2,016 matches
-
la absolvit cu nota maximă. În anul 1948 a devenit lector universitar. În noua sa calitate, a contribuit substanțial la reorganizarea, pe baze moderne, a secției de limba și literatura rusă. Ca șef al catedrei s-a preocupat atât de relansarea studiilor de slavistică cât și de formarea, sub raport didactic și științific, a cadrelor tinere. Odată cu reînființarea secției de limba și literatura franceză, în 1957, a fost transferată în noul colectiv, potrivit opțiunii sale. A devenit, din acel moment, principala
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
recomandă drept o conștiință organizată în timp, mai exact, operaționându-și timpul în mod econom și precis, fiecare ceas avându-și întrebuințarea sa și nici o clipă nefiind irosită zadarnic. Acest tip de organizare a timpului călătoriei în proiect inițial, aplicare întru relansarea deplasării și asumarea posibilității de realizare a voiajului este recunoscut de însoțitorul martor, de celălalt călător autentic drept semnul reușitei. Astfel, pentru un călător real ce îl însoțește pe un alt călător adevărat, disciplinarea timpului alocat unui drum sever reprezintă
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
perioada interbelică, la simple sugestii, însuși Jakobson a "revenit" în poetică abia după al doilea război mondial", până atunci informând mai mult pe cale personală despre descoperirile rușilor. Traduși fragmentar în reviste americane de slavistică *7, ei au 12 cunoscut o "relansare" mondială abia în 1955 prin volumul lui Ehrlich prefațată chiar de Wellek 1, încât Todorov avea dreptate să-i caracterizeze pe manșeta ediției lui din 1965 prin cuvintele une révolution méconnue. Interesant este însă faptul că alți teoreticieni europeni au
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
industria minieră în declin ce a produs în aceste zone o rată ridicată a șomajului (Petroșani, Motru); Problemele acestor regiuni au fost abordate în perioada următoare în strategiile de dezvoltare care pregăteau aderarea României la Uniunea Europeană și vizau priorități de relansare economică și socială precum și, mai departe, recuperarea decalajelor în dezvoltarea unor regiuni. Pe fondul necesității de integrare a României în structurile Uniunii Europene, regionalizarea s-a concretizat în regiuni de dezvoltare care permit elaborarea, implementarea și evaluarea politicilor de dezvoltare
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
unei situații noi și dificile generată de distrugerile imense ale războiului, neexitând altă ieșire din criză decât mobilizarea tuturor teritoriilor. Se impune căutarea unor soluții viabile pentru a face față noii conjuncturi internaționale. Astfel, apare ideea unui efort european de relansare economică care stă la baza conturării teoriilor privind integrarea teritorială. Un exemplu al integrării teritoriale totale îl oferă procesul de integrare a țărilor Uniunii Europene, un proces dinamic, de fuziune economică și implicit politică a țărilor membre, ,,un fenomen care
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
care se referă, ca raport între numărul de înnoptări realizate și capacitatea de cazare turistică în funcțiune. O analiză statistică asupra turismului la nivelul regiunilor de dezvoltare este utilă în elaborarea, implementarea și monitorizarea obiectivelor politicii de dezvoltare care vizează relansarea economică regională prin încurajarea activității de turism. În analiza statistică a dezvoltării regionale, indicatorii statistici care vizează latura economic, trebuie considerați alături de indicatorii ce reflectă aspectele sociale, întrucât aceștia se completează reciproc și se întrepătrund, numai considerați împreună având forța
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
set de întrebări, ci de stabilirea unor axe tematice ce urmează a fi urmărite în dialog cu intervievații. Întrebările incluse în cadrul unui interviu sînt clasificate în funcție de natura și scopul lor. Astfel, putem distinge întrebările principale de întrebările sau enunțurile de relansare (De Singly et al., 1998). Întrebările principale constituie nucleul ghidului de interviu și permit explorarea tuturor ariilor tematice de interes. Întrebările sau enunțurile de relansare a dialogului permit celui care conduce interviul să adîncească o tematică sau să depășească un
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
în funcție de natura și scopul lor. Astfel, putem distinge întrebările principale de întrebările sau enunțurile de relansare (De Singly et al., 1998). Întrebările principale constituie nucleul ghidului de interviu și permit explorarea tuturor ariilor tematice de interes. Întrebările sau enunțurile de relansare a dialogului permit celui care conduce interviul să adîncească o tematică sau să depășească un moment de epuizare a unei teme în cadrul dialogului, făcînd trecerea spre o altă întrebare. Reiterația este o modalitate de a-i repeta subiectului într-o
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
sau completare. Întrebările de sondare și examinare au rolul de a solicita detalieri, aprofundări ale răspunsului și sînt un semn al atenției intervievatorului, indicînd în manieră implicită tipul de informație care interesează. Întrebările subsecvente, de continuare au rolul întrebărilor de relansare, încercînd să obțină profunzimea dorită a răspunsurilor și continuarea dialogului. De obicei, întrebările principale sînt coerent elaborate în acest moment de proiectare a ghidului de interviu, în timp ce formularea întrebărilor de relansare ține de contextul dialogului intervievator intervievat, de spontaneitatea și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
interesează. Întrebările subsecvente, de continuare au rolul întrebărilor de relansare, încercînd să obțină profunzimea dorită a răspunsurilor și continuarea dialogului. De obicei, întrebările principale sînt coerent elaborate în acest moment de proiectare a ghidului de interviu, în timp ce formularea întrebărilor de relansare ține de contextul dialogului intervievator intervievat, de spontaneitatea și experiența celui care conduce interviul. Cu toate acestea, se pot gîndi relansări, formule de sondare sau de completare care să poată fi utilizate în timpul realizării interviurilor. -Alegerea modalităților de înregistrare a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
obicei, întrebările principale sînt coerent elaborate în acest moment de proiectare a ghidului de interviu, în timp ce formularea întrebărilor de relansare ține de contextul dialogului intervievator intervievat, de spontaneitatea și experiența celui care conduce interviul. Cu toate acestea, se pot gîndi relansări, formule de sondare sau de completare care să poată fi utilizate în timpul realizării interviurilor. -Alegerea modalităților de înregistrare a interviurilor se realizează tot în momentul de planificare a anchetei. Reportofonul este preferat tuturor modalităților de înregistrare, pentru că permite evitarea tracului
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
aceea a „comunităților suprasătești de țărani liberi”, cum le numește Paul H. Stahl. Comunitățile suprasătești nu sunt un fenomen strict românesc. Paul Stahl a desfășurat cercetări comparative asupra comunităților suprasătești de pe continentul european. Fenomenul este de o extremă actualitate în cadrul relansării unor proiecte de regionalizare a României, fiindcă aceste „comunități suprasătești” divers denumite (republici țărănești la Cantemir, asocieri de vale la Iorga, «țări» în tradiția vie a poporului, comunități suprasătești în terminologia lui P.H. Stahl, comunități devălmașe la H.H. Stahl etc.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
uitare după moarte. Alții mai mult prin activitatea lor creatoare de instituții și cultură. Sau, în fine, printr-o combinație a celor două. Cred că această din urmă situație este cazul lui Dimitrie Gusti. Acesta a avut o contribuție la relansarea sociologiei după război atât prin lucrările sale, dar în special prin efectele târzii ale instituțiilor, culturii și mișcării sociologice create. Moștenirea lui Gusti aș sintetiza-o în patru direcții. Prima moștenire: lansarea sociologiei în România și conferirea unui prestigiu științific
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
realității a avut o dublă influență masivă asupra reconstruirii sociologiei românești în perioada comunistă. În primul rând, această orientare empirică a oferit sociologiei în renaștere șansa de a evita în mare măsură strangularea ei de către cadrele ideologiei marxist-leniniste. De la începutul relansării sale, în anii ’60-’70, sociologia românească s-a centrat pe cercetarea proceselor reale de industrializare și urbanizare, de integrare a țărănimii trecute forțat dintr-o agricultură colectivizată în industrie și în mediul urban, și pe cercetarea diferitelor procese sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de la începutul anilor ’70, nu mai avea nevoie de modernizare, de raționalizare și deci nici de sociologie. Eliminarea sociologiei în 1977 a fost actul ultim al sfârșitului procesului de liberalizare. În fine, în al patrulea rând, Gusti a contribuit la relansarea sociologiei prin crearea unei puternice școli sociologice. Gusti a murit în 1955 se pare cu un sentiment de dezamăgire față de cursul istoriei și de pesimism față de soarta sociologiei românești. Au supraviețuit însă cei mai mulți membri ai Școlii sale. Unii, condamnați la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
când înregistra o valoare de 20,2‰, în comparație cu 17,1‰ - natalitatea la nivel de județ - și 15,8‰ - la nivelul țării. Începând cu 1989, aceasta a început să scadă până în 1995, când a atins cea mai mică valoare (10,1‰). Relansarea economiei și ridicarea nivelului de trai ar putea duce în viitor la creșterea ratei natalității, atât la nivelul țării, cât și al Feteștiului. Tabelul 2. Rata natalității (1966-2000) (După Fișa localității Fetești, Institutul Național de Statistică Ialomița) România Județul Ialomița
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
demonstrează o bună cunoaștere de către autor a universului social din Republica Moldova. Tudor Danii observă foarte bine ceea ce are de făcut țara în continuare pentru ca populația să se bucure de un nivel de trai decent. Printre recomandări se înscrie, de pildă, relansarea și creșterea economiei (p. 363); protecția consumatorului (p. 364); administrarea publică eficientă (p. 365) ș.a. Mai rămâne nerezolvată problema modului de implementare a celor menționate, precum și cea a găsirii resurselor și mijloacelor necesare - probleme deloc neglijabile. Datele oferite cu generozitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
disponibilității creative, din anxietăți afective, aspirații și trăiri submediocre, dintr-o anormală „ecologie” a timpului liber. Performanța umană În planul exercițiului profesional, dar și al actului creativ, se Întemeiază pe reînvățarea, reinstruirea și readecvarea rapidă a disponibilităților creative și pe relansarea competențelor, În funcție de reevaluarea propriilor motivații. Relațiile interpersonale pot constitui și ele un obiectiv. Întotdeauna firmele caută relații bune cu salariații săi, dezvoltând managementul participativ. Managerii sunt convinși că nivelul productivității muncii depinde În mare măsură de atașamentul salariaților față de firmă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
structurale ale mediului economic Începând cu anii ’70 ai secolului XX, din punctul de vedere al creșterii, al stabilității, al incertitudinii, al concurenței etc. Apare deci ca interesantă analiza incidenței anumitor caracteristici ale acestor evoluții asupra structurii multinaționalelor. Recesiunea și relansarea au atins cea mai mare parte a țărilor și numeroase domenii de activitate Începând cu mijlocul anilor ’70, angajând presiuni puternice În favoarea ajustării structurale. Posibilitățile de creștere s-au diminuat foarte mult, dar după o scurtă perioadă s-a putut
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
tot mai strânsă a Încadrării sale ca rotiță Într-un mecanism multifuncțional. Sub presiunea acestui proces, etaloanele tradiționale de subiectivitate, libertate și personalitate vor cunoaște profunde transformări. Performanța actului managerial se Întemeiază pe reînvățarea, readecvarea rapidă a disponibilităților formative și relansarea competențelor În funcție de reevaluarea propriilor motivații și obiective. Rutina, inerția, abordarea necritică a propriei implicări În proces, limitele unor acte normative privind actul managerial, stagnarea și abordarea conservatoare se conjugă și se plătesc. Studiu de caztc "Studiu de caz" Strategii În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
teorii ca ,,distorsiune intenționată”. Autoarea prezintă câteva studii de caz asupra cercetării sociologice în răstimpul comunist: abordarea conflictuală a structurii sociale, continuarea monografismului școlii sociologice de la București etc. Din punctul nostru de vedere, cele mai importante câștiguri ale perioadei de relansare a sociologiei sunt formarea unei generații de sociologi și accesul, deși limitat, la cunoașterea marilor curente ale sociologiei, iar efectele acestor beneficii s-au văzut după 1990 în crearea unui mare număr de facultăți sau secții de sociologie, în funcționarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
domeniu și a fabricării de pompe de insulină. Inconvenientele de ordin tehnic (dimensiuni mari, insuficientă siguranță, manevrarea dificilă), au redus mult aria lor de utilizare, fiind indicate doar în cazurile extreme. (3,4) În anii 1990 a avut loc o relansare a insulinoterapiei prin pompele de insulină, ca urmare a rezultatelor DCCT (Diabetes Control and Complications Trial) pe de o parte și pe de altă parte, datorită tehnologiei avansate, care a permis realizarea unor pompe de dimensiuni și greutate confortabile, ușor
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
și spiritualitate Valori și scopuri generoase, largi: scopuri și visuri de viitor Spiritualitate: credință, comuniune, ritualuri Inspirație: imaginarea de noi posibilități, creativitate Transformare: învață și crește după confruntarea cu adversitățile 2. Tipare de organizare 2.1. Flexibilitate Capacitate de schimbare: relansare, reorganizare, adaptare în vederea viitoarelor provocări Contraechilibru dat de stabilitate: continuitate, păstrarea legăturilor și depășirea rupturilor 2.2. Conexiuni Sprijin reciproc, colaborare, devotament Respectarea nevoilor individuale, a diferențelor, a limitelor Capacitate de a conduce: a îngriji, a proteja, a ghida copiii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în sudul Libanului, continuarea extinderii coloniilor evreiești constituie, de asemenea, pretexte pentru continuarea conflictului arabo-israelian în principal, dar și a celorlalte crize din regiune, în subsidiar. Acordul încheiat la Oslo (1993) a oferit la acel moment o perspectivă pozitivă asupra relansării procesului de pace și în ceea ce privește viitorul celor două entități; documentul făcea referiri la condițiile autodeterminării palestiniene în teritoriile ocupate, dar și în ceea ce privește recunoașterea mutuala a Israelului și a OEP. Cu toate acestea, cele mai importante probleme nerezolvate rămân: statutul și
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
negocierilor de pace din Orientul Mijlociu).368 În 2010 situația în Teritoriile Palestiniene și Israel s-a prezentat la fel de critic, însă cu câteva încercări de reluare a negocierilor de pace; astfel, la 26 ianuarie, Statele Unite au propus un nou plan pentru relansarea discuțiilor de pace, cerându-i-se Israelului să renunțe la controlul asupra unor zone palestiniene, să elibereze câțiva prizonieri și să ridice blocada impusă asupra Fâșiei Gază (conform planului, Israelul ar trebui să cedeze operațiunile militare în zonă A din
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]