1,643 matches
-
un sens mai larg, cultura Renașterii a contribuit la formularea eurocentrismului secolului al XIX-lea. [caption id="attachment 2719" align="aligncenter" width="567"] Irina Botea, stop cadru din instalația video Ouț of the bear[/caption] Modelul umanist al revival-ului Învestirea artei renascentiste cu o aură ideologică a început să fie produsă în secolele XIV-XVI de către umaniștii italieni, printre altele, pentru a putea formulă ce este arta sau ce ar putea fi. Văsari a adoptat modelul umanist al revival-ului; pentru el, Renașterea a
Istoriografia de artă și canonul occidental () [Corola-website/Science/296074_a_297403]
-
demonstrează accentul pus pe zona toscana, pe Florența ca spațiu artistic exemplar. De fapt, provincialismul picturii nordice sau venețiene, în raport cu arta toscana și, ulterior, română, a fost o temă recurenta în opera lui Văsari. Eurocentrism și producerea diferenței în ideologia renascentista În Confronting Images, istoricul de artă Georges Didi-Huberman remarcă faptul că autorii secolelor XV-XVI au inventat ideea unei „phoenix-age”, o epocă în care arta s-ar fi născut din propria ei cenușă, pornind de la presupoziția că între Antichitate și Renaștere
Istoriografia de artă și canonul occidental () [Corola-website/Science/296074_a_297403]
-
moartă. De exemplu, cultura greacă ortodoxă a fost văzută în Renaștere ca fiind un fragment de “preistorie”, față de care Occidentul (mai cu seamă zona Italiei) ar fi progresat; artă bizantina fusese artă „orientala”, adică o producție artistică străină de idealurile renascentiste. Cenino Cennini, un alt autor important, era de părere că Giotto a modernizat pictură de la practica grecilor la cea latină, reinstaurând practică românilor. Pentru Văsari manieră greca însemna trecutul, marcând diferență față de practică grecilor. De fapt, în epoca Renașterii s-
Istoriografia de artă și canonul occidental () [Corola-website/Science/296074_a_297403]
-
a lansat și ideea alcătuirii unei colecții de scrieri blasfemice averroiste, pe care el însuși o începuse. Amintesc pe această cale rolul pe care l-a avut catolicismul în construirea identității naționale. Canonul: ordine, ierarhie, disciplina și dominare în ideologia renascentista Revenind la textul lui Văsari, idealul autorului era reprezentat de o artă cu un caracter ordonat și sistematic, având la origine principii precum perspectiva, decorum-ul, stilul și bazându-se pe teoria desenului; imitația naturii și a Antichității conduc către
Istoriografia de artă și canonul occidental () [Corola-website/Science/296074_a_297403]
-
au fost indirect influențați de diplomatul rus Wilhelm von Kotzebue, autor al poveștii cu temă românească "Laskar Vioresku". În accepțiunea lui Vianu, creațiile lui Sadoveanu au însemnat o revoluție artistică în cadrul școlii locale realiste, comparabilă cu adoptarea perspectivei de către artiștii renascentiști. Interesul lui Mihail Sadoveanu pentru lumea satului și viziunile sale asupra tradițiilor au făcut subiectul unor dezbateri în cercurile moderniste. Inițiatorul modernismului în România, Eugen Lovinescu, care a încercat sincronizarea unei literaturi urbane cu cea europeană, a fost unul din
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
aici se lovește de o realitate tristă. Situația țăranilor era grea: lipsa școlilor, bibliotecilor, ziarelor, a tuturor instituțiilor moderne care asigură progresul unui popor, îl face conștient de necesitatea unei activități sistematice de trezire a conștiinței naționale. Cărturar de tip renascentist, cu o cultură enciclopedica și iluminista, dotat cu inclinații pentru multiple domenii artistice - inginer, profesor, diplomat, grafician, ziarist, pictor, tipograf, arhivist, dramaturg - Gheorghe Asachi s-a risipit cu dărnicie din dorința generoasă de a impulsiona dezvoltarea culturii românești. Desfasurlndu-si cea
Gheorghe Asachi () [Corola-website/Science/297627_a_298956]
-
colli" („Orașul celor șapte coline”) sau, pur și simplu, "l'Urbe" („Orașul”), este profund modernă și cosmopolită. Ca unul dintre puținele orașe mari ale Europei care a supraviețuit celui de-al Doilea Război Mondial relativ puțin afectat, centrul Romei rămâne renascentist și baroc în esența sa. Centrul Istoric al Romei este pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Roma este situată în partea central-vestică a Peninsulei Italice, pe cursul inferior al fluviului Tibru. Roma este împărțită în patru districte, 15 municipii și 155
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
Roman, precum și scările uriașe care duc spre bazilica Santa Maria in Ara Coeli. Roma a fost un centru mondial al Renașterii, al doilea doar în urma Florenței, și a fost profund influențată de această mișcare. Cele mai impresionante capodopere ale arhitecturii renascentiste în Roma sunt Piazza del Campidoglio de Michelangelo, împreună cu Palazzo Senatorio, sediul guvernului local. În această perioadă, marile familii aristocratice ale Romei obișnuiau să construiască locuințe opulente precum Palazzo del Quirinale (acum sediul președintelui republicii), Palazzo Venezia, Palazzo Farnese, Palazzo
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
o transliterație a numelui „Român” reprezentând în acest context un conducător simbolic al românilor. Cele mai vechi atestări documentare ale termenului de „rumân/român” cunoscute în mod cert sunt conținute în relatări, jurnale și rapoarte de călătorie redactate de umaniști renascentiști din secolul al XVI-lea care, fiind în majoritate trimiși ai Sfântului Scaun, au călătorit în Țara Românească, Moldova și Transilvania. Astfel, Tranquillo Andronico notează în 1534, că valahii „se numesc romani”. Francesco della Valle scrie în 1532 că valahii
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
al Ungariei (1342-1382) care au adus din patria lor italiană gustul pentru rafinament al acestei culturi, Oradea cunoaște ca oraș și sediu episcopal catolic o perioadă de înflorire. Episcopul italian Andrea a fost considerat ca o perfectă încarnare a spiritului renascentist, zidind capele, ridicând altare, împodobindu-le cu cele mai luxoase decorații. Cea mai impresionantă personalitate a Renașterii din Europa Centrală a acestei vremi a fost episcopul maghiar de origine croată Ioan Viteaz de Sredna (în maghiară Vitéz János). Oradea devine
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
personalitate a Renașterii din Europa Centrală a acestei vremi a fost episcopul maghiar de origine croată Ioan Viteaz de Sredna (în maghiară Vitéz János). Oradea devine cunoscută în anii lui Ioan Viteaz ca un centru de mare importanță al culturii renascentiste. Aici și-a înălțat observatorul astronomic vestitul fizician al Universității Vieneze, Georg von Peuerbach, folosind locația Oradiei drept meridianul de 0 în lucrarea sa "Tabula Varadiensis", publicată în 1464. Toate hărțile terestre și maritime ale lumii din acea vreme menționau
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
piețe, parcuri și monumente noi. Peisajul urban al Varșoviei actuale este unul modern cu arhitectură contemporană. În Varșovia există clădiri reprezentative pentru aproape orice stil și perioadă arhitecturală din Europa. Orașul are câteva exemple arhitecturale foarte frumoase din perioadele gotică, renascentistă, baroc și neoclasică, toate poziționate relativ aproape de centrul orașului. Arhitectura gotică este reprezentată de biserici majestuoase dar și de case burgheze și fortificații. Clădirile semnificative sunt: Catedrala Sfântului Ioan (sec. XIV), templul fiind un exemplu de stil gotic Masovian; Biserica
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
semnificative sunt: Catedrala Sfântului Ioan (sec. XIV), templul fiind un exemplu de stil gotic Masovian; Biserica Sfânta Maria (1411); Primăria familiei Burbach (secolul XIV); Turnul cu praf de pușcă (după 1379); castelul Regal Curia Maior (1407-1410). Exemplele notabile ale arhitecturii renascentiste sunt: casa negustorului Baryczko (1562); clădirea numită “Negrul” (la începutul secolului al XVII-lea) și casa Salwator (1632). Exemplele cele mai interesante cu stil manierist sunt: Castelul Regal (1596-1619); Biserica Iezuită (1609-1626). Printre primele structuri cu stil baroc sunt: Biserica
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
înfățișat, de exemplu în ilustrații ale manuscriselor lui Hrabanus Maurus și Fulgentius-Metaforalis, atunci în postura de zeu al vinului, cu o cunună din vița de vie și cu o cupă în mână. Astfel îl reprezintă, mult mai des, și artiștii renascentiști. Bacchanalele sunt de exemplu o temă a gravurilor lui Andrea Mantegna, care îl influențează și pe Albrecht Dürer. Dionis-Bacchus apare la ambii artiști ca un satir durduliu și amețit de băutură. Acest tip se regăsește mai târziu la Tițian ("Il
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
pentru vorbitorii limbii române, este timpuriu atestată atât în Transilvania, în Țara Românească, Dobrogea, cât și în Moldova dintre Carpați, Nistru și Mare, nu numai de cronicari moldoveni precum Miron Costin, Ion Neculce sau Grigore Ureche, ci deasemenea de umaniști renascentiști din secolul al XVI-lea care, fiind în majoritate trimiși ai Sfântului Scaun, au călătorit în aceste ținuturi. La sfârșitul secolului al VI-lea limba română și poporul român erau, în linii mari, formate astfel că venirea slavilor din Nord-Europa
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
apă care alimenta și morile din întreg orașul. Cum Bistrița nu s-a găsit în prima linie de rezistență aflate în calea primejdiilor, sistemul său de apărare s-a păstrat în formele impuse de arhitectură militară de factură gotica și renascentista, spre deosebire de alte burguri nevoite să-și adapteze permanent sistemele de apărare în funcție de evoluția tehnicii de război și a armelor de foc. Chiar dacă din vechea cetate nu s-au păstrat decât niște mici fragmente evocarea elementelor care au format unul din
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
XV-lea într-o biserică de tip hala, cu un turn amplasat în colțul de nord-vest, care avea și un rol în sistemul de apărare al orașului, ridicat între 1482 și 1519. Biserică a suferit o refacere în spiritual artei renascentiste prin intervenția meșterului Petrus Italus da Lugano, din anii 1560 - 1563. La Bistrița, oraș de margine a regatului și centru economic în expansiune, sunt de timpuriu instalate și ordinele călugărilor mendicanți. Astfel, în extremitatea sud-estică a localității a fost amplasat
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
medieval și timpuriu modern ale limbii grecești, și este expresia vieții intelectuale a grecilor bizantini în Evul Mediu creștin. Literatura greacă modernă este scrisă în greaca modernă și își trage originile din operele bizantine ale secolului al XI-lea. Poezia renascentistă cretană "" este fără îndoială capodopera acestei perioade în literatura greacă. Este o baladă cavelerească în versuri scrisă pe la 1600 de (1553-1613). Ulterior, în perioada iluminismului grecesc (Diafotismos), scriitori ca și au pregătit Războiului de Independență (1821-1830). Principalele figuri literare ale
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
Tavanul pe ogive al acestei capele a fost terminat în preajma anului 1481. În interiorul capelei se păstrează cele mai însemnate fresce ale bisericii. Capela poartă numele lui Gregorius Schleunig, care a fost pleban al orașului între 1450-1481. Tocul ușii sacristiei, sculptură renascentistă în piatră, datează din 1528, fiind comandat la acea vreme de parohul bisericii, Johannes Klein, și realizat de către un meșter german. Altarul neogotic, operă a meșterului tâmplar Lajos Back, a fost premiat la Expoziția Mondială din 1873, care a avut
Biserica Sfântul Mihail din Cluj () [Corola-website/Science/298216_a_299545]
-
ideile Reformei protestante. Călătoria în Italia a avut o importanță decisivă pentru dezvoltarea lui Bruegel ca pictor. Influențele artei italiene erau, de altfel, evidente în pictura flamandă din acea vreme. El realizează însă o cotitură fundamentală: arta, care pentru creatorii renascentiști reprezinta o reflectare a celor mai de preț calități omenești, se transformă - în cazul lui - într-un instrument de descriere a vieții de fiecare zi, de creare a unor imagini care oglindesc obiceiurile epocei, satirice, sarcastice și în același timp
Pieter Bruegel cel Bătrân () [Corola-website/Science/298272_a_299601]
-
intelectuală europeană în perioada modernă timpurie. Începând din Italia și răspândindu-se în restul Europei până în secolul al XVI-lea, influența sa a fost resimțită în literatură, filosofie, artă, muzică, politică, știință, religie, precum și în alte domenii de cercetare. Savanții renascentiști au adoptat metodă umanistă în studiu și s-au axat pe realism și emoția umană în artă. Umaniștii ca Poggio Bracciolini au căutat în bibliotecile mănăstirești din Europa textele literare, istorice și oratorice latine ale Antichității. Căderea Constantinopolului din 1453
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
care multe, în Occident, căzuseră în obscuritate. Se pune un nou accent pe textele literare și istorice, pe lucrările de științe naturale, filosofie, matematică, scrise în greacă și arabă. În renașterea neoplatonică, umaniștii nu au respins creștinismul; dimpotrivă, cele mai multe lucrări renascentiste au fost dedicate bisericii, care patrona operele de artă. O schimbare subtilă s-a petrecut în modul în care intelectualii abordau religia, reflectându-se în multe domenii culturale. Multe lucrări creștine grecești, inclusiv și Noul Testament scris în greacă, au fost
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
o înțelege. O contribuție esențială a avut-o umanistul italian Giovanni Pico della Mirandola, care a scris, în 1486, "De hominis dignitate" (Discursul despre demnitatea omului), ce constă într-o serie de teze filosofice despre gândirea naturală și credință. Autorii renascentiști, de asemenea, începeau să utilizeze limbile vernaculare, iar apariția tiparului a permis accesul la cărți (ca Biblia), a cât mai multor persoane. Renașterea presupune și o încercare a intelectualilor de a studia și îmbunătăți lumea seculară, prin revigorarea ideilor din
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
XIV-lea, răspândindu-se inițial în Europa de vest meridională, după care, gradual, atinge și Europa de vest septentrională, sfârșindu-se în Anglia începutului de secol al XVII-lea. Explicația pentru care Italia a fost punctul de plecare al umanismului renascentist este gradul de urbanizare ridicat al jumătății nordice a peninsulei: aceasta era zona cea mai citadină și secularizată a Europei în epocă. În această arie puternic urbanizată, clerul creștin era mai puțin probabil să domine guvernul și educația, până și
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
Papa Silvestru al II-lea) în secolul al X-lea, ale lui Petru de Blois în secolul al XII-lea, ale lui De Bury și Dante în secolul XIII. Apoi, manuscrisele de literatură clasică latină, care au fost descoperite de renascentiști în mânăstiri, își au originea, în opinia unor istorici precum William Birney, mai degrabă în donații spre mânăstiri din partea unor persoane private (practică despre care amintește și F. Somner Merryweather în "Bibliomania"), bibliotecile personale ale acestora conținând și lucrări ale
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]