KorAP: Find »[drukola/base=regresie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...55 56 57 ...90 >

2,230 matches

Corola-publishinghouse/Science/310_a_620

adaugă: “ copiii numiți idioți au dreptul să trăiască și să meargă la școală” la fel ca toți ceilalți. Ea elaborează o metodologie pedagogică educativă pentru copiii cu dificultăți mentale sau sociale. La începutul secolului cercetările privind demența precoce și de regresie se înmulțesc având la bază observații făcute pe copii cu tulburări mentale. Aceste preocupări științifice au făcut posibilă definirea unor concepte pe care s au bazat intervențiile terapeutice pentru psihozele infantile, din care face parte și autismul. În 1911 Eugen

Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață (2008) [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
și comportamente restrictive, repetitive și stereotipice. În completarea acestor caracteristici se prezintă și o serie de elemente asociate ca fobiile, tulburările de somn, alimentație și agresiunea (automutilarea) http://www3.who.int 3.2. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL Pot fi observate perioade de regresie și în dezvoltarea normală, dar acestea nu sunt nici atât de severe și nici atât de prelungite ca în tulburarea autistă. Autismul trebuie diferențiat în punerea diagnosticului de alte tulburări de dezvoltare pervazivă. Tulburarea Rett diferă de autism prin rata sexului și

Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață (2008) [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
În special în perioada preșcolară, indivizii afectați de tulburarea Rett pot prezenta dificultăți de interacțiune socială similare cu cele de la autiști, dar tind să fie tranzitorii. Sindromul autist diferă de tulburarea dezintegrativă a copilăriei, care are un caracter distinctiv de regresie a dezvoltării, aceasta survenind după cel puțin doi ani de dezvoltare normală. În tulburarea autistă anomaliile de dezvoltare sunt sesizate de regulă din primul an de viață. Când nu sunt disponibile informații despre evoluția precoce ori când nu este posibilă

Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață (2008) [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419

a spiritului: piramidă, idolatru, mag, faraon, gintă ș.a., țesătura fiind una a scepticismului consanguin cunoscutelor motive vanitas vanitatum și carpe diem. Și cum drumul lui Eminescu prin alte culturi e calea geniului spre sine, vedem în itinerariul de aici o regresie spre origini, acolo unde se petrece adevărata regăsire de sine, iar lectura simbolică a unei atare construcții ne poate revela viziunea poetică în ipostaza ei de analogon al gîndirii fondatoare. Un nume generic și aproximativ pentru intențiile de adîncime (analiza

Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
tîrziu, odată cu Filon din Alexandria (numit, nu întîmplător, Philon evreul), se va prelungi într-un fel de terapie reprezentată de ceea ce s-a numit "gustul vieții interioare, al liniștii și retragerii" moștenit de primul monahism creștin. Egipetul pe care, în regresia sa, îl întîlnește poetul este un topos cuprins de starea de grație a mytos-ului. Monumentele id est: piramide, temple ș.a. sînt, foucaultian vorbind, niște documente care, în scenariul liric eminescian, vin să ilustreze existența ca atare a mitului. Numai că

Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647

de "filozofie", Dilthey descoperă "o latură pozitivă" și alta "negativă". În privința celei dintâi, el constată la Socrate și Platon orientarea spre o cunoaștere de tip științific: Aici au fost relevate mai întâi, ca exigențe ale oricărei cunoașteri, valabilitatea universală, precizia, regresia către temeiurile tuturor ipotezelor". În același timp, filozofia stabilește "valorile, regulile și scopurile"; ea este "reflecția spiritului asupra lui însuși sub forma gândirii conceptuale", totul fiind pus în slujba eudemoniei sociale și a libertății individuale. Dilthey consideră că acesta este

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
expresie-manifestare>> și filozofează oarecum pe bază etimologică". În aceste condiții, termenul de "expresie" dobândește "o funcție-cheie, asemănătoare cu aceea a termenului de << trăire>>": "Tot ce e inteligibil este manifestarea unui fapt interior, iar comprehensiunea este în forma ei elementară o regresie de la faptul interior manifestat prin expresie la însuși acest fapt interior." Această operație inversă procesului de producere a expresiei "este posibilă întrucât corelația vieții <<trăire expresie comprehensiune>> îi include deopotrivă pe cel ce se manifestă, pe cel cel se exprimă

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579

trebui să fie ei înșiși persoane înalt creative, ceea ce, bineînțeles, nu pot pretinde prea mulți educatori; - formarea formatorilor ca educatori creativi presupune ca „formatorii de formatori” să fie personalități înalt creative ș.a.m.d.; ne aflăm în fața unei probleme de regresio ad infinitum care, după cum se știe, nu poate fi soluționată decât prin falsa soluție a suspendării radicale, ceea ce echivalează cu abandonarea problemei. Or, în planul acțiunii practice, atare „soluții” sunt lipsite de sens; - nu este pe deplin elucidat dacă toate

[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
abordat probleme „spinoase” precum: atrofia și hipertrofia aspirațiilor și fanteziilor cu privire la viață și carieră; șanse și obstacole în modelarea vieții; autobiografia ca metodă științifică de explorare a vieții și a curriculumului; pașii și „regulile metodei” currere; bazele psihanalitice ale currere; regresia și ego-ul în currere; curriculumul și perspectiva currere ș.a. În afară de William F. Pinar și Madeleine R. Grumet (1976, 1988), au contribuit la explorări ale poor curricula: Bonnie Meath-Lang (1990); Mary Aswell Doll (1982); Robert Graham (1991); Nel Noddings (1986); Janet

[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570

manifestate de efectele unor reguli de tipul votului de neîncredere, ale regulilor de învestitură și ale regulilor privind dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor anticipate asupra formării guvernelor în spațiul studiat. Folosind metode cantitative precum analiza datelor și un model de regresie logistică, voi arăta în ce condiții formarea guvernelor minoritare este determinată de natura regulilor studiate. Rezultatele cercetării arată că, în timp ce toate regulile studiate afectează formarea guvernelor minoritare, variabila privind necesitatea obținerii votului de învestitură de către potențiale cabinete afectează formarea guvernelor

Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
de cabinete analizate. Referitor la instituțiile ce afectează formarea cabinetului, am identificat tipul lor printr-o analiză de conținut a prevederilor constituționale privind formarea și căderea guvernelor în statele studiate. De asemenea, în acest studiu voi realiza un model de regresie logistică pentru a arăta probabilitatea de formare a unui guvern cu formulă minoritară în funcție de constrângerile instituționale existente în statul în care se formează. Am folosit această metodă pentru că „regresia logistică sau analiza logit transformă regresia liniară simplă într-o metodă

Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
studiate. De asemenea, în acest studiu voi realiza un model de regresie logistică pentru a arăta probabilitatea de formare a unui guvern cu formulă minoritară în funcție de constrângerile instituționale existente în statul în care se formează. Am folosit această metodă pentru că „regresia logistică sau analiza logit transformă regresia liniară simplă într-o metodă de estimare care evaluează impactul diferitelor variabile independente asupra probabilității unei variabile dihotomice de a lua valoarea 0 sau 1. Transformarea rezultantă este nonliniară, iar probabilitățile sunt limitate între

Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
voi realiza un model de regresie logistică pentru a arăta probabilitatea de formare a unui guvern cu formulă minoritară în funcție de constrângerile instituționale existente în statul în care se formează. Am folosit această metodă pentru că „regresia logistică sau analiza logit transformă regresia liniară simplă într-o metodă de estimare care evaluează impactul diferitelor variabile independente asupra probabilității unei variabile dihotomice de a lua valoarea 0 sau 1. Transformarea rezultantă este nonliniară, iar probabilitățile sunt limitate între 0 și 1” (Bergman et al

Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
de estimare care evaluează impactul diferitelor variabile independente asupra probabilității unei variabile dihotomice de a lua valoarea 0 sau 1. Transformarea rezultantă este nonliniară, iar probabilitățile sunt limitate între 0 și 1” (Bergman et al., 2010, p . 119) . Adecvarea folosirii regresiei logistice ca metodă de studiere a guvernelor minoritare este demonstrată și de Strøm: modelele. Variabile Pentru a testa ipoteza I.1.Guvernele minoritare se vor forma mai degrabă în statele în care votul de neîncredere este simplu am creat variabila

Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
formarea guvernului, s-au format 15.5% (17 cazuri) dintre coaliții. În ceea ce privește măsura în care instituțiile analizate influențează formarea guvernelor minoritare am inclus variabilele Votul constructiv de neîncredere, Votul de învestitură, Dizolvarea Parlamentului și Proximitatea alegerilor într-un model de regresie logistică. Modelul explică 20.4% (vezi Naglekerke R²) din variația determinatei. Rezul tatele acestuia confirmă rezultatele analizei datelor. Astfel, instituțiile care afectează formarea guvernelor minoritare sunt Votul de învestitură, Proximitatea alegerilor și Votul constructiv de neîncredere. Concluzii În acest articol

Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
al doilea, al treilea și al patrulea an al ciclului electoral proporția guvernelor minoritare o depășește pe cea a guvernelor majoritare. Pentru a măsura influența instituțiilor asupra formării coalițiilor cu formule minoritare, în acest capitol am realizat un model de regresie logistică, în care determinata este reprezentată de o variabilă dummy ce ia valoarea 1 în cazul în care coaliția guvernamentală ia forma unui guvern minoritar și valoarea 0 în cazul în care coaliția guvernamentală ia forma unui guvern majoritar. Variabilele

Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000

reprezentare incorectă a activității motrice corespondente fonemelor unei amintiri auditive defectuoase. Acest fenomen duce la un retard în vorbire care poate, la rândul său, să antreneze un retard în limbaj. Acest retard îl putem considera de tranziție deoarece dispare odată cu regresia progresivă a elementelor responsabile (determinate). Grupul de copii cu terapia logopedică încheiată și încadrați în clasa I a școlii generale de masă fac demonstrații doveditoare. Retardul se observă la copiii rhinolalici până la o oarecare vârstă și poate fi considerat numai

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299

de tot, pentru a căuta cuvântul în dicționar sau pentru a-i întreba pe tata sau pe mama ce înseamnă! Concluzie De asemenea, în cadrul altor experimente, înregistrarea ochilor cu o cameră arată că ochiul revine asupra cuvintelor (numim aceste întoarceri regresii). Ei bine, și numărul regresiilor se dublează atunci când cuvintele sunt rare întâlnite sau dificile. Este evident că aceste mecanisme, durata prelungită a privirii sau regresia, nu pot avea loc atunci când audiem un curs sau când ascultăm o emisiune la radio

[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
cuvântul în dicționar sau pentru a-i întreba pe tata sau pe mama ce înseamnă! Concluzie De asemenea, în cadrul altor experimente, înregistrarea ochilor cu o cameră arată că ochiul revine asupra cuvintelor (numim aceste întoarceri regresii). Ei bine, și numărul regresiilor se dublează atunci când cuvintele sunt rare întâlnite sau dificile. Este evident că aceste mecanisme, durata prelungită a privirii sau regresia, nu pot avea loc atunci când audiem un curs sau când ascultăm o emisiune la radio. Așadar, iată de ce lectura este

[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
experimente, înregistrarea ochilor cu o cameră arată că ochiul revine asupra cuvintelor (numim aceste întoarceri regresii). Ei bine, și numărul regresiilor se dublează atunci când cuvintele sunt rare întâlnite sau dificile. Este evident că aceste mecanisme, durata prelungită a privirii sau regresia, nu pot avea loc atunci când audiem un curs sau când ascultăm o emisiune la radio. Așadar, iată de ce lectura este superioară unui curs oral (sau radioului). De obicei, lectura este un mijloc extraordinar de „pescuire” a informațiilor, căci permite o

[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
bunica mea bate câmpii, își povestește tot timpul amintirile din copilărie, dar nu-și aduce aminte de filmul pe care l-a văzut aseară...” Iată genul de afirmații pe care le auzim frecvent și care reproduc în mod stereotip legea „regresiei memoriei” a lui Ribot. În cartea sa Maladies de la mémoire, Théodule Ribot (1881) dezvoltă o teorie a îmbătrânirii similară cu teoria evoluției formulată de Darwin. În concepția lui Ribot, memoria urmează, odată cu îmbătrânirea creierului, un drum invers evoluției; are loc

[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
redeșteptate ORIZONTALĂ: Perioadele vieții (câte 10 ani) 50 de ani 70 de ani în instituții Serie temporală a amintirilor în funcție de cuvintele evocatoare vechi sau recente și de vârsta subiecților (după Lieury, Aune și Ropartz, apud Lieury, 2005) Concluzie Așadar, „legea” regresiei memoriei la persoanele în vârstă este falsă, iar conform tehnicii lui Galton, numărul mare de amintiri îndepărtate era datorat unor cuvinte vechi, ce evocau mai mult copilăria decât evenimente recente. Pentru persoanele în vârstă (80 de ani) și pentru cele

[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
aflate în formă bună, pe când bolnavii identificați cu Alzheimer evocă aproximativ de două ori mai puține amintiri recente (din ultimul an), în comparație cu amintirile din copilărie (de la vârsta cuprinsă între 0 și 17 ani). Această situație, ce corespunde în aparență legii regresiei, este generată de o amnezie hipocampică (hipocampul este structura creierului ce permite înregistrarea evenimentelor noi): când captarea întâmplărilor recente nu se mai realizează, persistă doar cele de demult... Pentru mai multe detalii Crovitz, H.F.; Schiffmann, H., „Frequency of Episodic Memories

[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406

hipertrofiei ventriculare stângi [London et al., 1990], cât și cu progresia în timp a masei VS [Matsumoto et al., 2000]. Indexul masei VS se corelează invers, foarte strâns și înalt semnificativ (r = 0,74, p < 0,0001) cu masa VS. Regresia în timp, sub tratament, a masei VS se desfășoară în paralel cu îmbunătățirea distensibilității arteriale măsurate prin tonometrie de aplanare [Matsumoto et al., 2000]. Ca urmare, în managementul pacienților dializați trebuie luate în considerare medicamentele care îmbunătățesc complianța arterială (vezi

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
hemodializă cronică. Astfel, s-a demonstrat că o dată cu reducerea TA, medicația antihipertensivă reduce viteza undei de puls aortice prin reducerea în sine a tensiunii arteriale. Această dependență de TA a rigidității arteriale oferă posibilitatea de investigare a ipotezei după care regresia rigidității arteriale ar avea un efect favorabil asupra supraviețuirii pe termen lung a pacientului. Această posibilitate a fost studiată prospectiv de către GuØrin et al. [2001] la 150 de pacienți hemodializa]i a căror TA a fost redusă prin combinația dintre

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]