2,430 matches
-
Testul 2 nu indică diferențe semnificative statistic privind dorința de a avea/de a nu avea copii, bărbații și femeile având opinii relativ similare privind planificarea familială a numărului de copii. Dorința de avea copii în funcție de numărul de copii ai respondenților. Pe ansamblul eșantionului, 66,6% din persoanele cu copii nu mai doresc alți copii, iar 15,4% sunt indecise. Dorința de avea copii diferă semnificativ statistic (p < 0,05) în funcție de numărul de copii pe care respondenții îl au deja. Nuliparele
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
numărul de copii ai respondenților. Pe ansamblul eșantionului, 66,6% din persoanele cu copii nu mai doresc alți copii, iar 15,4% sunt indecise. Dorința de avea copii diferă semnificativ statistic (p < 0,05) în funcție de numărul de copii pe care respondenții îl au deja. Nuliparele și bărbații care au o parteneră care nu a născut niciodată, intenționează în majoritate să devină părinți peste 1-5 ani. Mai mult de jumătate din respondenți care au deja un copil nu doresc repetarea evenimentului. Din
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
statistic (p < 0,05) în funcție de numărul de copii pe care respondenții îl au deja. Nuliparele și bărbații care au o parteneră care nu a născut niciodată, intenționează în majoritate să devină părinți peste 1-5 ani. Mai mult de jumătate din respondenți care au deja un copil nu doresc repetarea evenimentului. Din toți respondenții care doresc un al doilea copil, cei mai mulți au estimat intervalul de naștere 1-2 ani (11,6%). Din persoanele cu 2 sau mai mulți copii, 79% nu intenționează să
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
au deja. Nuliparele și bărbații care au o parteneră care nu a născut niciodată, intenționează în majoritate să devină părinți peste 1-5 ani. Mai mult de jumătate din respondenți care au deja un copil nu doresc repetarea evenimentului. Din toți respondenții care doresc un al doilea copil, cei mai mulți au estimat intervalul de naștere 1-2 ani (11,6%). Din persoanele cu 2 sau mai mulți copii, 79% nu intenționează să mai aibă copii. Toți subiecții cu peste 6 copii nu mai doreau
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
au estimat intervalul de naștere 1-2 ani (11,6%). Din persoanele cu 2 sau mai mulți copii, 79% nu intenționează să mai aibă copii. Toți subiecții cu peste 6 copii nu mai doreau copii. Dorința de avea copii în funcție de vârsta respondenților. Sunt diferențe semnificative statistic pe grupe de vârstă privind dorința de a (mai) avea copii. Dintre tinerii între 15-19 ani, cei mai mulți nu cunosc (47,8%) sau doresc să devină părinți în următorii 5 ani (27%). Dintre cei de vârsta între
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
scade cu vârsta și tinde să se încheie între 31-36 ani. Așadar, controlul fecundității țintește limitarea descendenței, nu evitarea completă. Este interesat de observat ca atunci când au fost chestionați privitor la numărul de copii potrivit pentru o familie din România, respondenții au exprimat ca și în alte țări ale Europei, o atitudine pro-natalistă, deși descendența reală este sub cea ideală de 2 copii. Numărul ideal de copii pentru o familie din România. Pe ansamblul eșantionului, în majoritate (65,5%), subiecții au
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
descendența reală este sub cea ideală de 2 copii. Numărul ideal de copii pentru o familie din România. Pe ansamblul eșantionului, în majoritate (65,5%), subiecții au indicat ca număr ideal de copii în România 2 copii. 23,3% din respondenți consideră că numărul ideal este 1 și 8,3% consideră că numărul ideal ar fi 3. Statistic, femeile consideră ca ideal un număr mediu de copii mai mare ca bărbații. La nivelul grupelor de vârstă, persoanele din grupele de vârstă
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
unde numărul ideal mediu de copii este cel mai mare, peste 2. La nivel etnic, etnia rromă se diferențiază semnificativ, numărul ideal mediu de copii considerat fiind peste 3. Vârsta potrivită pentru prima relație sexuală, prima căsătorie, nașterea copiilor. Majoritatea respondenților (56,3%) consideră că prima relație sexuală este potrivită în intervalul 18-20 ani. Sunt totuși 25,2% din respondenți care consideră perioada 15-17 ani ca interval adecvat pentru prima relație sexuală. Intervalul 21-25 ani este indicat de respondenți drept cel
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
semnificativ, numărul ideal mediu de copii considerat fiind peste 3. Vârsta potrivită pentru prima relație sexuală, prima căsătorie, nașterea copiilor. Majoritatea respondenților (56,3%) consideră că prima relație sexuală este potrivită în intervalul 18-20 ani. Sunt totuși 25,2% din respondenți care consideră perioada 15-17 ani ca interval adecvat pentru prima relație sexuală. Intervalul 21-25 ani este indicat de respondenți drept cel mai potrivit pentru căsătorie (56,3%); urmează cei care apreciază intervalul 26-30 ani (32,3%). Intervalele 21-25 și 26-30
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
copiilor. Majoritatea respondenților (56,3%) consideră că prima relație sexuală este potrivită în intervalul 18-20 ani. Sunt totuși 25,2% din respondenți care consideră perioada 15-17 ani ca interval adecvat pentru prima relație sexuală. Intervalul 21-25 ani este indicat de respondenți drept cel mai potrivit pentru căsătorie (56,3%); urmează cei care apreciază intervalul 26-30 ani (32,3%). Intervalele 21-25 și 26-30 sunt indicate de respondenți aproximativ în aceeași proporție ca potrivite pentru nașterea primului copil. Al doilea copil ar trebui
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
15-17 ani ca interval adecvat pentru prima relație sexuală. Intervalul 21-25 ani este indicat de respondenți drept cel mai potrivit pentru căsătorie (56,3%); urmează cei care apreciază intervalul 26-30 ani (32,3%). Intervalele 21-25 și 26-30 sunt indicate de respondenți aproximativ în aceeași proporție ca potrivite pentru nașterea primului copil. Al doilea copil ar trebui să se nască în intervalul 26-30 (48,5%) sau în intervalul 31-35 ani, după cum indică 24,5% din respondenți. De remarcat că 12,8% apreciază
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
21-25 și 26-30 sunt indicate de respondenți aproximativ în aceeași proporție ca potrivite pentru nașterea primului copil. Al doilea copil ar trebui să se nască în intervalul 26-30 (48,5%) sau în intervalul 31-35 ani, după cum indică 24,5% din respondenți. De remarcat că 12,8% apreciază că nu doresc un al doilea copil. Optimul de vârstă indicat pentru debutul vieții sexuale. Diferențele semnificative de opinie dintre bărbați și femei privind vârsta potrivită pentru prima relație sexuală sunt date de tendința
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
alegerea mijloacelor de contracepție subiecții s-au consultat cu partenerii în proporție de peste 75%, respectiv 76,9% în legătură cu planificarea și 75,9% în legătură cu metodele de contracepție, ceea ce presupune că a crescut gradul de responsabilizare a bărbatului privind aceste aspecte. Sexul respondenților nu a diferențiat statistic semnificativ comunicarea privind planificarea familială și alegerea metodei de contracepție însă se identifică tendința mai mare spre comunicare a femeilor. Nivelul de instruire induce diferențe semnificative statistic privind comunicarea în cuplu, care crește odată cu acesta, ajungând
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
bărbaților. Măsura în care o sarcină în afara căsătoriei nu este percepută ca o lipsă de responsabilitate a fost mai mare la femei. Grupa de vârstă a diferențiat persoanele din grupa de vârstă peste 50 de ani prin aceea că acești respondenți consideră într-o măsură mai mare sarcina în afara căsătoriei un accident, un act de curaj, o lipsă de responsabilitate. Persoanele tinere au apreciat în măsură mai mare fertilitatea ilegitimă ca un model alternativ de familie. Situația reflectă realitatea că tot
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
disponibile. În eșantionul studiat, percepția cea mai ridicată asupra metodelor de contracepție a fost despre: prezervativ (92,69%), calendar (85,75%) și pilulele contraceptive (85,64%). Capișonul cervical și bureții vaginali sunt metodele de care au auzit cel mai puțin respondenții, respectiv 18,01% și 24,09%. Atunci când se testează nivelul de cunoștințe despre fiecare metodă sau procedură, deși ponderea scade, ordinea se menține. De asemenea, se cunoaște mai puțin modul de utilizare a capișonului cervical și a bureților vaginali. Diferența
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
contraceptive opinii. Subiecților li s-a cerut să-și exprime acordul sau dezacordul cu un număr de 12 afirmații făcute despre pilulele contraceptive. Afirmațiile se referă la avantajele și riscurile legate de utilizarea pilulelor contraceptive. La majoritatea celor 12 afirmații respondenții nu au o opinie, cele mai frecvente răspunsuri fiind "Nu știu". În cazul afirmațiilor în care există un procentaj ridicat pentru "Total de acord", aceste afirmații se referă la avantajele practice: sex spontan, ușor de utilizat, ușor de procurat. Efectele
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
un procentaj ridicat pentru "Total de acord", aceste afirmații se referă la avantajele practice: sex spontan, ușor de utilizat, ușor de procurat. Efectele secundare sunt în general necunoscute. 3. 2. Utilizarea trecută și curentă a contraceptivelor experiență și satisfacție Din respondenții noștri, 75,6% au declarat că au folosit în trecut sau că folosesc în prezent mijloace de contracepție. Se poate observa că pe primele trei locuri la utilizarea mijloacelor de contracepție în trecut și prezent se situează prezervativul, pilulele contraceptive
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de contracepție. Rata prevalenței contracepției la femei a crescut în mod constat, în România după 1989 când s-a permis accesul legal la acestea, mai ales după abrogarea decretului 770 care interzicea avortul. În eșantionul supus cercetării, 25,2% dintre respondenți nu au folosit în trecut metode de contracepție. Prima metodă raportată a fost prezervativul, iar a doua metodă numită a fost tot prezervativul. Cea mai folosită metodă de contracepție în trecut a fost prezervativul, urmat la distanță mare de pilulele
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și 48,1% din femei. Este una satisfăcătoare pentru 32,0% din femei și 26,5% din bărbați. 4,5% din femei și 1% din bărbați au raportat o experiență traumatizantă. 4. 2. Protecția primului și ultimului contact sexual Majoritatea respondenților care au început viața sexuală (67,8%) declară că primul lor contact sexual a fost neprotejat și 32,2% declară că primul lor contact sexual a fost protejat. Testul χ2 nu indică diferențe semnificative pe gen privind protecția primului contact
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
au distribuit omogen în raport cu aceasta. Trei variabile diferențiază semnificativ statistic ponderile de protecție la primul contact sexual: localitatea de rezidență, vârsta și statutul marital. Localitatea de rezidență. Cel mai riscant comportament a fost raportat în Craiova, unde 84,1% din respondenți au avut contacte neprotejate. Un comportament mai puțin riscant l-au avut cei din Ploiești, unde 56% din respondenți au avut contacte sexuale neprotejate. Vârsta. Se evidențiază că, atât în valoare procentuală absolută, cât și ca proporții pe fiecare grupă
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
rezidență, vârsta și statutul marital. Localitatea de rezidență. Cel mai riscant comportament a fost raportat în Craiova, unde 84,1% din respondenți au avut contacte neprotejate. Un comportament mai puțin riscant l-au avut cei din Ploiești, unde 56% din respondenți au avut contacte sexuale neprotejate. Vârsta. Se evidențiază că, atât în valoare procentuală absolută, cât și ca proporții pe fiecare grupă de vârstă, persoanele mai tinere au raportat un comportament sexual mai prudent la primul contact sexual. La grupa de
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
absolută, cât și ca proporții pe fiecare grupă de vârstă, persoanele mai tinere au raportat un comportament sexual mai prudent la primul contact sexual. La grupa de vârstă 15-24 ani mai mult de 50% (aceștia reprezintă 9,91% din totalul respondenților) au raportat contact sexual protejat. La extrema cealaltă, la grupa de vârstă de peste 50 de ani avem cea mai scăzută raportare de contact protejat. Procesul de adoptare a unui comportament sexual mai puțin riscant a avut o evoluție în timp
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sexuală și 78,5% au o viață sexuală curentă. Dintre subiecții care au început viața sexuală, 77,2% declară că au un partener sexual stabil. Referitor la numărul partenerilor sexuali de-a lungul vieții, pe ansamblul eșantionului, 37,5% din respondenți declară că au avut un singur partener, 31,8% că au avut 4-6 parteneri. 14,3% declară că au avut peste 6 parteneri sexuali. Majoritatea femeilor intervievate (56,74%) declară că au avut un singur partener de-a lungul vieții
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
că au avut 4-6 parteneri. 14,3% declară că au avut peste 6 parteneri sexuali. Majoritatea femeilor intervievate (56,74%) declară că au avut un singur partener de-a lungul vieții, în contrast cu bărbații, care reprezintă numai 17,47% din totalul respondenților de sex masculin. Pe măsură ce numărul partenerilor declarați crește, ponderea femeilor scade. Referitor la numărul partenerilor sexuali în ultimele trei luni, 5,5% din respondenți declară că nu au avut partener, 86,0% raportează că au avut un singur partener și
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
un singur partener de-a lungul vieții, în contrast cu bărbații, care reprezintă numai 17,47% din totalul respondenților de sex masculin. Pe măsură ce numărul partenerilor declarați crește, ponderea femeilor scade. Referitor la numărul partenerilor sexuali în ultimele trei luni, 5,5% din respondenți declară că nu au avut partener, 86,0% raportează că au avut un singur partener și 8,5% au avut cel puțin 2 parteneri. 4.4. Frecvența, durata și satisfacția sexuală Eșantionul analizat este caracterizat de o frecvență a contactelor
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]