1,588 matches
-
nu înseamnă automat și o scădere a valorilor și credințelor religioase, care pot supraviețui. Nu există însă date comparabile cu cele occidentale în alte părți ale lumii. De aceea World Values Survey este o ocazie foarte bună de a compara religiozitatea oamenilor din diferite țări și care au diferite religii. Atunci când iau în calcul nivelul de religiozitate, Inglehart și Norris constată că țările cele mai sărace din Asia și Africa, precum Nigeria, Uganda, Filipine și Zimbabwe apar drept cele mai religioase
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
însă date comparabile cu cele occidentale în alte părți ale lumii. De aceea World Values Survey este o ocazie foarte bună de a compara religiozitatea oamenilor din diferite țări și care au diferite religii. Atunci când iau în calcul nivelul de religiozitate, Inglehart și Norris constată că țările cele mai sărace din Asia și Africa, precum Nigeria, Uganda, Filipine și Zimbabwe apar drept cele mai religioase, iar cele mai seculare sunt țările nord europene și fostele republici socialiste, Cehia și Germania de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mai sărace din Asia și Africa, precum Nigeria, Uganda, Filipine și Zimbabwe apar drept cele mai religioase, iar cele mai seculare sunt țările nord europene și fostele republici socialiste, Cehia și Germania de Est. Există și excepții de la relația dintre religiozitate și bogăție, anume Statele Unite, la fel de religioase ca acum 60 de ani, sau țări mai puțin religioase decât ne-am aștepta, Tanzania, Coreea de Sud și Vietnamul. Dar împărțite în tipuri de societăți, cele agrare sunt de departe cele mai religioase, iar cele
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
însă mult mai aproape de cele bogate. Relația este confirmată și atunci când bogăția este estimată prin indicele dezvoltării umane (ce însumează speranța de viață, educația și alfabetizarea, produsul intern brut per capita). Când compară grupe de vârstă, autorii descoperă că declinul religiozității este tot mai marcat în grupe de vârstă succesive în națiunile cele mai bogate. Femeile sunt însă cele mai influențate de acest fenomen, nu bărbații. Femeile mai în vârstă sunt mai religioase decât cele tinere în aceste societăți dezvoltate. Schimbarea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
larg acceptată. Contrastul cel mai mare îl reprezintă societățile agrare. Nu doar că aici nu există variații între generații, dar se înregistrează chiar o creștere a intoleranței pentru avort în rândurile celor mai tineri. Dacă există diferențe între națiuni în privința religiozității și modernizării, ar putea acestea produce diferențe privind rolurile sociale ale bărbaților și femeilor? Tipul de religie dominantă în societate influențează acceptarea egalității sexuale, chiar și atunci când relația este controlată cu nivelul dezvoltării umane și alți factori sociali precum vârsta
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
controlată cu nivelul dezvoltării umane și alți factori sociali precum vârsta, sexul, educația, ocupația, participarea la slujbe religioase, starea civilă, numărul de copii și veniturile familiei. Tipul de religie se dovedește mai important pentru susținerea egalității chiar decât nivelul de religiozitate. Cel mai mare contrast se înregistrează între creștinii occidentali și cei ce nu aparțin vreunei religii din națiunile occidentale cei care susțin cel mai puternic egalitatea, pe de-o parte, și credincioșii musulmani din societățile agrare, cel mai tradițional grup
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
că diferențele de orientare politică indicate anterior între bărbați și femei rămân semnificative și atunci când relația este controlată cu variabile socio-demografice. Asta înseamnă că diferențele nu pot fi explicate doar prin faptul că sexele diferă în multe alte privințe, precum religiozitatea, clasa, vârsta, starea civilă sau activitatea în muncă. Factorii culturali introduși în modelul de regresie sprijinul pentru valorile post-materiale, pentru egalitatea între sexe și pentru rolul statului în economie se dovedesc predictori mai puternici decât factorii structurali. Asta înseamnă că
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sunt foarte puternice. Există, desigur, alte variabile care se dovedesc aici legate semnificativ de încredere, chiar dacă în alte nu apar ca atare. Este vorba de experiențele personale și de încrederea în instituții. Modelele includ și alte variabile, precum valorizarea egalității, religiozitatea, post-materialismul, încrederea în guvern și în funcționarea justiției, mulțumirea față de democrație, percepția subiectivă a corupției. Alături de variabile socio-demografice, ele ar trebui să fie responsabile de nivelul încrederii generalizate. Într-un mod asemănător Uslaner construiește un model care să explice participarea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
înseamnă a fi moral decât a nu face rău altuia. Corespondența lui Boaz este îmbibată de revoltă: Ce, te crezi Dumnezeu, Michel, decizi tu pentru mine?! În plus, ești prea pisălog, prea mă bați la cap cu teoriile tale, cu religiozitatea ta. Ilana îi scrie lui Alex și despre noul ei echilibru construit într-un cămin modest, dar reconfortant. Alex începe să injecteze în acest nou echilibru al Ilanei bani, foarte mulți bani, ceea ce perturbă armonia. Michel (Sommo) este opusul lui
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
fiind ipostaze limitate ale acestuia"97. Teoria "prototipului ideal" este redevabilă doctrinei lui Platon: identitatea dintre ontologia platoniciană și "ontologia arhaică", dintre Idee și "modelul mitic" se realizează prin punerea sub semnul anamnezei 98. Dacă prima cădere a omului înseamnă religiozitate la nivelul conștiinței suferinde, iar a doua o și mai vertiginoasă cădere "în străfundurile inconștientului unde a fost uitată" (Cioran vorbea de căderea în timp, de căderea din timp), posibilitatea ca întreaga operă a lui Eliade să fie "un rechizitoriu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
frumos ca un luceafăr, este o metaforă simbolică; personajul apare ca un "un substitut sinonimic al cavalerului unei regalități sacre, un cavaler spiritual, eroul în spirit (Maha-vira) inițiat în soteriologia erosului, un trubadur căutător al Gralului, exaltând în arcanele unei religiozități cosmice, misterul mântuirii prin împărtășirea din tăcerea mistică a femeii"356. Numele celui care istorisește povestirea locotenentului, Onofrei, reproduce, prin intermediar slav, grecescul Onoúphrios, corespondentul latinescului Onufrius. Etimologii au apelat pentru originea acestui nume la onomastica egipteană; în vechea egipteană
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
naționale americane). Statele Unite ale Americii sunt prima societate în care, la sfârșitul anilor 1960 și după prima Earth Day, s-a constituit o mișcare politică de anvergură consacrată protejării mediului. Sensibilitatea pentru mediu este specifică Americii de Nord, manifestată sub forma unei religiozități difuze, un amestec de sentimente și atitudini, unde cultura științifică face casă bună cu aspirațiile romantice, favorizând preocuparea pentru o filosofie a mediului 12. Constituirea relativ târzie a eticii mediului ca domeniu al reflecției morale poate fi explicată prin relația
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
profundă ia în considerare și lumea naturală non-animală, propune o abordare holistă și acordă naturii valoare intrinsecă. Sunt valorificate teoretic cercetările științifice privind echilibrul, stabilitatea, diversitatea și complexitatea ecosistemelor, și este depășită tradiția culturală occidentală în direcția conturării unei noi religiozități care este alimentată în pricipal de tradiții de tip asiatic, așa cum ar fi, de exemplu, budismul. În cercetarea pe care o întreprind în continuare voi analiza în detaliu, în diverse contexte teoretice și problematice, idei ce provin din fiecare dintre
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o icoană, iar supraviețuirea unui cactus poate fi mai importantă decât conservarea unei piramide. Un argument insolit este dezvoltat de un ecologist radical, Christopher Manes, într-o etapă mai târzie, în care își atenuează revendicările, prin delimitarea unui domeniu al religiozității care să pornească de la alte viețuitoare decât omul. El consideră îndreptățită o perspectivă religioasă întemeiată pe ipoteza unei spiritualități specifice lumii animale. O asemenea abordare ar avea ca efect asigurarea bunăstării animalelor 185. Partea a II-a Paradigme în etica
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unei părți consistente a filosofiei tradiționale a minții, a epistemologiei și a celei mai mari părți a metafizicii tradiționale"269. Drept urmare, în teoriile radicale ale mediului, așa cum ar fi "ecologia profundă" teoretizată de Arne Naess, această sensibilitate este definită ca religiozitate, ceea ce duce, în context cultural european, la luarea în considerare a creștinismului și a atitudinii față de natură pe care o presupune religia creștină 270. Problema pe care o reamintesc aici este aceea dacă creștinismul presupune o atitudine favorabilă față de natură
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
1909); Despre natura vie?îi sociale (1910); Realitate, ?tiin?? ?i reform? social? (1919); Sociologia monografic? � ?tiin?a realit??îi sociale (1934) ?.a. Voin?a de a crea liantul social este motivat? afectiv ?i ra?ional. Iubirea de sine, simpatia ?i religiozitatea motiveaz? afectiv voin?a. Iubirea de sine �nso?it? de con?tiin?a de sine se manifest? sub forma simpatiei. Omul constat? c? are o identitate comun?, similar? cu a celorlal?i ?i cap?ț? �mpreun? con?tiin?a de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
forma simpatiei. Omul constat? c? are o identitate comun?, similar? cu a celorlal?i ?i cap?ț? �mpreun? con?tiin?a de grup. Iubirea de sine, respectul de sine, con?tiin?a de sine ?i simpatia s�nt reunite �n religiozitate � venererarea necunoscutului, frica respectuoas? care subordoneaz? con?tient eul, puterii naturii ?i societ??îi. Motivarea voin?ei neevoluate (c�nd omul nu-?i reprezint? scopul ?i folose?te mijloacele pe care le are la �ndem�n?) se deosebe?te de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
în c�te pu?în �n scrierile sale. Totodat?, el supune sociologia noii religii pe care pretinde s? o instaureze, cu toat? condamnarea din partea primilor s?i adep?i, precum Littr�, care nu accept? nicicum că pozitivismul s? dea �n religiozitate, chiar �n misticism ?i, mai mult, s? fie pus �n serviciul unei politici autoritare ?i reac?ionare. O asemenea alunecare este �ns? evident? �n Catehismul pozitivist (1852), �n care Comte dezvolt? ideea c? omul ar fi incapabil s? accead? la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dou? g�ndiri au dominat secolul al�XIX-lea �n ?tiin?ele sociale: cea a lui Auguste Comte ?i aceea a lui Herbert Spencer. �ntre ele n-a fost o adev?raț? confruntare, din cauza alunec?rîi primeia �n misticism ?i religiozitate, fapt care i-a eclipsat, pentru un timp, importan?a epistemologic?. Pozitivismul r?m�ne �ns? viu �n versiunea spencerian? care cunoa?te dezvolt?rile cele mai importante. De altfel, Spencer a fost adesea prezentat că unul dintre fondatorii ?colii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
în ușă, iar el, foarte galant, i-a sărutat mâna. Cred că Virginia era bolnavă..." . Pe Smaranda Brăescu a cunoscut-o bine, și își amintește îndeosebi de aversiunea pe care o avea celebra parașutistă față de sovietici, și de profunda ei religiozitate. De fiecare dată când se urca în avion, înainte de a porni, scotea o iconiță cu Maica Domnului, o așeza în față și se închina, spunând o rugăciune. Un alt personaj, în legătură cu care amintirile Stelei Huțan-Palade le completează fericit pe cele
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
al XIX-lea, comunitatea evreiască din Iași a avut propria ei istorie. Reprezentând aproape jumătate din populația Iașilor, israeliții s-au stabilit într-o serie de cartiere, care, prin tradiție, au rămas evreiești. Spiritul comunitar evreiesc s-a concretizat “în religiozitate și culturalitate”, cele două dimensiuni după care s-a ghidat întreaga evoluție a etniei evreiești. Din perspectivă religioasă, evreii din Iași erau adepții hasidismului, care aducea în prim - planul vieții spirituale afectivitatea, evlavia, în opoziție cu rabinismul erudit, elitar ”. Partizanii
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
00% Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania. Există asociere și între gradul de frecventare a bisericii și activitatea sexuală. Religiozitatea este în general asociată negativ cu comportamentul sexual premarital, persoanele religioase prezentând o probabilitate mai redusă de a fi active sexual. Acest fapt se explică prin restricțiile pe care majoritatea religiilor le încurajează. Conservatorismul sexual din rândul tinerilor religioși este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
alții consideră dogmele religioase prea restrictive sub aspectul sexualității și se vor îndrepta spre alte grupuri ori spre alte instituții formale pentru a-și contura cadrul spiritual al dezvoltării valorilor sexuale și relaționale (Moore și Rosenthal, 1993). Un indicator al religiozității îl reprezintă gradul de frecventare a bisericii. În funcție de acest indicator, datele din tabelul 7 indică faptul că respondentele care nu frecventează deloc biserica sunt cele care își încep viața sexuală devreme, într-o pondere mai mare (24,6%), în timp ce respondentele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
București. În Înțelesul suferinței umane la Eschil, Sofocle și Euripide (1969) , în centrul investigației se află problema raporturilor omului cu divinitatea. După o expunere succintă a acestei relații la primii autori elini, Frenkian se oprește asupra creației eschiliene, plină de religiozitate. Potrivit exegetului, la Eschil tragedia umană își dezvăluie înțelesul doar când este proiectată pe plan divin, căci altfel nenorocirile care lovesc pe oameni ar fi jocul unui capriciu nespus de crud (p. 51). Credința dramaturgului nu cunoaște șovăirea, încât justificarea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
zeităților ce împart răsplata pe măsura faptelor, căci acțiunea umană își pierde sensul dacă se rupe legătura cu planul divin, în funcție de care ea există (p. 93). Ca și Praxitele, Sofocle detașează arta de templu și se concentrează asupra omului, iar religiozitatea artistului implică un efort de credință pentru a nu nega dreptatea zeilor (p. 94). În această interpretare, eroii lui Eschil sunt mari vinovați și pierd simpatia spectatorilor ca niște inși trufași și păcătoși ce se află (p. 94). Cât despre
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]