4,550 matches
-
combinate cu promisiuni de eliberare din detenție. (ă) Ceea ce interesează de această dată nu mai este convertirea totală a deținuților, ci anihilarea lor ca opozanțiă”63. Câteva mărturii de la Gherla sunt edificatoare: Ne aflam deja În 1962, s-a Început reeducarea, nu În stil Pitești, mai discretă. S-a recurs la o altă stratagemă: deținuții au fost Împărțiți În grupe de câte 100 de persoane și o dată pe săptămână, Între orele 17 și 19, trebuia să participăm la o activitate de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
traducere de Constantin Sfeatcu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1993. Dobeș, Andrea, Ciupea, Ioan, „Decapitarea elitelor. Metode, mijloace, mod de acțiune”, În Memoria Închisorii Sighet (pp. 159-322), Fundația Academia Civică, București, 2003. Dobeș-Fürtös, Andrea, „Implicarea organelor MAI În procesul de reeducare. Cazul Pitești (1949-1951)”, În Experimentul Pitești (pp. 309-317), Fundația Culturală Memoria, Filiala Argeș, Pitești, 2003. Dobrincu, Dorin, Iordachi, Constantin (editori), Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii În România (1949-1962), cuvânt Înainte de Gail Kligman și Katherine Verdery, Polirom, Iași
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Miclea, ediție Îngrijită de Daniela Mărgineanu-Țăranu, Editura Fundației Culturale Române, București, 2002. Mihadaș, Teohar, Pe muntele Ebal, Clusium, Cluj-Napoca, 1990. Mihalache, Andi, „1944-1947: PCR, Între teroare și represiune”, În Analele Sighet, 5, 1997, pp. 415-429. Muntean, Ioan, La pas prin „reeducările” de la Pitești, Gherla și Aiud sau „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane”, Majadahonda, București, 1997. Oprea, Marius, „Nașterea Securității”, În Analele Sighet, 6, Anul 1948 - instituționalizarea comunismului (pp. 271-306), Fundația Academia Civică, București, 1998. Oprea, Marius, Banalitatea răului. O istorie
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
di Messina, 3-4 maggio 2004, editată de Gheorghe Mândrescu-Giordano Altarozzi, prefață de Antonello Biagini, Accent, Cluj-Napoca, 2005. *** Despre Holocaust și Comunism, vol. I, Anuarul Institutului Român de Istorie Recentă, Polirom, Iași, 2002. *** Experimentul Pitești. Comunicări prezentate la Simpozionul „Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură”, ediția I, 2001, ediția a II-a, 2002, vol. I, Fundația Culturală Memoria, Filiala Argeș, Pitești, 2003. *** 6 martie 1945. Începuturile comunizării României, Editura Enciclopedică, București, 1995. *** Memoria. Revista gândirii arestate, editată de Uniunea Scriitorilor, București, 1990. *** Memorialul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
2001, ediția a II-a, 2002, vol. I, Fundația Culturală Memoria, Filiala Argeș, Pitești, 2003. *** 6 martie 1945. Începuturile comunizării României, Editura Enciclopedică, București, 1995. *** Memoria. Revista gândirii arestate, editată de Uniunea Scriitorilor, București, 1990. *** Memorialul ororii. Documente ale procesului reeducării din Închisorile Pitești, Gherla, coord. Silvia Colfescu, Vremea, București, 1995. *** România - Viața politică În documente - 1950, prefață de Alesandru Duțu, Arhivele Naționale ale României, București, 2002. Doru Radosavtc "Doru Radosav" Rezistența anticomunistă armată din România Între istorie și memorietc "Rezistența
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
experiment de inginerie socială, din nefericire, a reușit. Nu Stalin & Caragiale sunt tutelarii, ci Țurcanu & Nicolski 2. Un alt analist, Florin Manolescu, vede În fenomenul Pitești „un plan diabolic - utopia Diavolului de a-i atrage pe toți În infern 3. Reeducarea de la Pitești, considerată de către Eugen Țurcanu (deținut politic, fost membru al Mișcării de extremă dreaptă, numită Mișcarea Legionară, devenit ulterior membru al Partidului Comunist; după arestare și anchetă, este prelucrat și antrenat de eminențele cenușii ale reeducării prin tortură, devenind
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În infern 3. Reeducarea de la Pitești, considerată de către Eugen Țurcanu (deținut politic, fost membru al Mișcării de extremă dreaptă, numită Mișcarea Legionară, devenit ulterior membru al Partidului Comunist; după arestare și anchetă, este prelucrat și antrenat de eminențele cenușii ale reeducării prin tortură, devenind inițiatorul concret al acestui fenomen, În Închisoarea Pitești) a fi o metodă de șoc, consta În transformarea victimelor În călăi, ajungându-se la experimentul unor hibrizi, prin dezumanizare metodică: „De-a lungul experienței de la Pitești, categoria martorului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Sade5; alți memorialiști văd În el un doctor Mengele românesc; dar Țurcanu este torționarul prin excelență, În carne și oase, astfel Încît partitura sa este mai degrabă aceea de Mengele. Pentru reeducații aduși În pragul schizoidiei, chiar și după epuizarea reeducării (adică după ce Țurcanu a fost executat), Țurcanu este un călău adorat, un zeu terifiant și protector În același timp, reeducații-model neacceptându-i moartea și considerându-l mereu viu. Se cuvine precizat totuși că puțini dintre cei care au participat la
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mereu viu. Se cuvine precizat totuși că puțini dintre cei care au participat la fenomenul Pitești au fost călăi structurali (cu excepția primului lot de reeducatori), majoritatea fiind torționari conjuncturali, siliți sau din instinct de conservare. Neo-omul, pe obținerea căruia miza reeducarea prin sânge, era individul depersonalizat, robotizat și mai ales virtualul torționar. De-a lungul anilor fatidici 1949-1952, cât a durat reeducarea, Țurcanu Întocmise un dosar de aproape 2.000 de pagini În care inventaria și clasifica torturi, adăugând constatări psihologice
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
primului lot de reeducatori), majoritatea fiind torționari conjuncturali, siliți sau din instinct de conservare. Neo-omul, pe obținerea căruia miza reeducarea prin sânge, era individul depersonalizat, robotizat și mai ales virtualul torționar. De-a lungul anilor fatidici 1949-1952, cât a durat reeducarea, Țurcanu Întocmise un dosar de aproape 2.000 de pagini În care inventaria și clasifica torturi, adăugând constatări psihologice privitoare la victime. Memorialul ororii 6 prezintă torturile utilizate În reeducare Într-o amplă listă pe care o voi cita În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
torționar. De-a lungul anilor fatidici 1949-1952, cât a durat reeducarea, Țurcanu Întocmise un dosar de aproape 2.000 de pagini În care inventaria și clasifica torturi, adăugând constatări psihologice privitoare la victime. Memorialul ororii 6 prezintă torturile utilizate În reeducare Într-o amplă listă pe care o voi cita În Întregime pentru expresivitatea ei malefică: ăbătaia deținuților cu ciomege, cu vâna de bou, curele, frânghii, picioare de la paturi, cozi de mătură, apoi ținerea deținuților În poziții chinuitoare, timp Îndelungat cu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
prin demascare și spovedanie neagră și care nu s-au autopângărit, fiind În ipostaza unor „purificatori” degenerați), Țurcanu a experimentat forme inovatoare de tortură fișate În dosarul macabru dispărut odată cu executarea autorului lor. Comparând fenomenul Pitești cu alte metode de reeducare, Banu Rădulescu 7 arată În ce constă originalitatea malefică a experimentului românesc: victimele erau alese cu precădere dintre studenți, aceștia trăiau În aceeași celulă cu torționarul, care, de preferință, trebuia să fie cel mai bun camarad al victimei, schingiuirea era
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În ce constă originalitatea malefică a experimentului românesc: victimele erau alese cu precădere dintre studenți, aceștia trăiau În aceeași celulă cu torționarul, care, de preferință, trebuia să fie cel mai bun camarad al victimei, schingiuirea era reluată contrapunctic și după reeducare, iar pentru a supraviețui, fosta victimă era silită să devină călău. La rândul său, Virgil Ierunca pune În paralel fenomenul Pitești cu „spălarea creierului” și cu „sinuciderea personalității”, procedee chinezești Însoțite de tortură fizică moderată (fără ca ea să fie infinită
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
procedee chinezești Însoțite de tortură fizică moderată (fără ca ea să fie infinită, ca la Pitești); Virgil Ierunca amintește și de „spălarea creierului” ca mutilare exclusiv psihică sau de metoda numită „Încercarea” ori „proba”8. Comparându-le cantitativ și expresiv, față de reeducarea prin sânge de la Pitești, metodele chinezești sunt mai blânde; dar blândețea schingiurii mentale este doar aparentă. Peste toate aceste elemente trebuie amintită ca având un rol esențial teoria pedagogică a lui Makarenko, acesta susținând că deținuții de drept comun sunt
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
susține Alina Mungiu, identificarea cu agresorul este exterioară, fiind vorba mai degrabă „de un simplu dresaj pe baza mecanismului reflexului condiționat decât de o completă persuasiune coercitivă”10. Experimentul Pitești este traumatic, dar trauma poate fi depășită În timp. Inițial, reeducarea a fost susținută din două puncte de vedere opuse, atât de „Cain”, cât și de „Abel”: unul clama reeducarea prin violență (Eugen Țurcanu), altul prin nonviolență și propagandă (Alexandru Bogdanovici, care ar fi ajuns, poate, la o metodă apropiată de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
reflexului condiționat decât de o completă persuasiune coercitivă”10. Experimentul Pitești este traumatic, dar trauma poate fi depășită În timp. Inițial, reeducarea a fost susținută din două puncte de vedere opuse, atât de „Cain”, cât și de „Abel”: unul clama reeducarea prin violență (Eugen Țurcanu), altul prin nonviolență și propagandă (Alexandru Bogdanovici, care ar fi ajuns, poate, la o metodă apropiată de cea chinezească dacă autoritățile ar fi avut răbdare). Testată la Suceava prin nonviolență (Într-o formulă numită autoreeducare), reeducarea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
reeducarea prin violență (Eugen Țurcanu), altul prin nonviolență și propagandă (Alexandru Bogdanovici, care ar fi ajuns, poate, la o metodă apropiată de cea chinezească dacă autoritățile ar fi avut răbdare). Testată la Suceava prin nonviolență (Într-o formulă numită autoreeducare), reeducarea a eșuat; reluată amplu și machiavelic la Pitești, atât la nivel moral (blasfemie, trivialitate), cât mai ales fizic (tortura de uzură), reeducarea prinde rădăcină. Tehnica lui Țurcanu și formula sa predilectă constau În „a stoarce” și „a beli”. Studenții au
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cea chinezească dacă autoritățile ar fi avut răbdare). Testată la Suceava prin nonviolență (Într-o formulă numită autoreeducare), reeducarea a eșuat; reluată amplu și machiavelic la Pitești, atât la nivel moral (blasfemie, trivialitate), cât mai ales fizic (tortura de uzură), reeducarea prinde rădăcină. Tehnica lui Țurcanu și formula sa predilectă constau În „a stoarce” și „a beli”. Studenții au fost cei pe care s-a mizat În primul rând, astfel ca prin reeducarea lor să fie slăbită rezistența anticomunistă. Ei au
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
trivialitate), cât mai ales fizic (tortura de uzură), reeducarea prinde rădăcină. Tehnica lui Țurcanu și formula sa predilectă constau În „a stoarce” și „a beli”. Studenții au fost cei pe care s-a mizat În primul rând, astfel ca prin reeducarea lor să fie slăbită rezistența anticomunistă. Ei au fost triați În funcție de virulență și de gradul de periculozitate: erau vizați studenții cu aptitudini creștine, așa-zișii studenți mistici, clasificați după tăria lor morală În reeducabili și „catolici” (fanatici anticomuniști). Costin Merișca
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Ei au fost triați În funcție de virulență și de gradul de periculozitate: erau vizați studenții cu aptitudini creștine, așa-zișii studenți mistici, clasificați după tăria lor morală În reeducabili și „catolici” (fanatici anticomuniști). Costin Merișca (Tragedia Pitești), care a trecut prin reeducare, sintetizează Într-un „ghid sinoptic” pe cât posibil riguros faptele reeducării, Înfățișate prin intermediul unei cronici: aceasta monitorizează schingiuirile În spațiu și timp, cu numele victimelor și torționarilor, Într-un stil sec, telegrafic, cum Îl numește autorul. Cartea sa completează sugestiv, la
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
periculozitate: erau vizați studenții cu aptitudini creștine, așa-zișii studenți mistici, clasificați după tăria lor morală În reeducabili și „catolici” (fanatici anticomuniști). Costin Merișca (Tragedia Pitești), care a trecut prin reeducare, sintetizează Într-un „ghid sinoptic” pe cât posibil riguros faptele reeducării, Înfățișate prin intermediul unei cronici: aceasta monitorizează schingiuirile În spațiu și timp, cu numele victimelor și torționarilor, Într-un stil sec, telegrafic, cum Îl numește autorul. Cartea sa completează sugestiv, la nivel faptic, eseul despre Pitești al lui Virgil Ierunca. În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
al capitulărilor prin sânge de la Pitești, cât și al celor morale de la Aiud, comportamentul uman are doar două limite extreme: ticăloșia lașă și eroismul sublim, Între ele existând variate comportamente care nu trebuie blamate atât timp cât nu ating limita de jos. Reeducarea avea patru etape, fiecare reprezentînd o „bolgie” specializată. Prima, demascarea externă, consta În obligativitatea victimei de a deconspira ceea ce tăinuise la ancheta oficială. Torționarul avea În această etapă funcția unui duhovnic „negru”, spovedania victimei trebuind să fie o inventariere a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cazul energumenului pregătindu-se să-și Împlinească un canon care să-l curățească”13. Cea de-a patra etapă făcea trecerea de la condiția de victimă la cea de călău, proaspătul reeducat trebuind să fie apt să conducă demonstrativ procesul de reeducare al celui mai bun camarad din celulă, pe care Îl va tortura exemplar. Referindu-se la această coabitare victimă-călău În aceeași făptură, Mihai Rădulescu 14 propune conceptul de complex Țurcanu. Demascarea exterioară era dublată de cea interioară, utilă pentru statuarea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
noului homuncul propus de comunism - neo-omul -, iar reeducații erau supuși pavlovian unor teste fizico-morale, fiind folosiți drept cobai. Se Încerca astfel modificarea structurii umane printr-un experiment de fabricare aproape in vitro. Unii foști deținuți politici care au trecut prin reeducare consideră că schingiuirile aveau loc din „sadism abisal”, dar și din invidia față de cei care nu cedaseră și a căror rezistență Îi sfida pe cei care cedaseră. Dacă reeducații prin sânge de la Pitești nu sunt totuși niște reeducați reali, ci
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mă văd pe mine Însumi de la o distanță oarecare, apoi Încet-Încet cele două ființe s-au apropiat una de alta, contopindu-se. Începeam să preiau controlul asupra mea Însumi”15. Tot În timpul celei de-a patra etape, dar și după reeducare, apare la proaspeții reeducați deveniți reeducatori o competiție satanică În a chinui și a spiona. Această concurență avea ca scop legiferarea desolidarizării și accesul Între „aleșii” lotului de schingiuitori imuni la tortură. Schingiuirea putea fi aplicată În oricare din cele
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]