3,182 matches
-
Paris, 1990. Vezi și Jean-Louis Schlegel, Religions à la carte, Hachette, Paris, 1995, pp. 103-126. 8. Pierre Rosanvallon, La question syndicale, Calmann-Lévy, Paris, 1988, pp. 29-59. 9. J. Baudrillard, La société de consommation, ed. cit., p. 294. 10. Pentru modernitatea reflexivă, vezi Ulrich Beck, La société du risque. Sur la voie d’une autre modernité, Aubier, Paris, 2001. Vezi și Antony Giddens, Les conséquences de la modernité, L’Harmattan, Paris, 1994, pp. 43-51. 11. Acest concept este împrumutat din Albert Hirschman, Face
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Michaud, L’art à l’état gazeux. Essai sur le triomphe de l’esthétique, Stock, Paris, 2003; François Ascher, Le mangeur hypermoderne, ed. cit., pp. 205-239. 38. Reiau aici titlul unui număr al revistei Esprit, iulie-august 1989. 39. Despre procesul reflexiv al modernității înaintate, Ulrich Beck, La société du risque, ed. cit., 2001. 40. Asupra acestui punct, Edouard Zarifian, Des paradis plein la tête, Odile Jacob, Paris, 1994, pp. 193-219. 41. Mai mult de o familie din două, în Franța, posedă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Age 103 Între măsură și haos 106 Consumator „profesionist” și consumator anarhic 108 6. Fabulosul destin al lui homo consumericus 110 Consumul-lume 111 Consumul fără limite 111 Spiritualitatea consumeristă 112 Hiperconsumatorul la ora eticii 115 Consumerismul fără frontiere 116 Consumul reflexiv 117 De la vitrină la conștiință 119 Hiperconsumul ca destin 120 Despre limitele comercializării 122 Raporturi de piață și sociabilitate 124 Anihilarea valorilor? 126 Sentimentalizarea lumii 127 Frivolitate și fragilitate 128 Partea a II-a Plăceri private, fericire rănită 7. Penia
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
asigură reproducerea lor în ordinile macropolitice. Stabilizarea semnifică faptul că regimurile și ordinile de gen devin suficient de instituționalizate ca rezultat al regimurilor istorice specifice de acumulare de capital. În același timp, practicile de gen curente se află în „relații reflexive” (Giddensxe "Giddens, Anthony", 1984) cu structura de putere existentă a sexelor. Femeile și bărbații renegociază continuu semnificația identităților de gen, luptându-se pe terenul formării și disoluției categoriilor acceptate și al reconfigurării relațiilor instituționale (Connellxe "Connell, R.W.", 1987, p.
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
conținut, structură, proprii mesajului verbal. Aspectul formal vizează elementele de ordin fizic al verbalității, respectiv intensitatea, fluența, debitul, intonația. Astfe, intesnitatea este un indicator al fondului energetic, dar sugerează și calități cum ar fi hotărâre, fermitate, încredere în sine. Conduita reflexivă, vizează îndeosebi conduitele care reflectă poziția, atitudinea subiectului față de situația experiementală, față de sarcina dată, față de observator. Atitudinea față de situația experimentală poate fi de cooperare, participare motivată, cu interes, curiozitate sau dimpotrivă dezinteres, lipsă de implicare, plictiseală. Atitudinea față de sarcină poate
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
în pedagogie și Teoria și metodologia curriculumului (Florin Frumos) 251 IV. Test docimologic la Teoria și metodologia instruirii și Teoria și metodologia evaluării (Florin Frumos) 259 Introduceretc "Introducere" Prezenta lucrare este concepută ca o sursă de învățare și un suport reflexiv pentru studenți - viitori profesori, în faza de pregătire inițială -, dar și pentru cadrele didactice care participă la diferite stagii de formare continuă. Pe lângă bine-cunoscuta „osatură” clasică de concepte, tipologii, teorii privitoare la evaluare, avansăm, la nivelul unor secvențe de discurs
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
nivelul unor secvențe de discurs, și unele interpretări sau poziționări proprii în legătură cu unele probleme mai controversate care s-ar putea să nu coincidă cu opiniile curente vizând practica educațională. Problematizările pe care le propunem au menirea de a genera spirit reflexiv, critic la nivelul celor puși în situația de a evalua sau de a duce mai departe dezvoltările care urmează. De altfel, spiritul dubitativ este explicit vizat prin punerea unor întrebări, prin invitarea la reflecție, prin deschideri interpretative sau „suspendări” explicative
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
educative prin excluziunea modelului unic și cultivarea inovației personale, creative, responsabile; - formarea capacității de adecvare și armonizare în plan practic a mai multor proceduri de evaluare reclamate de context; - realizarea unei adecvări și continuități dintre teoretic și aplicativ, dintre planul reflexiv și cel acțional. Acestea sunt, în mare, intențiile. Și poate mai e loc și pentru altele, care se vor „trezi” pe măsură ce se citește, se reflectează, se compară, se construiește etc. Cât despre realizările efective, acestea sunt lăsate la dispoziția dumneavoastră
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
pe caracteristici exclusiv calitative, precum: naturalistică, euristică, interpretativă, individualizatoare etc.); - modelul evaluării naturalistice (ce oferă o abordare holistică a obiectivelor și subproceselor programului de evaluare și accentuează, explicându-le, efectele și semnificațiile procesului); - modelul evaluării calitative (care dezvoltă o cunoaștere reflexivă privind contextele situației educaționale, urmărind parcursul în patru etape: observație, descriere, interpretare, estimare - engl. appraisal). Strategiile sau formele de evaluare îngăduie o anumită clasificare, dacă plecăm de la trei repere principale: cantitatea de informație sau experiență încorporabile de către elevi, axa temporală
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
portofoliu rămâne o formulă complementară evaluării prin probe tradiționale. Cele trei tipuri de portofolii privilegiază o pedagogie care face din copil un aliat responsabil al propriei formări. Accentul se pune pe capacitatea de analiză și discriminare, pe spiritul critic și reflexiv, pe puterea de a argumenta alegerea făcută. În acest context, elevii și profesorii se stimulează reciproc, creând un mediu de încredere și responsabilitate, de empatie și înțelegere mutuală, de schimb cognitiv și nu numai. În mod succint, particularitățile expuse mai
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
operează cu concepte cristalizate pe altă cale decât cele din fizică, sunt cumva concepte vii, cu interesele și conștiința la purtător, ca să zic așa. Or, acest tip de concepte sunt înainte de toate și în esență de o calitate specială, sunt reflexive, se autoîmplinesc prin încercare și eroare (Popper, 1981), se împlinesc în contexte. Reflexivitatea conceptelor economice creează conținuturi în mod direct contextelor, le configurează în repere situaționale de natura certitudinilor subiective. În timp ce științele experimentale explică natura, Economia, ca și alte științe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
știință și ca tip de acțiune, pornește și revine la om. Adevărata circularitate a Economiei se întâmplă în legătură cu omul ca ființă socială. Omul redevine măsura tuturor lucrurilor Economiei. Semnificațiile conceptelor și ale finalității acțiunii definesc universul conștient al omului, și reflexiv și acțional, mai precis acea componentă ce susține procedurile raționale și de raționalitate ale interactivării procesuale prin care nevoile existenței implică transformarea resurselor, în condiții de presiuni și constrângeri specifice complexității subîntinse de intersubiectivitate. Funcția randamentală a Economiei, în ambele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de poeți), transă (de magicieni), dicteu (de inițiați), toate fiind însă aproximări ale inversiunii, trăiri subiective ale conexiunii la universul mental, la mișcarea subtilă a minții. Inversiunea despre care vorbim vizează transformările în context intersubiectiv, de schimbare radicală a poziției reflexive, care configurează prin alte referențiale cognitive universul conceptual. Inversiunea pe care am numit-o abstractă se referă la prima mare străpungere înspre autoreflexivitate, o întoarcere a conceptului spre sine însuși, spre interior, echivalentă cu învestirea conceptului cu conștiință de sine
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în valorile primei modernități, respectiv valorile celei de-a doua modernități, una împlinită și pe cale de a-și epuiza forța de inspirație, și alta aflată în faza embrionară a unei experiențe viitoare, a unei alte aventuri a omului, a forței reflexive a spiritului care-l particularizează în univers. Ceea ce exprimă această viziune reprezintă, pe de o parte, o soluție la problema propensiunii metafizice de a dogmatiza cunoașterea și, pe de altă parte, o recunoaștere a dramei permanente a cunoașterii ca luptă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
logici în formulele vagi de relaționare cu concretul, cu faptele, adică fiind vorba despre aproape-consistență, de cvasiconsistență (Priest et al., 1989), concordant cu teoria sistemelor departe-de echilibru (Prigogine, Stengers, 1984). Că într-un fel de neevitat cunoașterea în formele ei reflexive foarte avansate ajunge, paradoxal, în situația de cvasiconsistență este tulburător și în același timp pilduitor, în privința finitudinii cunoașterii ca lucrare a spiritului. Atunci când ajunge în forme complexe, cunoașterea se îndepărtează foarte mult de ceea ce am putea numi placenta ei vitală
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
refuza evidența noii realități. Societatea cunoașterii nu este o răsucire a continuității în formula spiralei materialismului dialectic și istoric, ci expresia declanșării unei sinteze cognitive și praxiologice fondate pe cu totul alte valori decât cele la care se așteaptă adepții reflexivi ai saltului calitativ datorat acumulărilor cantitative. În primă instanță, societatea cunoașterii este o problemă de masă critică a resurselor, a uneltelor utilizate, pentru ca în ultimă instanță să fie o altă modernitate. Este vorba despre modernitatea centrată pe om și pe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
not defined. HYPERLINK \l " Toc160586489" Etapa conștiinței de sine PAGEREF Toc160586489 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586490" Facilitare instituțională pentru fonduri structurale PAGEREF Toc160586490 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586491" Capitolul 6 HYPERLINK \l " Toc160586492" PRACTICA REFLEXIVĂ ÎN DEZVOLTAREA COMUNITARĂ (Dumitru Sandu) PAGEREF Toc160586492 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586493" Despre ce reflexivitate vorbim? PAGEREF Toc160586493 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586494" Reflexivitatea în facilitare PAGEREF Toc160586494 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sau un eșec evident. Pe măsură ce practicile se multiplică, nevoia de evaluare sistematică sporește. Dezvoltarea comunitară nu poate scăpa de capcanele autosuficienței decât prin reflexivitate multiplă - la nivelul practicienilor, experților și beneficiarilor, prin comparații multiple. Este nevoie, cred, de o practică reflexivă, văzută în relaționarea ei cu teoria și cercetarea, cu normele și principiile care o structurează; refuzul prejudecăților sau preconcepțiilor în a lua drept bun sau rău un actor sau un element al practicii sau un tip de practică, numai din
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
asumarea unor proiecte complexe de dezvoltare comunitară subsumate modelului Uniunii Europene și absorției de fonduri structurale în România. În final, în loc de concluzii, apare o dezbatere cu interogații, conceptualizări și tentative de răspuns la tematica pusă în discuție. Conceptul de practică reflexivă în dezvoltarea comunitară este cel pe care îl adopt pentru a sublinia necesitatea de a pune tot mai mult în relație practica de dezvoltare din domeniu cu cercetarea, cu principiile, evaluările și riscurile pe carele implică. Problematizările sper să fie
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
face câmpul de experiență al FRDS cât mai roditor pentru dezvoltarea comunitară din Romania. În fapt, capitolele semnate în volum de către cei patru specialiști ai Fondului - Cosmin Câmpean, Lucian Marina, Mihaela Peter și Vasile Șoflău - sunt o probă de practică reflexivă la nivelul principalului agent de dezvoltare comunitară din Romania anului 2000. Deși este centrat pe activitatea Fondului Român de Dezvoltare Socială, volumul nu constituie o monografie a acestei instituții, ci o introducere în practica dezvoltării comunitare, adaptată spațiului românesc de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
putea fi la fel de aproape de subiecții intervenției și în viitor, atunci când volumul fondurilor va fi atât de mare, încât numărul proiectelor va fi de ordinul miilor într-un singur an? Răspunsurile la aceste întrebări sunt de domeniul viitorului. Capitolul 6 PRACTICA REFLEXIVĂ ÎN DEZVOLTAREA COMUNITARĂ Dumitru Sandu Despre ce reflexivitate vorbim? În deschiderea volumului, au fost menționate câteva principii pentru un model național viabil de dezvoltare comunitară: accesul practicienilor la modele diferite de acțiune; reflexivitatea ca evaluare și chestionare a practicilor; refuzul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
construirea modelelor de practică; promovarea unei mișcări sociale de dezvoltare comunitară. Evident, este vorba despre o ipoteză de structurare a acțiunilor de dezvoltare comunitară durabilă în România anului 2000. O ipoteză în care locul central îl ocupă ideea de practică reflexivă, aptă să se autocorecteze prin evaluarea critică făcută de către cei care o susțin. Asupra acestei idei voi centra discuția din capitolul de față (se mai putea numi „în loc de concluzii”) conceput ca „închidere-deschidere”, reflexie pentru „pe mai departe”. Dintre multiplele fațete
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
facilitarea și evaluarea. Referirea la Fondul Român de Dezvoltare Socială este ilustrativă, și nu focalizat-analitică. Fondul are un grad ridicat de standardizare a practicilor în domeniu și poate servi ca foarte bun punct de plecare în desfășurarea analizei asupra practicilor reflexive din dezvoltarea comunitară. Dar, mai întâi, câteva precizări despre conceptele de practică și reflexivitate. Poate părea speculativ să discuți cu astfel de concepte într-un volum care se vrea a fi de inginerie socială. Și totuși, cred ca poate fi
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
al „logicii practicii”, al căutării unor ordonări relative, într-o mulțime de comportamente cu numeroase condiționări subiective și obiective. Instrumentele și principiile sunt principalul suport de standardizare a practicilor. Tot la nivelul lor se pot structura acțiunile de reflexivitate. Practica reflexivă în general - cea în domeniul dezvoltării comunitare, în mod particular - implică incorporarea evaluării în desfășurarea propriei acțiuni, o evaluare în cadrul căreia componentelor eventual critice li se acordă șansa de manifestare prin exprimare și folosire ca feedback pentru corectarea acțiunii. Reflexivitatea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mai degrabă, sensul de direct vs indirect, autoevaluare vs evaluare externă asumată prin consecințe. Sunt foarte multe cazurile în care evaluarea externă cu rezultate asumate de către cel evaluat este mult mai eficientă decât autoevaluarea. Într-un plan mai abstract, abordarea reflexivă a practicii este o manifestare a modernității reflexive (Beck, Bonss, Lau, 2003, pp. 28-29), în special prin caracteristicile acesteia care sunt: „recunoaștere a consecințelor neașteptate ale deciziilor individuale și instituționale și de internalizare a incertitudinii rezultate”; „decizia de tip cooperare
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]