12,047 matches
-
sociale caracterizate de condiția incertitudinii, care se reglează cu ajutorul unor mecanisme spontan-practice: presupoziția comportamentului până la urmă optimal. Sistemele sociale nu dispun, de regulă, de cunoștințele necesare adoptării unor soluții optime la un moment dat; ele au însă mecanisme practice de reglare („încercare și eroare”) capabile să le corecteze continuu comportamentul, conducându-le până la urmă la identificarea soluției optime. Este implicată aici imaginea unui proces convergent de evoluție: indiferent de punctul de pornire, de opțiunile inițiale ale sistemului, care pot fi mai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
totalitatea condițiilor exterioare și interioare care modelează conștiința). Relația (2) indică rolul important al conștiinței în constituirea evenimentelor. Există apoi o relație directă (3) de determinare a acțiunii actorilor de către situația obiectivă și care nu trece prin conștiință. Este o reglare practică a acțiunii în funcție de condiții ce nu trece prin intențiile și proiectele subiective inițiale ale actorilor. În plus, evenimentul nu este numai rezultatul acțiunii individuale, ci totodată produsul interacțiunii dintre acțiunea actorului și condiții, dintre această acțiune și acțiunile altor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evidență un mod alternativ de rezolvare a problemelor de către sistemele finaliste, în raport cu modul decizional. Ceea ce a făcut ca cibernetica să fie interesantă pentru științele sociale și umane este observația că realitatea social-umană nu este nici ea lipsită de mecanisme de reglare de tip cibernetic. De aici, întrebarea dacă nu cumva cibernetica poate arunca o lumină inedită asupra proceselor de luare a deciziilor. Mai întâi este necesar să lămurim ce înseamnă un mecanism cibernetic de soluționare a problemelor. Pentru aceasta este util
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
extincție, datorităexperimentării consecințelor practicării respectivei soluții. • În contrast cu modelul decizional, care se referă strict la secvența care precedă acțiunea, modelul cibernetic nu poate funcționa decât în cadrul unui ciclu: problemă-soluție-acțiune-problemă (feedback)-soluție-acțiune. Este ceea ce Ross W. Ashby (1972) desemna prin termenul de „reglare prin eroare”. Consecințele acțiunii reprezintă selectorul, și nu cunoștințele despre soluții existente anterior acțiunii. Exemplul pe care îl dă Ashby este sugestiv: reglarea unei căzi cu apă cu ajutorul unui termoregulator. Cada cu apă nu poate spune: „văd că se aproprie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
decât în cadrul unui ciclu: problemă-soluție-acțiune-problemă (feedback)-soluție-acțiune. Este ceea ce Ross W. Ashby (1972) desemna prin termenul de „reglare prin eroare”. Consecințele acțiunii reprezintă selectorul, și nu cunoștințele despre soluții existente anterior acțiunii. Exemplul pe care îl dă Ashby este sugestiv: reglarea unei căzi cu apă cu ajutorul unui termoregulator. Cada cu apă nu poate spune: „văd că se aproprie cineva cu o sticlă cu apă rece pe care vrea să o cufunde în mine; în consecință trebuie să decid cu cât să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
astfel, cada cu apă ar trebui să știe foarte bine fizică, să aibă informații exacte despre intențiile celui care se apropie cu sticla în mână, cât și despre temperatura sticlei. Să facă o mulțime de calcule raționale cu ajutorul acestor cunoștințe. Reglarea cibernetică nu este însă preventivă, ci urmează acțiunii ca o reacție la aceasta. • Soluția selectată prin mecanisme cibernetice nu este raportată neapărat la alternative. Nu există o preocupare orientată spre identificarea unei soluții mai bune. Soluția experimentată este întărită prin
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
folositoare toată viața; - recâștigarea de către individ a rolului său de actor în spectacolul vieții sale; - o reîntoarcere la autonomie și la libera acțiune; - obținerea de competențe sociale în sprijinul unei reinserții sociale, atunci când aceasta a dispărut sau nu funcționează bine; - reglarea emoțiilor; - integrarea ideii că anxietatea și teama sunt fenomene normale pe care le cunoaște fiecare și că este imposibil, chiar periculos, ca aceste stări să nu fie trăite; - să se accepte în mod obligatoriu vulnerabilitatea psihologică, tot așa cum alte persoane
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Să stopeze tratamentul medicamentos (benzodiazepine). Tehnicile terapeutice Tratamentul pentru realizarea controlului senzațiilor legate de atacul de panică constă într-o informație în legătură cu activarea sistemului nervos simpatic prin distorsiunea emoțiilor și gândurilor ce induc un răspuns tensionat. Terapeutul propune tehnici de reglare și control a respirației, cât și tehnici de relaxare. Tehnicile comportamentale se bazează pe expuneri treptate în imaginație și/sau in vivo după ierarhizarea situațiilor anxiogene. Tratamentul cognitiv se bazează pe procedeele de prelucrare ale informației, identificarea monologurilor catastrofice (săgeată
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
teamă alergice”: excesive și toxice. Această noțiune de dereglare emoțională a fost abordată în mod teoretic de către numeroși experți în tulburările anxioase, care propun ca terapiile cognitive și comportamentale ale acestor tulburări să fie concepute ca o ucenicie în domeniul reglării emoționale. Studiile demonstrează faptul că această dereglare emoțională este globală: fobicii sociali prezintă o dereglare și a altor stări emoționale decât teama și rușinea cum ar fi: furia, tristețea. Perspectivele neuro-imageriei și ale neuropsihologiei Informațiile referitoare la fobia socială sunt
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
emoționale decât teama și rușinea cum ar fi: furia, tristețea. Perspectivele neuro-imageriei și ale neuropsihologiei Informațiile referitoare la fobia socială sunt susținute de către lucrările de neuro-imagerie, care atestă realitatea neuro-anatomică funcțională a fobiei sociale (hiperactivitate amigdaliană, care depășește capacitățile de reglare a cortexului prefrontal), cât și normalizarea acesteia după tratament medicamentos însă mai ales după TCC. LeDoux, prestigios cercetător în domeniul neuroștiințelor, nu ezită să spună că terapiile de tipul TCC au efect deoarece „vorbesc amigdalei cerebrale”, prin intermediul exercițiilor de expunere
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ale cărui scheme sunt rigidizate. Travaliu experiențial Travaliul este continuat, deci, la nivelul experiențial, expunând pacientul, în imaginație, schemei sale și amplificând încrederea acestuia, antrenându-l să o combată. Amintirile Travaliul terapeutic se efectuează asupra amintirii folosite cu rol de reglare și asupra altora obținute prin aceeași tehnică. Sunt propuse mai multe etape: - determinarea trebuinței copilului, a ceea ce dorea acesta să exprime; - permiterea intervenției eventuale a terapeutului ca model în cadrul amintirii; - determinarea lui Xavier adult să se ocupe de Xavier copil
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Ele prelungesc starea de denutriție, amplifică deci riscurile apariției bulimiei. In sfârșit, unele persoane bulimice simt nevoia de a se supraalimenta pentru a facilita regurgitația, situație care favorizează trecerea de la o criză bulimică subiectivă la o bulimie obiectivă. Bulimia și reglarea emoțiilor Persoanele care suferă de bulimie consideră că emoțiile negative ar putea fi reglate cu ajutorul crizelor lor hiperfagice și/sau a purgațiilor. Un mare număr dintre aceste persoane manifestă afecte negative (anxietate, tristețe, sentiment de vid și singurătate...) chiar înainte de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mese. I se recomandă să mănânce ceva ușor la mijlocul dimineții și să ia o gustare. Gwen refuză gustările, dar accepta să ia din nou un mic dejun ușor. La sfârșitul ședinței, terapeutul îi prezintă unele lucrări în legătură cu greutatea corporală și reglarea acesteia, cu efectele fizice și psihologice ale bulimiilor și ale purgațiilor, cu ineficiența purgațiilor în controlul greutății și despre efectele perverse ale regimurilor alimentare. El îi înapoiază fișa sintetică, pe care îi cere să o completeze în fiecare săptămână în funcție de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o primește și observă relația dintre gândurile negative și momentele în care consumă de alcool. Pentru a se reuși controlul emoțiilor, după ce subiecții le-au identificat corect, pare a fi necesară organizarea unui atelier de lucru pentru obținerea competențelor necesare reglării emoțiilor. Alte activități Această terapie de grup este completată cu diferite ateliere de lucru. Atelier pentru relaxare Terapia subiecților alcoolo-dependenți acordă un loc important relaxării. Intr-adevăr, acești pacienți au nevoie să reia legătura cu corpul lor, nu numai în cadrul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
are drept obiectiv să-i învețe pe participanți să-și observe senzațiile fiziologice, gândurile și comportamentele în așa fel încât să diminueze sentimentul de confuzie în ceea ce-i privește, sentimentul cronic de vid și perturbațiile cognitive caracteristice TEPL. Modulul de reglare emoțională are drept obiectiv întârirea, pe cât posibil, a controlului emoțiilor astfel încât să se poate contracara labilitatea afectelor. Modulul de toleranță la suferință își propune învățarea comportamentelor alternative la conduitele impulsive, automutilatoare și suicidare. Modulul eficacității interpersonale este axat pe învățarea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să meargă la poștă pentru a recupera scrisoarea, a lua cunoștință de conținutul acesteia și a face ceea ce trebuie pentru a rezolva situația. Doamna B. descrie că a resimțit apoi un fel de declic și o imensă alinare. Modulul de reglare a emoțiilor Definiția emoțiilor Este propusă o teorie a emoțiilor: sunt identificate opt emoții de bază. Ele sunt învățate ulterior. Emoțiile sunt reacții la evenimente particulare - interne sau externe - , ele dispar sau apar, se autoîntrețin și se modifică, trecând de la
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
evenimente particulare - interne sau externe - , ele dispar sau apar, se autoîntrețin și se modifică, trecând de la emoțiile primare (de exemplu: furia) la emoțiile secundare (de exemplu: rușinea de a se fi înfuriat). Trăirea unei emoții implică apariția unor modificări corporale. Reglarea emoțiilor începe deci prin dezvoltarea capacității de a repera, a identifica și a poziționa senzațiile fiziologice proprii în funcție de diferite emoții. Prin expunerea progresivă la aceste senzații fiziologice, reducerea intensității emoțiilor devine posibilă. Manifestarea emoțiilor Se insistă asupra modului în care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a le amplifica sau anula. In primele momente, exercițiul o determină pe Doamna B să constate amplificarea panicii apoi diminuarea progresivă a acesteia, până când această emoție ajunge la o intensitate tolerabilă. Organizarea de activități agreabile O competență importantă necesară pentru reglarea emoțiilor este capacitatea de a favoriza apariția de evenimente agreabile. Participanții experimentează și ierarhizează diverse activități. Doamna B. constată că, în ceea ce o privește, grădinăritul este o sursă de calm și liniște. Atunci când face fotografii ea trăiește un sentiment de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în același timp emoțiile, cognițiile și comportamentele pacientului. Fișele de auto-observație Fișele de auto-observație permit pacientului să transmită zilnic un ansamblu de informații esențiale demersului terapeutic. Aceste informații care se referă la aplicarea și eficacitatea strategiilor de conștientizare totală, la reglarea emoțiilor, la toleranța la suferință și la eficacitatea interpersonală sunt analizate împreună cu animatorii de grup. Celelalte informații sunt abordate împreună cu terapeutul individual. Analiza comportamentală progresivă Principiul analizei comportamentale progresive este acela de a determina antecedentele comportamentului problemă, de a-l
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
total) D Să nu judece E Să conștientizeze momentul prezent (fiecare moment pe rând) F Să fie eficient (să se centreze pe ceea ce reușește) Eficacitate interpersonală G DEAR MAN (obiectiv) H GIVE (relație) I FAST (respect de sine) Competență(e) Reglarea emoțiilor K PLEASE (să reducă vulnerabilitatea) L MASTER (să devină expert) M Să creeze experiențe pozitive N Să acționeze invers Toleranță la suferință O ACCEPTE (să se detașeze) P Să se liniștească, să aibă grijă de sine Q IMPROVE (să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
deficitar noaptea trecută Oboseală Amantul sună la ușă Surpriză, decepție Amantul nervos, nu vorbește Competențe interpersonale Indispoziție Raport sexual fără entuziasm Amantul vine să-și petreacă seara apoi pleacă Singurătate ” Nu mă iubește suficient pentru a-și părăsi soția” Tristețe Reglare emoțională și toleranță la suferință ”Prietenul meu nu rămâne să doarmă la mine!” Nu sunt decât o prostituată!” Constatarea eșecului existenței mele Tristețe Tensiuni musculare Culpabilitate Sosirea cu întârziere la refugiul de animale Critică primită Competențe interpersonale Furie Insulte Competențe
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
toleranță la suferință ”Prietenul meu nu rămâne să doarmă la mine!” Nu sunt decât o prostituată!” Constatarea eșecului existenței mele Tristețe Tensiuni musculare Culpabilitate Sosirea cu întârziere la refugiul de animale Critică primită Competențe interpersonale Furie Insulte Competențe interpersonale Rușine Reglare emoțională și toleranță la suferință ”Am să mă cărăbănesc!” Angoasă Arsuri de țigară Doamna B. hotărăște să lucreze pe două planuri: reglarea emoțiilor și toleranța la suferință, și competențele sale interpersonale. Intr-o primă etapă, terapeutul și Doamna B. elaborează
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
musculare Culpabilitate Sosirea cu întârziere la refugiul de animale Critică primită Competențe interpersonale Furie Insulte Competențe interpersonale Rușine Reglare emoțională și toleranță la suferință ”Am să mă cărăbănesc!” Angoasă Arsuri de țigară Doamna B. hotărăște să lucreze pe două planuri: reglarea emoțiilor și toleranța la suferință, și competențele sale interpersonale. Intr-o primă etapă, terapeutul și Doamna B. elaborează lista competențelor de reglare emoțională și de toleranță la suferință care ar putea să fie aplicate în momentul apariției emoțiilor negative. Doamna
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la suferință ”Am să mă cărăbănesc!” Angoasă Arsuri de țigară Doamna B. hotărăște să lucreze pe două planuri: reglarea emoțiilor și toleranța la suferință, și competențele sale interpersonale. Intr-o primă etapă, terapeutul și Doamna B. elaborează lista competențelor de reglare emoțională și de toleranță la suferință care ar putea să fie aplicate în momentul apariției emoțiilor negative. Doamna B. le înscrie pe o hartă de criză, în ordinea ierarhică a utilității. In legătură cu modul în care Doamna B. va
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de rol în prezența terapeutului. In timpul acestui travaliu terapeutic, terapeutul păstrează mereu în minte patru întrebări care orientează intervenția sa - Comportamentele vizate fac parte din repertoriul persoanei? In alți termeni, au fost acestea deja învățate în cadrul modulelor psihoeducaționale de reglare a emoțiilor, de toleranță la suferință, de eficacitate interpersonală sau de conștientizare totală? - Sunt întărite comportamentele inadaptate și în ce mod? Sunt întărite comportamentele adaptate (chiar într-o măsură aproximativă) și în ce mod? In alți termeni, care este forma
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]