3,930 matches
-
o investigație guvernamentală în fața instanței, „afirmațiile privind efectul restrictiv subiectiv șca urmare a desfășurării unei investigații guvernamentale secreteț nu pot substitui în mod adecvat existența unei vătămări concrete, obiective, sau riscul produceri unei astfel de vătămări în viitor”52. Așa cum remarca Kenneth Robertson, această problemă este dezbătută, în general, din punctul de vedere al interdicțiilor prevăzute de dreptul constituțional cu privire la anumite tipuri de acțiuni guvernamentale. De asemenea, trebuie să se analizeze dacă aceste standarde permit guvernului să își satisfacă nevoile legitime
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
realizării unor liste cu numele membrilor organizațiilor „subversive” (acele organizații care, date fiind obiectivele lor, pun sub semnul întrebării capacitatea membrilor de a obține acces la informații clasificate) a fost rezultatul urmărit prin adoptarea standardului în materie de infracționalitate. Așa cum remarca John Elliff, prezentând deciziile inițiale ale Procurorului General al SUA Edward Levi: Levi a respins ideea că programul de securitate pentru angajații din structurile federale poate constitui baza investigațiilor informative realizate de FBI. După părerea lui Levi, decretul (privind programul
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
ori din cauza a ceea ce a auzit la radio, în timp ce se afla în mașină, pe drum, venind de la CIA către Departamentul de Stat”. (Thomas L. Friedman, „In Quest for a Post Cold War Plan”, The New York Times, 17 noiembrie 1989, p. A22). Această remarcă a demonstrat cât de rapide au fost transformările suferite de Europa de Est în noiembrie 1989, precum și faptul că raportul analistului s-a axat în special pe cele mai recente evenimente și mai puțin pe înțelegerea profundă a schimbărilor politice din Germania
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
War, ediție îngrijită și traducere de Michael Howard și Peter Paret (Princeton University Press, Princeton NJ,1976), p. 117. 15. Henry Brandon, The Retreat of American Power (Doubleday, New York, 1973), p. 103. Se spune că președintele Johnsons a făcut această remarcă la o cină la Casa Albă în compania directorului Richard Helms. 16. „Managing/Teaching New Analysts”, Studies in Intelligence, 30, nr. 3 (toamna 1986), pp. 3-4. Numele autorului (se pare un director din cadrul Directoratului pentru informații secrete, CIA) a fost
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
care consideră că anihilarea forțelor militare inamice este esențială. Carl von Clausewitz, On War, ediție îngrijită și traducere de Michael Howard și Peter Paret (Princeton University Press, Princeton, NJ, 1976), p. 90 (vol. 1, capitolul 2). După cum s-a putut remarca, Clausewitz se arată mult mai sceptic în privința șansei ca informațiile secrete să permită implicarea unui comandant în misiuni grele, care să se finalizeze cu o victorie și să implice costuri minime. Acesta afirmă că, „pe scurt, majoritatea informațiilor secrete sunt
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
2-4). 29. Sun Tzu, The Art of War, p. 144 (capitolul 13, paragraful 2). 30. Henry L. Stimson și McGeorge Bundy, On Active Service in Peace and War (Harper, New York, 1948), p. 188. Probabil că Stimson nu a făcut această remarcă la vremea respectivă, ci și-a exprimat opinia ulterior, în timp ce-și justifica decizia legată de evenimentele din 1929, când „toată lumea făcea tot posibilul în direcția menținerii păcii, iar toate națiunile erau prietene”, precum și pe cea de a sprijini
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
și manifestarea abundentă, cvasipletorică, a potențialului lui G. în domeniul publicisticii pe teme socio-politico-culturale. Această ipostază, prin forța lucrurilor nouă, nu a fost de natură să surprindă. Venea, firesc, în continuarea - ori în completarea - celei de critic literar, fiindcă, după cum remarca însuși scriitorul, el se afirmase și până atunci „ca un critic de idei (în sens să zicem gourmontian), preocupat de chestiuni controversabile, de probleme de aspect ideologic, dar și politic și social”. Spirit raționalist și democrat, atașat ideilor liberale, „proburghez
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
cândva lui Ceaușescu. La momentul uneia dintre ultimele ediții, președintele statului român se Întâlnise cu scriitorii, participase la dezbateri, invitase pe câțiva la dejun. Dacă organizarea acestui festival face obiectul comentariilor Încântate ale presei culturale române, se pot găsi și remarci răuvoitoare: finanțarea ar fi obscură, organizatorii Încearcă mai ales să minimalizeze contribuția statului, adică folosirea banului public, pentru ceremonii care ar putea să le aducă profituri personale În schimb (traduceri). Este imposibil să nu compari aceste premii cu premiile literare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
diferite, care au fost considerate În ansamblu că «burgheze». Și dacă vreo voce Îndrăznește să se plîngă, nu este decît pentru a le reproșa scriitorilor sovietici că nu Înțeleg destul omul epocii noastre, omul creat de primă perioadă cincinala». Această remarcă Îi aparține lui Benjamin Fondane și a apărut În Caiete de Sud, 1934, IX, 166 (citate după Buletinul Societății Fondane, 5, primăvara 1996, pp. 10-11). Procesul-spectacol a avut loc În aceeași clădire În care se ținuse primul Congres al Uniunii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de a articula astfel evenimentele prin care au trecut, încât să aibă - ca orice poveste - un început, o evoluție spre punctul culminant presărată cu dramatisme și un deznodământ. Ei introduc, voluntar sau nu, coerență și acolo unde ea nu există. Remarca sociologului francez nu este singulară. În literatura de psihologie socială (cognitivă), fenomenul producerii economiei de gândire și memorie prin coerență de „fir roșu” este des invocat (vezi și Iluț, 2000). Dar tot studii sistematice, de data aceasta de sociologie și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din România îi incumbă sarcina de a testa, adapta și elabora instrumente riguroase, proces în care consultarea experților în diferite faze (inclusiv în estimarea validității conceptuale) este de mare semnificație. Cred că în încheierea acestui capitol sunt bine venite câteva remarce: sondajele de opinie publică și inserția rezultatelor lor în rândul marelui public au proliferat nu numai cu privire la temele politice (electorale, în special), ci și relativ la alte aspecte ale vieții sociale, printre care cele legate de viața sexuală, căsătorie, adulter și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
declarat aceasta. Ținând deci seama de faptul că din ce în ce mai mult oamenii își exprimă fără inhibiții propriile păreri și recunosc stări de fapt care înainte erau indezirabile, se impune păstrarea unei vigilențe teoretico-metodologice în aprecierea valorii sondajelor. De altfel, o altă remarcă importantă este aceea că, în revistele și tratatele de specialitate, dezideratele cercetării valide, expuse și de noi în capitolul de față, sunt în mare măsură profesate la cote înalte. Capitolul 3tc " Capitolul 3" Tipuri și structuri maritale și familiale. Grupul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în figura 1: < pentru bărbat și ; pentru femeie. Egoul reprezentat printr-un triunghi într-un cerc indică faptul că denumirile sunt aceleași pentru bărbat sau femeie; după cum am sugerat deja, ego-ul reprezintă persoana de referință, cea „în raport cucare”. O remarcă de conținut trebuie însă adăugată pentru o mai bună înțelegere a reprezentărilor grafice, și anume se face distincția dintre unchi și mătuși în paralel-unchi și mătuși în cruce (cross). Diferențierea este în funcție de corespondența de sex cu mama sau tatăl: dacă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
-se în configurațiile sociale mai largi aduse de economia de piață, realitatea familială din România va evolua foarte probabil spre modelele de acest fel. Datele propriilor cercetări, ca și cele rezultate din Barometrul de gen (2000) susțin această afirmație, cu remarca importantă că șomajul masiv, mai cu seamă în rândul bărbaților, survenit destul de brusc după 1990, a produs perturbări relevante: a scăzut într-un fel dominanța bărbatului, situație care nu s-a canalizat însă, de regulă, înspre un mai mare egalitarism
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
gradului de satisfacție familială se face prin indicatori obiectivi și subiectivi sau, poate mai corect spus, ai subiectivității. Dintre primii, principali sunt ceireferitori la actele de violență, certuri, tentative de divorț și divorț, starea de sănătate mintală. După cum se poate remarca, acești indicatori ne spun mai multe despre insatisfacție, dar indirect. Date despre trăirea efectivă interioară nu putem afla decât interogând persoanele în cauză. Satisfacția și fericirea sunt realități pur subiective, la care nu avem acces decât prin mijlocirea declarațiilor indivizilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
substanțial grija socială față de familiile divorțate, existând dovezi că acolo unde aceasta - în particular asistența socială - este bine organizată, e vorba de Peninsula Scandinavă, consecințele divorțului și ale separării sunt mult diminuate. În acest context, se cuvin adăugate încă două remarce de ordin mai mult metodologic, sugerate, de altfel, pe parcursul analizei din acest capitol: 1. conceptul de „medii sociale asemănătoare” trebuie specificat mai bine, variabila „sărăcie” (venit) aducând un aport explicativ deosebit. Dar și alte variabile contează extrem de mult, cum este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dar nu ele sunt cauzate de acestea din urmă; - stresul și atmosfera tensionată din familie accentuează simptomele bolii, duc la decompensări și recidive; - terapia familială se bazează pe teoria emoțiilor exprimate (EE), care arată că un câmp emoțional familial puternic (remarce critice, atitudini ostile, dar și o prea mare „dădăceală”, o accentuată supraprotecție) sporește rata recidivelor (Seff, Vaughan, 1985); Tehnicile psihoeducaționale caută să reducă EE; - în faza de debut a terapiei, în întâlnirea cu familia este important să nu se facă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Berthelot, iar între iulie 1919 și octombrie 1920 ajunge atașat militar pe lângă Legația Română din Londra. Întors în țară și numit comandant de brigadă, în ianuarie 1924 este înaintat general, dar demisionează la începutul lui noiembrie, ca răspuns la o remarcă ofensatoare a lui Carol al II-lea, dar și din pricina sănătății tot mai șubrede. Între 1925 și 1931 face parte din consiliul de conducere al Muzeului Militar Național, fiind chiar inițiatorul, încă din 1914, al acestei instituții. Mai bine de
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
Antonescu, Henri Berthelot, Ion I.C. Brătianu, regele Carol I, Regina Maria, o serie de oameni politici români, francezi, englezi, turci sunt prezenți alături de figuri de fundal. Fiecare personaj oferă un mic nucleu narativ, un portret sau e caracterizat printr-o remarcă memorabilă, iar autenticitatea jurnalului face ca istoria războiului să fie un spațiu de tensiune și emoție, transmise lectorului ca într-un roman. Ion Antonescu are crize de plâns nervos; Ferdinand, Întregitorul, vizitând răniții dintr-un spital militar, se comportă atât
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
totul diferite ca ton și mod de abordare a poeziei: nimic din ironia, împinsă până la sarcasm, din ciclurile anterioare, nici din tenta elegiacă a versurilor de început, ci o meditație asupra vieții, dar, mai ales, copleșitoare, meditația asupra morții. Așa cum remarca Gheorghe Grigurcu, S. a fost „extatic precum Emil Botta, iubitor de mișcare scenică și curtenitor precum Radu Stanca, irezistibil parodic precum Emil Brumaru, [...] a fost el însuși în măsura în care și-a căutat cu înfrigurare o identitate care era însăși căutarea”. SCRIERI
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
trecut/ Zdrumicând egala ardere a lumânării în oglinda plină/ de vis/ Și odaia pulsa dureros în penumbra de fildeș/ Precum inima reculeasă în tăcerea-nsorită a /catedralelor”), sau favorizează propensiunea spre lumea „glacialității translucide”, intermediată prin „mari viziuni plutonice”, cum remarca Ion Vartic („O deschidere ingrozitoare de cataracte/ Cari se adumbresc - liniștit fluviu Lethe/ Ajungând spre ostroavele tăcute ale morților/ Iar pe drumul rupt în adâncimi/ Vine înapoi cea mai grea/ Cea mai ucigătoare otravă/ Plăsmuită în cupoarele de sub oceane grele
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
unui telefon de la o masă vecină. Un bărbat Între două vârste a scos un mobil din buzunarul hainei și a Început o lungă și animată conversație cu persoana de la celălalt capăt. Soția mea s-a Întors către mine cu o remarcă sarcastică, „așteaptă numai până când adolescenții noștri pun mâna pe jucăria asta”. Americanii sunt de pe Marte, europenii de pe Venus America a adoptat și ea telefonul mobil, ceva mai târziu Însă. Dar important este că revoluția wireless a Început, la scară largă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În iunie 2002, președintele Bush a subliniat ca „America deține și intenționează să păstreze, puterea militară dincolo de orice provocare - prin urmare, făcând cursele Înarmărilor din alte epoci lipsite de sens și limitând rivalitățile În comerț și alte preocupări pașnice”19. Remarcile președintelui erau calculate să Înștiințeze lumea că, de atunci Înainte, America va folosi enorma sa mașină militară pentru a fi puterea hegemonică indisputabilă și că nu se va lăsa Îngreunată de angajamente și tratate multilaterale sau Împovărată de alianțe care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o „deformare profesională” a celor ce prin activitatea lor - savanți, profesori, cercetători - trebuie să tindă mereu la o atare consistență? Se poate răspunde că există numeroase date experimentale ce atestă teoria disonanței și a derivatelor ei. Să nu uităm însă remarca lui D. Bem (1970), și anume că majoritatea experimentelor pe această temă se întreprind pe studenți și că aceștia sunt - prin selecție și statut - preocupați în mai mare măsură decât populația obișnuită de o gândire și exprimare logică, de producerea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că aici nu e vorba despre ajutorare imediată (accident pe stradă sau casnic, intrarea hoților în gospodărie și altele de acest gen), ci de ajutor în probleme majore de durată mai lungă (dificultăți financiare, angajarea într-o slujbă etc.). Două remarce generale ar merita reținute cu referire la tratarea psihosocială a altruismului și conduitelor prosociale. În primul rând, în manualele și tratatele de specialitate (mai ales cele americane), varietatea acțiunilor prosociale este destul de mult redusă la situațiile de intervenție foarte specifică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]