusut Într-un anumit sac pentru tot restul carierei sale de student. Amory a aflat că nu ar câștig a nimic dacă ar scrie pentru Nassau Literary Magazine, dar că prezența În caseta redacțională a lui The Daily Princetonian putea fi de mare folos. Vaga dorință de a juca roluri nemuritoare În cadrul Asociației Dramatice Engleze i s-a evaporat când a aflat că talentele cele mai mari și minți, cele mai ascuțite se concentrau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
toți cetățenii care doresc să difuzeze informații noi, inedite și care se bazează pe trei mari principii: 1. Noi toți suntem colectori de informații, 2. Trecerea de la mass-media, la mijloace mass-media de masă, 3. O politica editorială și un comitet redacțional de excepție"261. Proiectele colaborative au avantajul de a fi scrise de către mai mulți internauți prin postarea de date, dar, în același timp, nu există nicio garanție că informațiile sunt de calitate și bine cercetate. Oricine are posibilitatea redactării sau
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
că s-a întâmplat, nu eu am declanșat mica nebunie provincială, regret că nu am avut înțelepciunea să evit conflictul. Repet ceea ce mereu am crezut am avut de a face atunci cu una din primele operații de manipulare publică, neînțelegerea redacțională (o neînțelegere de altfel banală, regăsibilă în atâtea și atâtea redacții) a fost exploatată și amplificată de forțele conservatoare care, în epocă, anii 90, căutau să se facă utile demonstrând zgomotos că au venit barbarii care distrug valorile, la Craiova
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
din perspectiva a ceea ce am devenit. Ion Pop, deși departe, deși nu mă cunoștea direct, a scris prefața volumului meu de debut, Viața fără nume. Regretatul Marian Papahagi era cel care ne învăța, corecta, certa, lăuda, încuraja, sfătuia în chestiunile redacționale. Eu eram secretar de redacție și încercam să învăț cum funcționează o revistă, de la Marian, dar și de la colegii cei mari din redacție și de la Filologie, Al. Cistelecan, Al. Th. Ionescu, Nicolae Oprea, Mircea Copil, Virgil Mihaiu. După ani, venit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
creionul. Ar fi o soluție: să trecem la cercetătorii științifici, oameni care - după același studiu - dețin „mortalitatea cea mai scăzută”; cu puțină iluzie, ne-am încânta viața la perspectiva nemuririi. Dar nu. Un dram de vanitate ne pironește pe scaunul redacțional: scriem repede - murim repede; ce scriem repede moare repede, și noi murim mai repede decât oricine. Când există atâta armonie între ce faci și cât durezi, am fi mizerabil de lași dacă ne-am trăda chemarea sub presiunea celui mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
prin atribuirea unei medalii (Medalia Muncii), a unui titlu onorific (Profesor Evidențiat), a unei gradații și a câtorva salarii de merit, specifice sectorului de învățământ. În plan extradidactic, menționez colaborarea cu Editura Didactică și Pedagogică în calitate de membru în Consi liul redacțional al Redacției de limba și literatura rusă, ucraineană, sârbă, cehă și slovacă, de autor de manuale pentru minorități, de recenzor și referent științific al unora dintre acestea (Citirea pentru clasa a V-a, Teoria literaturii pentru clasa a IX-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Îmi exprim și o rezervă, aceasta ar fi legată de locul minor pe care-l ocupă-n carte Valentin Silvestru: cu toate greșelile sale (sunt printre cei care au avut ocazia să le cunoască bine, În nouă ani de conviețuire redacțională & festivalieră) merita, În acest op, mai mult de ...trei rînduri. Să nu uităm că a rămas ca longevivul criticii teatrale naționale (peste cinci decenii de activitate neîntreruptă) și ca principalul formator de opinie În perioada 1965-1989; plus important realizator de
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
și salutată de Noua revistă română ca fiind o publicație „deloc simbolistă”, în ciuda titlului, Simbolul (25 octombrie-25 decembrie 1912) reprezintă placa turnantă dinspre simbolismul „insularilor” către postsimbolismul preavangardist; abia o notiță strecurată în numărul 3 scoate din anonimatul inițial echipa redacțională: „cu toată partea redacțională a revistei noastre este însărcinat numai dl S. Samyro”; nucleul dur e alcătuit dintr-un grup de elevi bucureșteni: S. Samyro, Ion Eugen Iovanache, Marcel Iancu. Samuel Rosenstock (n. 4 aprilie 1896, elev al Liceului „Sf.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]