1,689 matches
-
miros de statut, față de dotările moderne din interior: scaune ergonomice, ecran de proiecție ce coboară din tavan, videoproiector, instalații de sonorizare, proiectoare pentru iluminarea sălii sau a scenei, pe scurt, o sală modernă de conferințe. Pe scena urca cu pași repezi câțiva tineri, bine îmbrăcți în costume elegante, moderne și fără multe introduceri, încep să ne prezinte, utilizând toate mijlocele electronice de comunicare, avantajele și viitorul de aur pentru Roșia Montană, dacă se vor aproba toate documentele și autorizațiile în vederea începerii
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Și, pe de altă parte, nu cred că Luke chiar trebuie să știe deocamdată despre toate astea. Au mai venit niște daruri de nuntă, spune. Pune cutiile pe masă și îmi zâmbește cu gura până la urechi. Ne apropiem cu pași repezi! Da! Da, așa e! Încerc să râd, dar nu prea reușesc. — Ei, alt toaster... dar, de data asta, de la Bloomingdales. Se încruntă. Becky, câte liste de cadouri avem? Nu știu. Câteva. — Credeam că ideea de la care a plecat chestia asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
drept, cu o cerbice puternică, păr șaten, creț, semăna cu Raf Valone, un actor italian la modă. Figura sa evoca dîrzenie. Alterna însă masca durității (maxilare strînse, privire întrebătoare) cu cea a jovialității. Era un tip spontan, malițios, de poante repezi, cu rîs scurt, supravegheat. Un „puncheur” îndemînatic, elegant. Nu întindea gluma, nu insista pe marginea unor subiecte frivole. Avea „ținută” în toate, de la cea vestimentară la cea comportamentală. înainte de facultate fusese impiegat de mișcare în gara din satul natal. își
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
putrefacție. Acolo se naște geniul olfactiv Jean-Baptiste Grenouille, ale cărui prime inhalații pe acest pămînt coincizînd cu primele lui urlete rezultă în condamnarea la moarte a mamei care plănuia să-l abandoneze. Urmînd îndeaproape cartea, filmul ne prezintă, în pași repezi, incredibila călătorie socială a lui Grenouille (Ben Whishaw) de la pensiunea lui Madame Gaillard pînă la parfumeria lui maître Baldini (Dustin Hoffman) și, în paralel cu asta, și mai incredibilele călătorii ale nasului său atotcercetător. Ce face camera de filmare pentru
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
niște tufe și mă bălăceam la mal, când cel mai bun camarad și prieten, mă prinde în brațele lui și mă aruncă în apele învolburate. I-am spus că nu știu să înot, dar mi-a dat drumul în valurile repezi. Pericol! - mă scufund, conștient de situația gravă, ating albia râului, bat puternic cu picioarele în prund, mă ridic la suprafața apei. Percep mișcare în jurul meu, curentul repede mă poartă la mai adânc, ating iarăși prundul și disperat încerc să ies
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
un bogat material din masivul Rodna. De asemenea, în perioada 1956-1963, cercetează nordul Dobrogei și litoralul Mării Negre. N-au rămas necercetate de Alexei Alexinschi nici Cheile Bicazului, Hăghimașul, masivul Ciucaș, între 1955-1963. Și împrejurimile Iașului (Pădurea Bârnova, Valea lui David, Repedea etc.ă au constituit pentru el un vast câmp de cercetare, de unde a publicat, împreună cu alți naturaliști, peste 500 specii de Macrolepidoptere și unele Tortricide din Microlepidoptere. Ca rezultat al acestor studii, Alexei Alexinschi a alcătuit o vastă colecție de
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
țării, au devenit cunoscute numeroase aspecte ale variabilității intraspecifice și ale ecologiei acestei specii. A fost elaborată și o metodică specială pentru asemenea investigații. Terenul de acțiune, pentru astfel de cercetări l-au constituit populațiile de pe valea Vămășoaiei și Dealul Repedea din Iași, dar și din alte locuri, din Bucovina până în Delta Dunării și la Marea Neagră. Asemenea cercetări au fost inițiate pentru prima dată în țara noastră, iar rezultatele obținute au fost apreciate de specialiștii care lucrează în acest domeniu. Prin
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
membru în Subcomisia Iași a Comisiei Monumentelor Naturii. Acțiunile s-au îndreptat în două direcții principale: apărarea monumentelor naturii și educarea tinerilor în spiritul cunoașterii și ocrotirii naturii. Profesorul Dimitrie Cărăușu a fost custodele Rezervației geologice, paleontologice și floristice Dealul Repedea, aflată la 10 km de Iași și declarată ca atare în 1955, pe 40 de hectare. După o viață dedicată învățământului și științei ieșene, biologul Dimitrie Cărăușu a trecut la cele veșnice în ziua de 12 aprilie 1993 și a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
teste de ortografie după un pasaj solid, dificil. 5 Între timp decorul se schimbă. Copacul plin de promoroacă și uriașul troian de zăpadă cu gaura lui gălbuie fuseseră curățate de un servitor tăcut. După-amiaza de vară este Însuflețită de nori repezi care Înfruntă albastrul cerului. Pe cărările grădinii se mișcă umbre cu ochi. Brusc, lecția ia sfârșit și Mademoiselle ne citește pe veranda unde rogojinile și scaunele Împletite degajă un miros tare, de paie, În zăpușeala din aer. Pe policioarele albe
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
o ninsoare pentru noi - întârziații. A fost primul semn din cer al mamei. În toată acea teribilă zi - nu a mai nins, nu a mai căzut nici un fulg. În schimb, a plouat, dar nu mărunt, ca toamna, ci în descărcări repezi, ca vara sau primăvara. Ploua și atunci când sicriul a fost coborât în mormânt. * Pentru mine nu acesta a fost momentul cel mai greu - cum a fost, cred, pentru tata, pe care în acele clipe - nu stăteam lângă el, cum ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
păsării zburând deasupra apei. Ceva care amintește și de bluza mea de mătase, cumpărată de la „Maison de France” pentru această petrecere. Fiica Birgittei, Erika, a venit cu prietenul ei, subțire ca o nimfă tânără, cu miros de pădure și râuri repezi. Fata prietenilor mei (Fanny și Bo Kuritzen), Petra, mi-a adus coroana de flori tradițională, cu multe flori și cu trandafiri roșii în frunte. Draga mea Marianne (Eyre) a venit cu daruri și cu tortul de ciocolată concurând cu tortul
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Matei Călinescu, dar și la prietena mea din tinerețe, Rodica Prato, arhitecta, desenatoarea fantastă. Cum a fost posibil să cunosc o asemenea persoană, ținând de lumea basmelor, a silfidelor, a nimfelor locuind cu părul lor lung, blond în apa râurilor repezi? Ne-am cunoscut la Sinaia, la casa de odihnă a scriitorilor de la Pelișor. Nu-mi amintesc exact cum, numai că Rodica locuia într-o cameră vecină cu cea a traducătorului Argintescu-Amza, având o baie comună. Dar celebrul și ciudatul traducător
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
întâlnirea cu Rodica mi-a revenit gustul de desen din copilărie și anii de școală, unde eram deja cunoscută ca excepțional dotată pentru artele plastice și foarte privilegiată de toți profesorii ca urmare a talentului unic de a le face repezi portrete din câteva linii. După plecarea bruscă a Rodicăi în Franța, m-am simțit într-un fel „abandonată”, pentru că prietenia noastră crescuse, ea îmi ilustrase divin trei cărți, și ne vedeam destul de des - și am lăsat deoparte desenul. Întâlnirea cu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
decembrie 1989 . La 14 ianuarie se completează grupul Cercetașii Naturii; D-l Prof. Cărăușu D-tru fost membru al Cohortei Ștefan cel Mare, aduce Statutul Cercetașilor și continuă cu colectivul de școlari să Îngrijească monumente ale naturii și Rezervația Arheologică de la Repedea. 15 ianuarie - Omagiu poetului Mihai Eminescu. La propunerea Societății „Ginta Latină”, Asociației Veteranilor de Război, Institutului de Medicină, Universitatea „Al. I. Cuza” , Inspectoratului Școlar Județean, Consiliului Județean al Frontului Salvării Naționale sau adresat Ministerului Sănătății să autorizeze ca răniții revoluției
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și Târgu Frumos și două municipii: Iași și Pașcani, județul fiind locuit de un număr de peste șase sute de mii de locuitori. Aici ca forme de relief găsi dealuri și câmpii care aparțin Podișului Moldovenesc. În apropiere de Iași este coasta Repedea, care are o altitudine de 418 m, spre vest se află partea sudică a Dealului Mare, șeaua Ruginoasa și Strunga, după care dăm în lunca Siretului. În partea de nord, se găsește partea sudică a Câmpiei Moldovei, căreia i se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și Târgu Frumos și două municipii: Iași și Pașcani, județul fiind locuit de un număr de peste șase sute de mii de locuitori. Aici ca forme de relief găsi dealuri și câmpii care aparțin Podișului Moldovenesc. În apropiere de Iași este coasta Repedea, care are o altitudine de 418 m, spre vest se află partea sudică a Dealului Mare, șeaua Ruginoasa și Strunga, după care dăm în lunca Siretului. În partea de nord, se găsește partea sudică a Câmpiei Moldovei, căreia i se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
să bea o "berică". Fiind atât de critic față de bere, disprețuind această băutură vulgară, o iubesc din cauză că sunt negativist. Și nu rezist modei. * August l-am petrecut acasă, în cazul meu în două locuri din Iași, la Ciric și la Repedea. Am o sensibilitate mai mult geografică decât istorică, ceea ce face să mă simt tot atât de bine într-un peisaj lipsit de încărcătură istorică precum mă simt și la Florența. Asta nu înseamnă că nu trăiesc fiorul trecutului când rătăcesc prin Sighișoara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
La Ciric a căscat gura la fetele care se antrenează pentru concursuri internaționale de caiac și canoe. Și, dintr-un fel de disperare, a tot aruncat cu pietre în apă, apucat de ciudă. * Alte după-amieze le-am petrecut sus, la Repedea, de unde se vede panorama albastră a Iașului, unde am aprins și focul. Acolo miroase a pelin, se aude din vale, dinspre Vișan, un clopot sfios, stâncile sunt pline de mici fosile, scoici de milioane de ani, împletite în istoria de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cu astfel de scoici care, ascultate, spun povești tulburătoare celor care își pun mintea cu ele și le ascultă. Am vorbit despre alchimiști, despre "arta" focului... Noaptea, spune prietenul meu, vin aici studenții, cu mașinile, și se sărută". Și de la Repedea ne întoarcem târziu, oprindu-ne la motel, ca să privim luminile lașului, pâlpâind în aerul cald al nopții ca niște licurici. De-aș fi fost primar, aș fi așezat aici, pe un soclu măreț, de piatră, statuia lui Mihai Viteazul, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ar oferi o catedră la Facultatea de Teologie, ar reveni acasă, renunțând al civilizațiile din alte părți. De Iași îi este dor: „De aici, de unde îmi este mereu prea cald, mă gândesc al aleile Copoului, la răcoarea dintre Bucium și Repedea. Orașul este mare, are peste șase milioane de locuitori, în majoritate chinezi micuți, slabi și prietenoși, poate și din cauză că se miră să mă vadă. Atunci își ascund uimirea în zâmbet și uneori în salut”. Prin telefon mi-a dat de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
am respectat și venerat până în ultimele zile ale vieții sale. Profesorul Dumitru Cărăușu a fost un om care rar se întâlnește. Legat trup și suflet de natură și-a legat existența de ocrotirea naturii, iar din Rezervația de calcare de la Repedea a făcut Monumentul iubirii naturii. Pentru multe generații de copii a fost „TATAIA”, a fost omul care le-a dat în dar natura. Ne-a predat „Istoria biologiei” și „Bazele darwinismului”. Vorbea cu un accent cu totul particular, cu multă
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
i se joacă în plete. - Vino să hoinărim împreună! îi spune un GÎND ștrengar. Fetița nu se împotrivește. Se lasă purtată pe aripi de vânt și de închipuire. - Vrei să poposim aici? o întreabă GÎNDUL hoinar, oprinduse sus, pe Dealul Repedea. Privește pădurea!E toată smălțuită cu toporași, viorele și brebenei. - Să poposim, răspunde fetița. E foarte frumos! Totuși... parcă lipsește ceva? E prea multă liniște? De ce oare? - Întreabă pădurea! o sfătuiește GÎNDUL neștiutor. Fetița îi ascultă sfatul, dar pădurea nu
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
buzele cele roșii? Iată s-au veștejit. Unde este clipeala ochilor și vederile lor? Iată să topiră. Unde este părul cel frumos și pieptănat? Iată au căzut. Unde sunt grumazii cei netezi? Iată s-au frânt. Unde este limba cea repede și deslușită? Iată au tăcut. Unde sunt mâinile cele albe și frumoase? Iată s-au deznodat. Unde sunt hainele cele scumpe? Iată s-au pierdut..." Cartea românească de învățătură a mitropolitului Varlaam (1643) se remarcă printr-o limbă vie, limpede
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în ele: Oglinda când ți-a arăta Întreagă frumusețea ta, Atunci și tu ca mine Te-ai închina la tine. Nicolae, alt fiu al lui Ienache, aduce, mereu pe un fond popular, un stil mai viril, cu elanuri haiducești și repezi imagini (perspectiva defileurilor, pușca astupată de greieri): Roibule, mi te gătește, Daleo, daleo, dragă durdă, Șalele-ți înțepenește, Fă-te-ncoace, nu fi surdă, Să mă duci peste pripoare, Vin să te-ngrijesc mai bine Văi și coaste la strâmtoare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu știe care e adevărat. Comentariile asupra descripției deschid ele înșile un cadru litografiat cu păduri, stejari, priveliști campestre, în acest mod: Dacă descriu o pădure, suma de copaci îi las, Și la un stejar mai mare trec cu un repede pas. Satira spiritului meu e o mică comedie de badinaj aproape mussetian, O profesiune de credință, un monolog al unui personagiu onctuos și inconștient vodevilesc, care se retrage de pe scenă cu comice reverențe. În fabule ( Toporul și pădurea, de pildă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]