66,722 matches
-
și suflet. Verva neobosită avea să o împrumute și pictorului sărac și celibatar, Milionar pentru o zi (1924) doar fiindcă are parte de o moștenire condiționată. După ce la acest film - din păcate dispărut - asigurase în premieră românească și scenariul, și regia, fiind și protagonist, se va supune baghetei regizorale a lui Ion Șahighian pentru Năbădăile Cleopatrei (1925) unde numai fotografiile au rămas să-l înfățișeze în cele două ipostaze: Marc Antoniu și George Azureanu. "Vocația militară" și-o continuă în chip
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
Clubul "Grivița Roșie"!) nu refuză nici pariul cu documentarul și realizează la comandă Petrolul (1948) și Pădurile (1949). În colaborare cu Victor Iliu, realizează pe un scenariu de Petru Dumitriu În sat la noi (1951), distins cu un Premiu de regie la Karlovy-Vary. I se acceptă intrarea în lucru cu alte filme inspirate de complexul univers caragialesc: Vizita, Lanțul slăbiciunilor, Arendașul român (1952). Șicanele de tot felul - mărunte și majore, stupide și aberante - îl pregătesc moralmente pentru a ataca în forță
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
cruzime atroce, autoarea are dreptate să releve că figura lui Vlad Țepeș asimilat cu Dracula, "reprezintă mai puțin o ilustrare a violenței balcanice cît un atribut al imaginației gotice". Iar despre cruzimea medievală are a povesti destule chiar Occidentul, prin regii și împărații săi. I se mai atribuie Balcanilor ca notă distinctivă rasismul. Ceea ce e o evidentă exagerare, Holocaustul secolului XX fiind invenție germană predominantă. De acceptat e însă, desigur, complexitatea etnică a Balcanilor, care s-a dovedit a fi caracteristica
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
este alcătuită secțiunea "coproducții internaționale, cu finanțare minoritar elvețiană". Anul acesta, ea a fost dominată de filme și regizori francezi, dar și de problematica foarte franțuzească (participarea elvețiană fiind la nivel de peisaje și, evident, de bani): "Les destinées sentimentales", regia Olivier Assayas - povestea lui Jean - fost pastor, devenit fabricant de porțelan - și a Paulinei - predestinate sentimental să se întâlnească și să conviețuiască mai bine de trei decenii, în ciuda unei societăți protestante, dezaprobatoare. O Emmanuelle Béart oarecare, deși în rolul principal
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
de trei decenii, în ciuda unei societăți protestante, dezaprobatoare. O Emmanuelle Béart oarecare, deși în rolul principal, și o Isabelle Huppert excelentă, deși într-un rol restrâns ca durată și importanță. Aceeași excelentă Isabelle Huppert în "Merci pour le chocolat", în regia lui Claude Chabrol. Un film narat cu o desăvârșită artă a nuanței, acumulării detaliilor și tensiunii psihologice - un thriller domestic, distins de curând cu Premiul Louis Delluc. Desigur, însă, la Solothurn s-au văzut multe și bune filme elvețiene. Să
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
acesta doar patru filme americane - și acestea semnate de regizori independenți sau atipici pentru producția curentă de dincolo de Atlantic - au ajuns la Bruxelles. Printre ele s-au numărat și o comedie tandru-corozivă - How to Kill your neighbor's dog?, în regia americanului-ucrainian Michael Katesniko și în care englezul Kenneth Branagh este un romancier în pană de inspirație, insomniac, nevrozat și terorizat de tot și de toate - de la câinele lătrăcios din vecini (pe care, deși îl omoară, îl regăsim bine mersi în
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
și în ipostazele feminității afirmate la orice vârstă: De la femeile iraniene umile și umilite din Dayereh sau tânăra algeriană ce caută să evadeze dintr-o familie cu o mentalitate patriarhal-feudală pentru a se integra unei vieți și societăți moderne (Samia, regia Philippe Faucon) la Rosalba, femeia din Pescara uitată de soț și prieteni pe o autostradă, pornită spre Veneția pe cont propriu, de fapt într-o călătorie spre descoperirea de sine (Pane e tulipani de Silvio Sololini) sau la Kaisa, tânăra
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
autostradă, pornită spre Veneția pe cont propriu, de fapt într-o călătorie spre descoperirea de sine (Pane e tulipani de Silvio Sololini) sau la Kaisa, tânăra scoțiană excelent educată, care învață să iubească și să respecte un tată alcoolic (Aberdeen, regia Hans Petter Molan, cu Lena Headey - premiat cu "Irisul de Argint" pentru cea mai bună interpretare feminină. Și nu în ultimul rând - Sybille, o adolescentă de 14 ani venită să-și petreacă vacanța într-un orășel uitat de lume din
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
Premiul special al juriului - "pentru profunzimea trăirilor și lirism", Marele Premiu - Irisul de Aur (dublat de 80.000 euro) și Irisul de Argint pentru cel mai bun scenariu au revenit filmului italian I Cento Passi (O sută de pași), în regia lui Marco Tullio Giordana. Cu toate acestea filmul Nanei Djordjadze constituie acel rar și privilegiat coup de cour cu care rămâi de la un festival și care te îndreptățește să spui că dacă ai avut ocazia să vezi un astfel de
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
și zguduitoare a prezentului lor, de a-i face să privească matur la timpul pe care-l parcurg. Un exercitiu important pentru începutul lor de drum. Teatrul "Bulandra", Compania 777, Teatrul "Nottara" - Trilogie belgrădeana de Biljana Srblijanovic. Traducerea: Ioana Floră. Regia: Theodor-Cristian Popescu. Scenografia: Viaceslav Vutcariov. Muzică: Ada Mîlea. Distribuția: Cornel Mihai Brănescu, Dragoș Bucur, Ioan Dominique de Hillerin, Bogdan Dumitrache, Ioana Floră, Isabela Neamțu, Vlad Oancea, Damian Victor Oancea, Andreas Petrescu, Rădita Cristian Roșu. La violoncel: Radu Georgescu.
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
și pe care întîmplarea a făcut să o ratez. Așadar, joi, 25 ianuarie, am avut bucuria să văd O, tată, sărmane tată, mama te-a spînzurat în dulap iar eu sînt foarte trist... de Arthur Kopit (traducerea Livia Deac), în regia actriței Iarina Demian. Nu înțeleg de ce spectacolul nu beneficiază de o minimă promoționare, de ce nu i se face nici un fel de reclamă. Pe un mic afiș de la intrare scria: Fundația "Orizonturi tinere" cu sprijinul Teatrului de Comedie. Mă întreb care
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
Primul spectacol pe care l-am văzut în acest an și mileniu a fost pe 13 ianuarie, la Teatrul "Sică Alexandrescu" din Brașov: Filumena Marturano de Eduardo de Fillipo (traducerea - Ion Cantacuzino și Mariella Coandă, versiunea scenică - Felix Alexa) în regia lui Felix Alexa. Este prima colaborare a trupei cu regizorul și este pentru a doua oară cînd Felix Alexa părăsește Bucureștiul. Întîmplarea face ca ambele ieșiri să i se datoreze lui Eduardo de Fillipo. Prima a fost la Teatrul "Toma
Luptă și spectacol by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16473_a_17798]
-
Cum tușa cineaștilor români înscriși în festival - Lucian Pintilie, Dan Pița, Mircea Daneliuc, Stere Gulea, Nicolae Mărgineanu, Nae Caranfil, Sinișa Dragin, Marius Theodor Barna ne este cunoscută, mă voi referi doar la particularitățile celor trei cineaști maghiari. Operator convertit la regie de către Zoltán Fábri, Tibor Klöpfler, la cei 47 de ani ai săi, se află la al doilea film ca autor. După Omul fără adresă (1992), El Nino (1999) îl impune printr-un insolit har narativ, subsumat de astă dată genului
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
parcursul Livezii de vișini. Firs are grijă de o lume. Și îi rămîne fidelă pînă la capăt. Ca și Cozorici teatrului. Este mai mult decît o coincidență că ultimul său rol a fost Firs, la Teatrul Național din București, în regia lui Andrei Șerban. Firs-Cozorici va păzi mereu teatrul. Oriunde ar fi. În rest, totul e tăcere.
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
la cireșe, în piață, că poate nu mai apucăm altă dată!"; și o fată care îi spune mamei: "De ce m-ai născut?" Una peste alta, secolul care tocmai s-a încheiat a lăsat mult de dorit... Strumă; scenariul: Stelian Tănase; regia: Radu Gabrea; producție Antenă 1 și Intact Advertising
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
din scenă a celor doi - voioși, îmbrățișați ca într-o operetă cu happy end este din altă piesă. Nici ultimul act nu-și găsește finalul scenic potrivit: prea lungile discursuri muzicale ale eroilor contrazic ritmul viu al acțiunii propriu-zise și regia nu a găsit soluția pentru a suprapune cele două fluxuri (Senta se agită stîngaci și pînă la urmă coboară într-un fel de submarin (!) și nici ceilalți nu prea au ce face). În fond, aceasta este problema fundamentală a regiei
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
regia nu a găsit soluția pentru a suprapune cele două fluxuri (Senta se agită stîngaci și pînă la urmă coboară într-un fel de submarin (!) și nici ceilalți nu prea au ce face). În fond, aceasta este problema fundamentală a regiei de operă - unificarea timpului muzical cu cel dramatic - cine găsește rezolvarea dilemei face un spectacol rotund. În acest sens, frumoasă mi s-a părut ideia de a înrăma totul în imaginea atotputerniciei mării, personaj esențial în destinele eroilor și în
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
pierde din vedere legato-ul făcînd fraze colțuroase, iar gravele nu se aud; doar atunci cînd cîntă respectînd natura vocii sale, în pasajele lirice sună foarte frumos. Cristiana Popescu a fost o Sentă energică, decisă, călcînd apăsat (este și opțiunea regiei) dar efortul vocal mult prea mare, a depășit-o. În rolul ingrat al lui Erik, Gabriel Năstase a cîntat impetuos, mai puțin preocupat de stil. Marius Brenciu a fost Cîrmaciul, excelent în actul I, ca și Mihnea Lamatic un Daland
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
și marfă. Lăudînd trezirea la realitate a presei, cînd cuțitul a ajuns la os, să nu ne sfiim a recunoaște greșelile pe care cu toții le-am făcut. ? Dacă insatisfacțiile sociale conduceau, inevitabil, spre o astfel de apariție pe scena politică, regia spectacolului și a imaginii aparține presei, televiziunii, radioului. Vadim e proiecția politică a vulgarității - în limbaj, în gîndire, în comportament - care a invadat mass-media românească după revoluție. Acest Ubu, acest Arturo Ui a fost fabricat de edítorii și de jurnaliștii
Cine l-a inventat pe Vadim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16518_a_17843]
-
le zicem "postmoderne". Amendabil este, în acest plan al expresiei, doar un anumit exces de artificiu și prețiozitate pe care micile "cochetării" jucate ale frazei critice nu-l echilibrează peste tot. Scena mare a comentariului e stăpânită însă de o regie remarcabil articulată în toate compartimentele "spectacolului" critic, mobil, inventiv, novator.
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
oficialități locale, care n-au răspuns invitației. Să le fi speriat pe consoarte femeile lui Afrim? (M.C.) Teatrul Tineretului Piatra Neamț: Ocean café, un spectacol de Radu Afrim după texte de Saviana Stănescu, Radu Macrinici, Ștefan Caraman, Alina Nelega, Gianina Cărbunariu. Regia și scenariul: Radu Afrim. Scenografia și video: Radu Comșa. Distribuția (în ordinea intrării în scenă): Ovidiu Crișan, Olimpia Mălai, Dorina Maria Haranguș, Ecaterina Hâțu, Ana Maria Marinca, Cezar Antal, Vasilica Oncioaia, Smaranda Astanei Beșleagă, Nora Covali, Constantin Lupescu, Doru Cătănescu
Femeile lui Afrim by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16560_a_17885]
-
provocate să erupă de Yasmina Reza, un suflu actoricesc total. Mai ales că trupa crede și în text, și în propunerea regizorului Cristian Juncu. Teatrul "Hanul cu tei": Conversație după înmormîntare de Yasmina Reza. În românește de Alex Leo Șerban. Regia artistică și ilustrația amuzicală: Cristian Juncu. Scenografia: Andreea Mincic. Distribuția: Claudiu Istodor, Raluca Zamfirescu, Ioan Coman, Alexandru Pandele, Lucia Ștefănescu, Oxana Moravec.
Eros și Thanatos by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16579_a_17904]
-
floarea, valea, Apa călătoare, Pescarul etc., cele mai multe sunt din această categorie), recomandări și elogii profesionale (Roșiorul, Fierarul, Dogarul, Doctorul, Zidarul, Cizmarul, Plugarul), jocuri (Cântecul soldatului, Copilul neastâmpărat). Tehnica versificației e simplă, adecvată destinației didactice, ceea ce nu înseamnă că lipsesc ingeniozitățile. Regia textului nu are mari subtilități. Singura echivalență metaforică insolită mi s-a părut aceea dintre pădure și oraș (p. 51 și 87). E diminuat, chiar neutralizat, accentul ardelenesc, remarcat de G. Călinescu în coloratura lexicală a poeziei coșbuciene. Versificația ușoară
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
rînd din acest cor sau, mai precis, din acest corp ansamblu se desprind protagoniștii. Masca este înlăturată, se văd chipuri, sensibilități, personaje, pași. Este, în același timp, și un joc cu o mică provocare culturală să identifici din dans, din regie, coregrafie și interpretare ce roluri, ce cupluri sînt comentate. În fine, dincolo de coerența artistică și estetică, de performanța unora, cel mai clar se vede plăcerea tinerilor actori că au fost provocați să se cunoască, că au fost învățați să-și
Studii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11866_a_13191]
-
cap de Marta Petreu, au ajuns, de curînd, carte, în Biblioteca Apostrof: În lumea taților. La originea grupajului despre anii dintîi n-au stat, aflăm din argumentul coordonatoarei, teorii sofisticate, ci nostalgia, dorul de acasă și de tații din ceruri. "Regia" volumului speculează, în primele pagini (un fel de neconvențională prefață), echivocul: în ceruri sînt zeii din Olimp, "părinții" omenirii, dar și pămîntenii care, pentru cinstea de-a fi crescut copii, plecînd, s-au dus în Rai. Continuă, în aceeași notă
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]