2,072 matches
-
modernă, unde misterul și poezia se îmbină adesea pe un fundal postmodern foarte clar trasat. În Kara Kitap/Cartea neagră (1990), un avocat istanbulez își caută soția dispărută, dar, de fapt, el se află, metaforic, într-un efort (eșuat) de regăsire a sinelui propriu. La fel, Yeni Hayat/Viața cea nouă (1995) ne confruntă cu experiența paranormală a unui student la Politehnică, căruia lectura cărții cu acest titlu (Viața cea nouă!) îi modifică sistemul de valori și chiar comportamentul. Ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
poezia Anei Blandiana constituie un amestec de neomodernism autentic, de la care preia numeroase episoade, recognoscibile în întreaga sa creație, și voce personală, izvorâtă din laturile cele mai intime ale ființei sale, formă a proiecției interioare, univers al căutării și al regăsirii de sine. O cercetare în profunzime a poeticii acesteia devine motivată și necesară, pentru elaborarea unei noi perspective de abordare, esențială în plasarea mai conturată a poetei, în contextul generației sale. Încercând un model distinct de analiză a scrierilor Anei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
reprezintă mișcarea din jurul revistei "Steaua". Poeți precum A.E. Baconsky, Victor Felea, Aurel Rău, Aurel Gurghianu își propun și, în bună măsură, izbutesc să regăsească esența lirismului, refăcând legăturile brutal suspendate de dogmatismul proletcultist cu marea tradiție a literaturii interbelice. Regăsirea "din interior" a lirismului (Petru Poantă) se produce mai întâi în spațiul pastelului, în care are loc o mutație semnificativă; peisajul nu mai e un mediu artificializat, un cadru exterior, el e absorbit în țesătura poemului de către o gândire poetică
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
construire de sensuri noi integrate în interiorul nivelurilor fonetice, lexicale, semantice, stilistice care la rândul lor permit mecanismelor lingvistice stratificarea sonoră, structura combinatorie, denotație și conotație"145. Totodată, metafora specifică îi conferă o notă de originalitate poeziei Anei Blandiana, în permanenta regăsire și redobândire a identității, pe care doctoranda i-o atribuie interiorului poeticii acesteia. Analiza complexă, abordată din unghiuri diferite, reușește să ofere o nouă viziune asupra operei Anei Blandiana, venind să completeze imaginea tradițională din cadrul studiilor anterioare. Mecanismele de creație
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Anei Blandiana, venind să completeze imaginea tradițională din cadrul studiilor anterioare. Mecanismele de creație ale Anei Blandiana sunt supuse unei investigații complexe, constantele originalității și ale unicității limbajului poetic blandian fiind urmărite în interiorul etapelor dezvoltării scriitoricești, spațiu al căutării și al regăsirii permanente. Gândindu-și textual un periplu din prisma eului creator, pliat pe evoluția volumelor, autoarea nu se îndepărtează nici de binomul viață-operă, pe care la Ana Blandiana îl pune în legătură cu relația eu-ceilalți, interior-exterior. O notă distinctă a studiului său îl
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
instaurează această generație, cu rol fundamental, ulterior, în poezia optezicstă, respectiv postmodernistă. În demersul nostru, încercăm o înțelegere a interiorului din prisma exteriorului, ambele spații contribuind, printr-o reconfigurare prealabilă, la crearea noului univers poetic: cel al căutării și al regăsirii permanente. Analizăm, astfel, poezia Anei Blandiana, din perspectiva (de)construcției canonului, având în vedere două considerente: încadrarea autoarei, în ceea ce numim curentul literar al Neomodernismului, ca exponentă a Generației '603, urmărind modul cum intervine această poezie, în șirul curentelor literare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
estetic, prin mecanisme proprii de creație, autoarea reușind să reconstruiască o lume nouă pe o alta, existentă deja, iar pe de altă parte, deconstrucția de sine sau deconstrucția propriului canon, prin promovarea unei poetici a permanentei căutări și a permanentei regăsiri. Ne propunem prezentarea conexiunilor culturale ale operei Anei Blandiana cu spațiul ideologic și estetic șaizecist, urmărind totodată și modul în care autoarea reușește să deconstruiască un Univers existent deja, în societate, în poezie, în cultură, construind un altul, sau, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
astfel, suprapuse, prin criza identitară care dă naștere căutării de sine: lumea exterioară curmată, într-un fel, de vitregiile unei ideologii nedrepte, și lumea interioară a refugiului în sine, realitatea care o continuă pe cealaltă, într-un infailibil drum al regăsirii, al întoarcerii către sine. Observăm, în acest sens, o încercare, mai mult sau mai puțin reușită, de concordanță, până la identificarea și suprapunerea celor două lumi mai mult sau mai puțin, armonios împletite în biografia autoarei, într-un sacru drum al
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
niciodată pământul,/ Părul meu nu s-a zbătut niciodată-n noroi!//". (Dans în ploaie). Căpătând valențe metafizice de tip expresionist, iubirea Anei Blandiana este, adesea, asociată cu timpul, o altă constantă a liricii sale. Timpul ca întoarcere și timpul ca regăsire, care dezvoltă, pe parcurs, strigăte de neputință în obiectivele propuse. Vârsta originară a copilăriei, transpusă în poezie, adică reîntoarcerea la vremurile edenice, în care lumea întreagă este o poezie, nefiind nevoie de vreo mediere sau de vreo reconstruire a unei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
remarcă totuși prin promovarea unor teme precum moartea și tăcerea, care le înlocuiesc pe cele ale vieții și nașterii, din primul volum, tăcerea confundându-se cu moartea, ambele devenind niște fantome, indispensabile și misterioase, necesare poate în permanentul proces de regăsire de sine. Iubirea, singurul sentiment imaculat, ia o conotație distinctă la Ana Blandiana, fiind pus în relație cu copilăria deconstruindu-se, astfel, binomul eminescian iubire/natură. Interesant este că, dacă în primul volum, copilăria este pusă în legătură cu natura, în al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și în poala ta/"(Pieta). Nuanța de sacru, care tronează asupra imaginii copilăriei și a părinților, este dublată de o tonalitate gravă și nostalgică, fiecare moment al unei realități exterioare fericite, considerându-l a fi parte din singura perioadă a regăsirii totale pe sine. Imaginile vârstei copilăriei i se perindă, prin minte, ca într-un film, în care fiecare secvență stă sub semnul misterului, al neînțelesului, al spiritualului. Din nou, fragmentarismul, ruptura, trecerea de la o idee la alta. Reîntoarcerea, constituind una
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
devreme, poeta găsise puntea în cufundarea într-o profundă stare de spiritualitate, acum pare să afle această legătură în iubire. Iubirea poate însemna, de asemenea, pod către moarte, la fel de bine, cum poate însemna pod către viața anterioară, printr-o incandescentă regăsire interioară și printr-o investire cu sensuri noi, reconstruite. Dihotomia trup suflet reprezintă, de fapt, dihotomia exterior interior, care, prin iubire se anulează, într-o sacră contopire a carnalului cu spiritualul, a contingentului cu transcendentul. De fapt, "poemele acestui volum
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
numi un manierism al confesiunii, în care etica devine un imperativ al artei"98. Noul model, promovat de data aceasta, este acela al unei lumini focalizate convergent, care se reunește și se întretaie, într-o permanentă comuniune a cuplului erotic. Regăsirea se realizează absolut, în celălalt, adică în sine, cei doi parteneri fiind una și aceeași persoană. Printr-o revoluționare a limbajului postromantic, autoarea creează un erotism cu accente tulburătoare, împrumutând elemente blagiene sau stănesciene. Intertextualitatea se constituie într-un soi
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Ana Blandiana, ci și în interiorul volumelor Anei Blandiana. Copilăria, ca primă metaforă-simbol a volumelor de debut, cunoaște un traseu cel puțin complex, pe măsură ce scrierile poetei se pliază vârstei acesteia. La început, ea asigură identitatea spațiu/timp, într-o armonie a regăsirii de sine. Identificată spațiului primordial, confundându-se, uneori, cu natura, așa cum dragostea era confundată cu aceasta la Eminescu, copilăria blandiană este recunoscută, în prima ei etapă, prin versuri ritualice: Fusese furtună pe câmp și anume/ Să-nvingem furtuna ieșisem cu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
oglindirea căreia să ia naștere o nouă realitate se dovedește, pe parcurs, aproape imposibilă, efortul reconstrucției acelor momente fiind supus eșecului. Totuși, o suspendare a vremii, așa cum numai arta o poate realiza, ar face posibilă nașterea unei noi lumi prin regăsirea timpului pierdut: În satul în care mă-ntorc/ Ceasuri cu cuc sfarmă vremea/ Și mari bucăți de tăcere/ Zac sparte în praful din drum./ Acele se-nvârt cu hărnicie,/ Arătând mereu ceva de neprivit./ Orele au căzut de mult,/ Acele
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
micșorare, început și sfârșit, născut permanent din fluid, asemenea procesului fluid al refluxului sensurilor 156: "Volumul Refluxul sensurilor se fundamentează pe dinamica unui lirism reflexiv, în interiorul căruia eul meditativ maturizat pendulează între plecare si întoarcere, "flux" si "reflux", găsire si regăsire, un proces circular de rotire a lumilor artistice care se înalță si se năruie la infinit pentru a putea renaște din cuvânt. Disoluția barierelor dintre lumi (regnuri, stări de agregare, timp si spațiu) asociată ipostazelor metaforice a "fluxului si refluxului
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Deși ambele autoare acordă un loc pentru splendida temă a copilăriei, încă din primele volume, retorica celor două este diferită. Ileana Mălăncioiu adoptă o retorică a gravului, spre deosebire de Ana Blandiana, care adoptă o retorică a extazului, a bucuriei reîntoarcerii și regăsirii timpului pierdut al copilăriei, singurul timp autentic și demn de a fi readus în prezent. Astfel volumele de debut ale Anei Blandiana, sunt pline de freamăt, dar și de bucurie, de dorință de luptă, ele stând, fără îndoială, sub semnul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o parte lespedea asta grea,/ Pe care nu știu cine o pune înapoi//". (Într-o așteptare apăsătoare). Unul dintre principalele argumente ale apropierii de poetica Anei Blandiana, o constituie, în cazul Ilenei Mălăncioiu, prezența unei poetici a căutării de sine și a regăsirii, prin curajul de a spune adevărul. Deosebirea constă în faptul ca regăsirea se produce, la Ana Blandiana, prin naștere și prin vitalitatea copilăriei, cel puțin, în prima parte a creației, urmând să se cenzureze în tristețe și în solitudine, înspre
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o așteptare apăsătoare). Unul dintre principalele argumente ale apropierii de poetica Anei Blandiana, o constituie, în cazul Ilenei Mălăncioiu, prezența unei poetici a căutării de sine și a regăsirii, prin curajul de a spune adevărul. Deosebirea constă în faptul ca regăsirea se produce, la Ana Blandiana, prin naștere și prin vitalitatea copilăriei, cel puțin, în prima parte a creației, urmând să se cenzureze în tristețe și în solitudine, înspre volumele de final, la Ileana Mălăncioiu, cunoașterea prin moarte, persistând încontinuu. Întoarcerea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
apoi. Încercăm, să înțelegem această notă tragică a poeziilor Ilenei Mălăncioiu și din prisma biografiei sale, contextualizându-le într-un cadru intim, personal, dominat de evenimente tragice, precum moartea surorii sale, căreia chiar îi dedică volumul Sora mea de dincolo. "Poetica regăsirii" este numită metaforic creația Anei Blandiana, poeta rezervându-și aproape în fiecare poem dreptul de a-și mărturisi dragostea pentru copilăria pierdută, într-o limbă și într-un limbaj proprii. Increatul, nunta, sunt teme des întâlnite în literatura română și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
copilări, pentru a deveni un copil, pentru a mă vindeca astfel de maturitatea pe care o simțeam coborând asupra mea ca o febră, ca o boală ce s-ar putea dovedi incurabilă. Scrie pentru a deveni copil o "poezie a regăsirii", gândind cu simțurile: "Mai exact, ocolește conceptul, transmițând nu ca atare, ci distilată, sterilizată prin idee frenezia simțurilor"183. Această reîntoarcere către sine se conturează în volumele Anei Blandiana, printr-un soi de misticism, de taină, așa cum încearcă să cuprindă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
religie nu se poate limita numai la cultivarea nevoii de sacralitate, implicându-se și În formarea morală, estetică și - din nou, de ce nu - științifică. În egală măsură, orice educator - pentru că „profesor de etică” nu există - trebuie să fie preocupat de regăsirea valorilor morale În orice activitate instructiv- formativă desfășurată. Responsabilitatea principală a actului educativ este aceea de a face posibilă Împlinirea umanului din noi la un nivel ce vizează integralitatea. Pentru o etică a responsabilității Problematica responsabilității O caracteristică de necontestat
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
oferite pe măsură. Uneori produsul este puțin amintit, dacă nu chiar deloc. Mesajul nu mai acționează prin tendința de analiză, ci prin cel al persuasiunii inconștiente. Liberul arbitru al telespectatorului este înlăturat progresiv prin folosirea unor astfel de formaturi audiovizuale. Regăsirea liberului arbitru Ce se poate face într-o astfel de situație? În romanul lui George Orwell 1984, „tele-ecranele” sunt ecrane de televiziune postate în toate colțurile casei și care observă cetățenii în cele mai mici gesturi și detalii. Este ceva
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Banca centrală e mai independentă. Din păcate, cel mai adesea, succesele politicii monetare în lupta împotriva inflației sînt însoțite de costuri în termenii creșterii economice și ai ocupării. O metodă monetară mai puțin folosită este revalorizarea, prin care se urmărește regăsirea parității pierdute a monedei naționale, întărirea cursului oficial în raport cu alte monede. Această apreciere monetară poate domoli creșterea prețurilor, deci cursul de schimb poate fi utilizat ca ancoră anti-inflaționistă. Riscurile sînt deteriorarea balanței comerciale, prin reducerea exporturilor și creșterea importurilor, dar
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
într-o masă amorfă, în timp ce universalitatea respectă particularitățile persoanelor și ale societăților și cultivă armonia și împlinirea acestora."8 În ce ne privește, considerăm că globalizarea este un fenomen și un proces complex, caracterizat, în principal, prin: * tendință profundă de regăsire a unității; * creșterea interdependențelor la nivel global; * internaționalizarea schimburilor și a producției; * liberalizarea piețelor; * libera circulație a capitalurilor, informațiilor, persoanelor și mărfurilor; * a treia revoluție industrială și transnaționalizarea tehnologiei; * dominația firmelor multinaționale; * intensificarea concurenței (hiperconcurența) la nivel global; * comprimarea timpului
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]