2,352 matches
-
3%, respectiv cu 62,2% dintre țările mapamondului. Aceste valori sunt apropiate de cele ce caracterizează state arabe mult mai mari sub aspect demografic, economic și teritorial, precum Siria (69,9%), Libia (68,4%), Algeria (71,5%), demers comparativ ce reliefează dinamica remarcabilă a relațiilor externe ale celor trei mici emirate. d. Statele slab integrate în fluxurile relațiilor politico-diplomatice bilaterale se caracterizează printr-o dinamică modestă a relațiilor bilaterale pe tot parcursul ultimelor decenii, datorită conflictelor interne prelungite (cazul Ciadului, Sudanului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
raportarea la numărul legăturilor politico-diplomatice stabilite pe fiecare regiune-continent în diferite momente ale ultimelor șase decenii și ponderea acestora în economia relațională a statelor din lumea arabă (Tabelul nr. 18). Repartiția spațială diferențiată a volumului relațiilor externe ale statelor arabe, reliefează în fapt direcțiile de acțiune și obiectivele relativ diferite ale acestora la scară mondială și regională. Caracteristica generală este dată de faptul că pentru toate statele domeniului arabofon aria țintă majoritară de desfășurare a raporturilor politico-diplomatice o constituie spațiile european
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
cărei colaps va determina câștigarea alegerilor din 26.12.1991 de către opoziția islamistă. Asumarea puterii de către Consiliul Suprem al Securității în ianuarie 1992, în frunte cu Mohammed Boudiaf și asasinarea acestuia la 29.06.1992 reprezintă alte două evenimente ce reliefează gravitatea situației interne din Algeria. Ultima schimbare de regim a avut loc în 1999 prin accederea la putere a președintelui Abdelaziz Bouteflika (reales în 2004), ce pare a aduce mult așteptata reconciliere națională, precum și o relansare a relațiilor cu Franța
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
forțelor implicate, cât și prin consecințele ulterioare (în Liban) sau colaterale induse (în Irak). B. Dinamica conflictelor interne (intrastatale) Pe ansamblul spațiului arab, evoluția conflictelor interne în perioada postbelică a urmat o curbă ascendentă, cu o creștere semnificativă după 1975, reliefând existența a patru intervale cu caracteristici evolutive specifice: intervalul 1950-1974 s-a caracterizat printr un nivel relativ scăzut al conflictualității intrastatale, aspect datorat și numărului încă scăzut de state arabe independente din acea epocă. În această perioadă s-au înregistrat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
dyade exterioare (cu Iranul și cu Siria), determinate în bună măsură de proiectele politico-militare aventuriste ale regimului Saddam Hussein. Gruparea spațială a acestui tip de stări conflictuale, precum și corelarea lor cu centrii de putere limitrofi în raport cu care s-au desfășurat, reliefează configurarea următoarelor areale de concentrare a situațiilor conflictuale cu statele nearabofone limitrofe: aria maghrebiană, în care se concentrează stările conflictuale/tensionale arabo-limitrofe conexe frontierelor exterioare ale Algeriei (Algeria-Niger, Algeria-Mali), Mauritaniei (Mauritania-Mali, MauritaniaSenegal) și Marocului (Maroc-Spania). aria nord-est-africană, ce cuprinde în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
mai nou și de cele americane și germane staționate în micul stat din estul Africii; teritoriile palestiniene, care în afara epuizantei confruntări cronice cu Israelul, nu au cunoscut prea multe alte situații conflictuale. Configurarea structurii tipologice a stărilor conflictuale pe state reliefează predominanța netă în toate statele fie a conflictelor interne (intrastatale), fie a celor interarabe (fig. 81). 16 state au fost implicate majoritar în conflicte interarabe: Qatar - 80% dintre conflictele desfășurate, Arabia Saudită - 78,7%, Bahrain, Djibouti, Egipt, E.A.U., Eritrea, Iordania
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
înregistrate de statele cele mai stabile, constând în scurte episoade conflictuale frontaliere cu o durată de până la 1 an. B. Locul și valențele spațiului arabofon pe harta potențialului conflictual la scară globală Atributele și “identitatea conflictuală” a spațiului arabofon sunt reliefate prin cartografierea volumului de conflicte atât pe mari ansambluri continentale (Tabelul nr. 48), cât și pe state, la nivelul celor trei continente (Asia, Africa, Europa) la intersecția cărora se găsește lumea arabă. Prin urmare, nu am luat în calcul distribuția
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Suez (12-16 ore), dar în realitate potențialul estimat al traficului dintre Mediterana și Oceanul Indian este cu mult mai mare, respectiv de 76 nave/zi, adică de 27.740 nave/an. Deși această cifră nu a fost atinsă până în prezent, ea reliefează nivelul potențial de racord interregional de care dispune ruta maritimă transarabă, accentuând rolul de spațiu intermediar pe care arealul arab este obligat să și-l asume și să-l valorifice, potențându-i astfel miza geopolitică. De aceea a și fost
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
ocupat funcția de președinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor, Nicolae Titulescu s-a pronunțat constant pentru întărirea acestei organizații, ea fiind “singura pe care lumea a imaginat-o pentru a încerca să facă să tacă vocea tunurilor” 30. Titulescu reliefa încrederea sa în Liga Națiunilor prin intermediul unor cuvinte cu semnificații majore : “Tabloul e întunecat, o mărturisesc. Cu cât intrați mai mult în detalii, cu atât apare mai întunecat. Și atunci vă întreb: în întunericul în care lumea zace cufundată care
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
anul 2011 care aduce în prim plan problema receptării lui Max Blecher, este cel al Adei Brăvescu, M. Blecher un caz de receptare problematic și spectaculos 48, carte care este de fapt teza de doctorat a autoarei 49. Ada Brăvescu reliefează eterogenitatea punctelor de vedere existente de-a lungul vremii în receptarea operei lui Blecher. Autorul Întâmplărilor în irealitatea imediată reprezintă un caz excepțional de receptare, printre cele mai problematice și dificile ale spațiului nostru cultural, nu atât prin compararea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
personajul începe aventura sa existențială, proiectând la nesfârșit variante de IPSE, în speranța că va rămâne fixat în una dintre aceste ipostaze. Astfel, conform teorie lui Mauron, prin suprapunerea textelor blecheriene, se pot decela acele imagini ,,obsedante", involuntare, care pot reliefa mitul personal al autorului. Care este rolul acestor proiecții nesfârșite în irealitatea imediată ? Majoritatea criticilor care au analizat textele blecheriene au oferit un răspuns constrâns de statut invariabil al personajului blecherian, acela de bolnav iremediabil, captiv într-un trup indezirabil
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
se scrie cu slave biblice - „La început a fost Kogălniceanu”. Spirit pasionat și comprehensiv, activând într o epocă decisivă pentru destinul istoriei și al culturii noastre Kogălniceanu participă la toate dezbaterile importante din epocă. Lucrarea, România în războiul de independență, reliefează activitatea lui Mihail Kogălniceanu în timpul neutralității României față de evenimentele din Balcani din 1876. Nici evoluția situației pe câmpurile de luptă, nici reformele otomane, și nici măsurile militare luate de Poartă la Dunăre nu erau de natură să ofere temeiuri, pentru ca
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Viena și Berlin ale regelui Carol I (din 1881) și ale primului ministru Ion. C. Brătianu.Era însă răul cel mai mic ca între două puteri amenințătoare să te aliezi cu una împotriva celeilalte. Ioan Coman întreprinde o analiză care reliefează aderența desăvârșită la obiectul cercetării în lucrarea, Cronica participării armatei române la războiul pentru independență (1877-1878). „România își are oamenii săi”, Kogălniceanu este omul de la 1859, 1862 și 1877 cel care a contribuit la modernizarea țării sale, scrie în lucrarea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Referindu-se la istoria românilor, Gheorghe Platon, dedică un capitol războiului pentru cucerirea independenței și personalităților care au contribuit la obținerea acesteia în lucrarea, Istoria modernă a României, din 1985. Declarațiile oamenilor politici - explică autorul - precum și presa de toate nuanțele reliefa un puternic curent de opinie, dorința generală de împlinire a năzuințelor și luptei seculare pentru independență. La 29/30 aprilie -11/12 mai 1877, corpurile legiuitoare au votat o moțiune prin care se cerea ruperea legăturilor și a dependenței față de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a căror înfruntare avea să-și aibă deznodământul în primul război mondial. În anii 1990, apar o serie de lucrări care oglindesc istoria poporului român, un loc important acordându-i-se lui Mihail Kogălniceanu. Memoriile regelui Carol I a României, reliefează pe larg toate actele politice ale marelui Mihail Kogălniceanu, săvârșite pentru dobândirea independenței țării. Viziunea nouă pe care o are marele patriot român în ceea privește evoluția României independente este prezentată și în cartea lui Constantin Schifirneț, Civilizație modernă și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Kogălniceanu și Ion C. Brătianu, au apărat cauza independenței și integrității teritoriului acesteia, insistând asupra faptului că nu era vorba de a dărui României independența, ci ”de a se recunoaște, după dreptul cel vechi și potrivit cu jertfele făcute în război”. Reliefând condițiile convenției încheiate între România și Rusia la începutul războiului, cooperarea armatelor române cu cele ruse, pe câmpul de luptă, Mihail Kogălniceanu, ministrul de externe al țării, a afirmat dorința României de a i se păstra integritatea teritorială, a i
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
denumirea de individ, și nu doar a individului izolat, ci a unei grupări întregi în care unul îi este complementar celuilalt, formând o imagine completă."81 Imaginea completă este chiar pluriperspectivismul și, în situația romanului Patul lui Procust, eroii se reliefează unul prin celălalt adică, după cum s-a mai remarcat, grație complementarității. Să nu omitem nici o clipă destinul individual al autorului. Ce amănunt biografic susține poetica intercondiționării caracterologice repetată cu frenezie? Într-o copilărie marcată de absența dureroasă a părinților naturali
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
protagonist că participă la o insolită reprezentație a Uciderii lui Gonzago: "Crește în mine o durere mărăcinoasă și sunt actor într-un teatru care, ca teatrul în teatru din Hamlet, corespunde unei drame adevărate."211 Un alt enunț, mai succint, reliefează prin alăturarea lexemelor "gânduri" și "apă" (conotând împreună o debordantă mobilitate), un posibil și seducător complex al Ofeliei: "Mă trag gândurile ca o apă". În fapt, întregul context în care este inclus acest enunț merită o atenție aparte: "Iar trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
aceea psihanalitică (și derivatul său mitic-arhetipal), lăsând posterității șansa de a o aprofunda și dezvolta cu temei. Acest lucru este posibil mai ales dacă ne gândim că producția literară a unui creator nevrotic se pretează la așa ceva. Din multitudinea miturilor reliefate în timp de către Rosa Del Conte, S. Paleologu-Matta, Eugen Simion, Ioana Em. Petrescu, Mihai Zamfir și Al. Protopopescu (lista este, bineînțeles, incompletă), ești nevoit să construiești un trunchi funcțional comun cu operele scriitorului interbelic. Chiar evitând pe cât posibil clișeele și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cărei creator se declară. Un studiu prea puțin remarcat de critici, semnat de către Al. Protopopescu, abordează o altă viziune asupra romanului Patul lui Procust, considerat un termen dintr-o ecuație care include și Luceafărul. Adept fără rezerve al "vocilor lirice" reliefate de Nicolae Manolescu, într-un eseu deja clasic, exegetul constată o "magistrală" dezvoltare epică a romanului, având ca esență raporturile dintre actanți. Ladima este, pentru el, un personaj ideal, din paradigma lui Hyperion, în vreme ce Fred Vasilescu nu e altceva decât
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
împiedică să subliniem valoarea studiului, cu atât mai mult cu cât, în același demers interpretativ, criticul amintește de un mit comun la cei doi scriitori. Concret, deși ideea nu este pe deplin originală, aplombul și nonșalanța inteligentă cu care îl reliefează sunt de invidiat. Așadar, este menționat mitul infirmității sociale a geniului, observație pe care o acceptăm și dorim să o aprofundăm cu mai multe argumente. Totodată, subliniem o altă posibilitate de paralelism: Dna T poate fi comparată cu personajul/personalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Camil Petrescu este puțin preocupat de succesiunea temporală a secvențelor, însă accentuează contrastele între diversele instanțe narative, tipuri de scriituri (jurnal, scrisoare, articol, poezie etc.), intensitate a percepției și distanță 352. Emilia este mereu prezentată într-o proximitate care îi reliefează artificialul frumuseții și vulgaritatea prezenței: "Mâna desfăcută ca să-și mărească suprafața de pipăit se încolătăcise de pe acum în jurul brațului alb, plinuț al fetei...". Doamna T., iarăși în convergența unor planuri plastice sau a unui contrapunct muzical, plutește în depărtarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
propriu și la figurat: prăbușirea suicidală cu avionul și "prăbușirea" în tăcere tocmai a unei instanțe narative, care se recunoaște expusă, vulnerabilă în existența ei figurală. Caracterul foarte elaborat al discursului este o dată în plus probat. Un fragment din roman reliefează indubitabil dubla "alegere" specială a doamnei T: alegerea unui Fred în sfîrșit îndrăgostit și, respectiv, "alegerea" celei ce merită a sta la temelia creației: "Și uite nici azi nu îmi dau seama, dar cred că dacă mi-a plăcut să
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ușor de relevat. Întreaga operă a scriitorului reflectă tectonic acest mecanism magic de desprindere a creatului din increat, și un argument suplimentar rezidă din aspectul de indeterminare al multora dintre personajele sale. Eroii nu pot trăi decât pentru a se reliefa unul pe celălalt, destinul unuia se împlinește prin reflectarea la celălalt. Astfel, în teatrul și romanul scriitorului nostru apar câteva cupluri inseparabile precum Pietro Gralla-Nicola, Ștefan Gheorghidiu-Orișan și Fred Vasilescu-Ladima. Psihanalitic, fenomenul se explică prin copilăria de orfan nefericit a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
folosul celor din jurul său. Împărtășirea de slava cerească prin suferință Prin credință, participăm la viața lui Hristos. Devenim uniți cu El Și ne împărtășim de harul și darurile Lui. În cadrul credinței creștine se utilizează un număr de imagini pentru a reliefa bogăția acestei teme: spre exemplu, utilizarea de către Sfântul Apostol Pavel a imaginii legale a adopției (înfierii). Această imagine este utilizată de marele apostol pentru a exprima relația dintre credincioși Și Iisus Hristos (Rom. 8, 15; 8, 23; 9, 4; Gal
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]