17,529 matches
-
prin semnele lingvistice, care se constituie, În același timp, și În context intern, interpretul s-ar afla În imposibilitate nu numai de a descifra ceea ce dorește să-i transmită locutorul, ci și de a construi referințele și de a identifica referenții unor semne ca: startul, 326, pornirea. Această situație de comunicare pune În evidență existența unui “limbaj specializat”, specific - și definitoriu pentru grupul profesional din care actanții fac parte. Numai un receptor care este pilot, și se află În situația de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
centrul În aici-ul și acum-ul discursului și se Întinde pe distanța permisă de capacitățile perceptive umane. Numai În acest context capătă sens cuvinte ca: eu, tu, aici, acolo, acesta, acela etc . Aici se află o mare parte dintre referenții semnelor lingvistice ce compun propoziția enunțată; doar aceștia prezintă importanță În procesul de interpretare. Voi analiza, În subcapitolele următoare, cum poate influența contextul extern semnificația unui enunț. În acest scop, voi utiliza principalele teorii care au scos În evidență, cu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
nici o schemă logică, contextul nu mai avea un caracter generator, anticipativ conform acelorași scheme logice. Chiar dacă Ogden și Richards se ocupă cu precădere de cuvinte și de modul În care acestea semnifică (la bază aflându-se binecunoscuta triadă simbol, referință, referent), ei recunosc nu numai importanța limbajului non verbal ci și superioritatea acestuia În raport cu limbajul verbal, cu cuvintele În diferite situații de comunicare: „Cuvintele, ori de câte ori nu pot fi Însoțite direct de gesturi și completate de acestea, sunt ... un mijloc de comunicare
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
din partea stângă a dulapului de lângă vitrină și pune umerașele lângă costumul maro. Locutorul are un obiectiv clar, de natură materială. Prin verbe performative, dorește ca interlocutorul său să modifice lumea referențială reală din jurul său. Pentru asta, interlocutorul trebuie să identifice referenții semnelor lingvistice, lucru care nu se poate realiza decât utilizând la maxim material situational setting. Acest context fizic real se află Într-o stare latentă; elemente ale sale sunt activate În timpul schimbului verbal În funcție de relevanța lor În raport cu actul de comunicare
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În care locutorul este angrenat la momentul declanșării actului de comunicare (În jocul de limbaj, În sign-situation sau În context of situation). Problema de fond, În toate aceste teorii, pare a fi legată de ambiguitatea semnelor verbale, de dificultatea identificării referenților. De cele mai multe ori, trimiterea la referenți se face indirect. Putem spune că, indiferent de scopul urmărit de locutor prin cuvintele rostite, acestea au ca funcție de bază numirea unor lucruri, stări de lucruri, sentimente, atitudini ș.a. Exemplul de mai sus poate
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
momentul declanșării actului de comunicare (În jocul de limbaj, În sign-situation sau În context of situation). Problema de fond, În toate aceste teorii, pare a fi legată de ambiguitatea semnelor verbale, de dificultatea identificării referenților. De cele mai multe ori, trimiterea la referenți se face indirect. Putem spune că, indiferent de scopul urmărit de locutor prin cuvintele rostite, acestea au ca funcție de bază numirea unor lucruri, stări de lucruri, sentimente, atitudini ș.a. Exemplul de mai sus poate fi privit dintro perspectivă nouă din
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sentence) trebuie enunțată; propoziția enunțată nu mai este propoziție, ci un enunț (utterance). Enunțarea este o acțiune prin care se comit trei tipuri de acte: locuționar (actul de a enunța o propoziție cu un anumit sens și cu un anumit referent), ilocuționar (efectuarea unei afirmații, promisiuni, oferte etc. prin propoziția rostită) și perlocuționar (producerea unor efecte asupra gândurilor, sentimentelor, intențiilor sau acțiunilor interlocutorului prin enunțarea acelei propoziții, efecte care depind de circumstanțele enunțării) <ref id=”67”> Levinson 1983, p. 236 referință
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Înseamnă că trebuie să existe și alte explicații ale acestei diferențe. O observație imediată este aceea că prima construcție este foarte puțin contextualizată, pe când cea de a doua este mai puternic dependentă de context: În primul caz, pentru a identifica referentul, interpretul trebuie doar să decodeze semnele lingvistice, pe când În cel de al doilea, el trebuie, În plus, să interpreteze semnele non verbale care Însoțesc propoziția: direcția privirii și un eventual semn indicator cu mâna. O descriere/explicare a fenomenului se
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
adaos de informație care este inferată pe baza unor presupoziții de fundal, neexprimate) și anafora (referirea la informațiile exprimate anterior În discurs). Prin stilul de comunicare formală, se evită ambiguitatea, incluzându-se În enunț informațiile despre context, adică exprimând explicit referenții, presupozițiile și cunoștințele de fundal care, În comunicarea contextuală, rămân neexprimate. Alegerea unuia din cele două tipuri de comunicare de către locutor depinde de nivelul de cunoștințe pe care acesta presupune că interlocutorul Îl are despre contextul În care se produce
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În zbor de instrucție cu acest tip de avion. După aspect - numărul redus de cuvinte din care sunt formate cele două propoziții, ne aflăm În fața unui act de comunicare contextuală. Trecând la decodarea lor, presupunerea este confirmată de imposibilitatea identificării referentului semnului lingvistic cheie al primului enunț, cap, prin utilizarea doar a semnificației lingvistice a acestuia. Posibilitățile de interpretare fiind multiple, este necesară recurgerea la informația oferită de context - de situație, În termenii specifici ai acestui subcapitol. Recurgerea la elementele mai
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
inventarul locului (dacă există obiecte În plus sau În minus față de cele care ar trebui să existe Într-un scene corespunzător evenimentului În desfășurare) și despre organizarea acestuia, adică dacă relațiile Între aceste obiecte sunt conforme scene-ului. Identificarea unui referent ca element al unui scene este mult mai ușoară decât identificarea lui atunci când se află izolat. În exemplul cu autostopistul (subcap. 3.3.), șoferul este ajutat să interpreteze corect semnul non verbal produs de către acesta de cele două ipoteze pe
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
lucrările anterioare teoriei pertinenței, așa cum am arătat deja, contextul era perceput ca un element invariabil, anterior enunțării, compus În principal din locul (mediul fizic), timpul și actanții implicați În actul de comunicare. El servea În special sarcinii de stabilire a referenților și Își Încheia rolul odată cu identificarea acestora. Această viziune era În strânsă dependență de modul În care era concepută semnificația enunțului. Pentru Sperber și Wilson, influențaȚi decisiv de Grice, semnificația unui enunț este echivalentă cu ceea ce a intenționat să transmită
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
verbali, vehiculează o semnificație, aparent ușor de interpretat, lipsită, de regulă, de ambiguitate, nu același lucru se Întâmplă În cazul frazei. Aceasta este alcătuită la rândul ei dintr-un ansamblu de semne lingvistice, de regulă polisemantice, care pot trimite la referenți diferiți. La Întrebarea, firească, cum Își dă seama interpretul la care referent anume face trimitere enunțul, teoria pertinenței oferă un răspuns simplu: interpretul deduce, printr-un proces inferențial specializat, cea mai pertinentă opțiune dintre cele posibile. Ipoteza cea mai pertinentă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ambiguitate, nu același lucru se Întâmplă În cazul frazei. Aceasta este alcătuită la rândul ei dintr-un ansamblu de semne lingvistice, de regulă polisemantice, care pot trimite la referenți diferiți. La Întrebarea, firească, cum Își dă seama interpretul la care referent anume face trimitere enunțul, teoria pertinenței oferă un răspuns simplu: interpretul deduce, printr-un proces inferențial specializat, cea mai pertinentă opțiune dintre cele posibile. Ipoteza cea mai pertinentă este cea care produce asupra interpretului cele mai importante efecte cognitive/contextuale
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Moromete se posomorî dintr-o dată. (Moromeții, p.6) 4.3. Interpretarea unui enunț Sperber și Wilson propun următoarele etape fundamentale ale procesului de interpretare: 1) reconstituirea/construirea ipotezei care să corespundă conținutului explicit al enunțului (explicitarea) - prin decodare, dezambiguizare, atribuirea referenților etc. 2) reconstituirea/ construirea premiselor implicitate 3) derivarea/ construirea concluziilor implicitate <ref id=”134”>Wilson și Sperber 2003, p. 13 referință </ref> Înțelegerea acestui proces necesită o prezentare mai detaliată concomitent cu elucidarea semnificației anumitor termeni. În acest scop, mă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
3.1.1. Intenția de comunicare este explicită 326: Startule, sunt 326, aprobați pornirea. Startul: 326, aprob pornirea, Situația cea mai simplă este aceea În care enunțul conține În expresia sa lingvistică un semn, sau mai multe, care au ca referent interlocutorul direct. Prezența În enunț, de exemplu, a numelui acestuia, a funcției pe care o ocupă ș.a. Îi maximizează automat pertinența. Startul nu are nici o dificultate În a Înțelege că enunțul i-a fost adresat lui datorită prezenței În structura
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
o singură formă propozițională completă / explicitare a unei propoziții, sau mai multe? Răspunsul la aceste Întrebări este dependent de ambiguitățile semantice existente la nivelul formei logice, ambiguități care se referă la: nedeterminări referențiale (un concept poate trimite la mai mulți referenți), ambiguități semantice (cazul cuvintelor polisemantice), nederminări semantice (cazul adjectivelor care au grade de comparație) ș.a. Aceste ambiguități sunt aproape nelipsite În orice act de comunicare; fiecare opțiune semantică (pentru un anumit referent, o anumită semnificație a cuvântului, un anumit sistem
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
referențiale (un concept poate trimite la mai mulți referenți), ambiguități semantice (cazul cuvintelor polisemantice), nederminări semantice (cazul adjectivelor care au grade de comparație) ș.a. Aceste ambiguități sunt aproape nelipsite În orice act de comunicare; fiecare opțiune semantică (pentru un anumit referent, o anumită semnificație a cuvântului, un anumit sistem de referință, pentru adjectivele gradabile) conduce la construirea unei forme propoziționale complete, de unde rezultă că o propoziție enunțată poate avea mai multe asemenea forme propoziționale complete. Acest proces de completare semantică este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de Îmbogățire a formei logice a unei propoziții. Îmbogățirea nu Înseamnă altceva decât alegerea acelei valori semantice a conceptului care este constrânsă de context . Formele logice incomplete sunt scheme de ipoteze incomplete; de Îndată ce variabilele au fost Înlocuite cu constante contextuale (referenți din lumea reală), ele devin ipoteze care reprezintă ipostaze concrete , definite, ale lumii reale, care, Însumate, configurează cunoștințele enciclopedice sau reprezentarea globală pe care individul o are asupra lumii<ref id=”145”>Sperber și Wilson 1989, p. 115 referință </ref
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
schemei cognitive, a mai accesat și o ipoteză foarte puternică (ca urmare a efectelor sale cognitive) Șeful nu are Încredere În mine deoarece am montat greșit mai multe broaște. În consecință, interpretul caută să identifice În mediul fizic imediat perceptibil referentul corespunzător. Însă ipotezele construite pe baza perceperii acestui mediu nu conțin un asemenea referent: interpretul se află, Împreună cu șeful său, În pauza de masă, undeva pe o bancă În afara atelierului. Așadar, ipoteza cea mai pertinentă privind referentul pe care trebuie
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sale cognitive) Șeful nu are Încredere În mine deoarece am montat greșit mai multe broaște. În consecință, interpretul caută să identifice În mediul fizic imediat perceptibil referentul corespunzător. Însă ipotezele construite pe baza perceperii acestui mediu nu conțin un asemenea referent: interpretul se află, Împreună cu șeful său, În pauza de masă, undeva pe o bancă În afara atelierului. Așadar, ipoteza cea mai pertinentă privind referentul pe care trebuie să-l atribuie conceptului broască este eliminată ca urmare a nevalidării sale de către ipotezele
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
fizic imediat perceptibil referentul corespunzător. Însă ipotezele construite pe baza perceperii acestui mediu nu conțin un asemenea referent: interpretul se află, Împreună cu șeful său, În pauza de masă, undeva pe o bancă În afara atelierului. Așadar, ipoteza cea mai pertinentă privind referentul pe care trebuie să-l atribuie conceptului broască este eliminată ca urmare a nevalidării sale de către ipotezele contextuale. Procesul de atribuire este reluat, interpretul accesând o a doua intrare enciclopedică a conceptului broască, cea reprezentând informații referitoare la animalul (din
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
din clasa batracienilor) care trăiește În apă sau pe uscat . Această a doua ipoteză este imediat confirmată de una dintre ipotezele contextuale care identifică un asemenea animal pe punga cu mâncare a interpretului. În aceste condiții, procesul de atribuire a referenților este stopat și explicitarea capătă următoarea formă Șeful mă face atent că pe punga mea cu mâncare se află o broască (animal) Fie enunțul Ăsta ar trebui Întors Forma logică, rezultată În urma decodării lingvistice, ar putea fi următoarea Cineva vrea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
explicitare Mama dorește să-mi comunice că ceasul vechi de pe peretele din bucătărie ar trebui Întors. În enunțul Sunt dulci pepenii? nu există elemente de ambiguitate de natură lexicală, sintactică, morfologică etc. Singura sarcină a vânzătorului este de a identifica referentul semnului lingvistic pepenii, În alți termeni, de a stabili la ce pepeni face referire predicația propoziției. În acest scop, el folosește informațiile furnizate de semnul lingvistic Însuși și de ipotezele pe care le are formate sau le poate produce simultan
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
acest scop, el folosește informațiile furnizate de semnul lingvistic Însuși și de ipotezele pe care le are formate sau le poate produce simultan cu derularea procesului de interpretare, ipoteze referitoare la mediul fizic În care se desfășoară schimbul verbal. Identificarea referentului semnului lingvistic pepenii se realizează prin utilizarea coroborată de către vânzătorul A a: 1) semnificației articolulului hotărât - i, care delimitează un anumit număr de elemente ale clasei reprezentate de conceptul pepene, elemente ce sunt identificate de către locutor, 2) ipoteza contextuală privind
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]