7,234 matches
-
Psihiatrie, 1987) prezentând următoarele criterii de diagnostic: ⇒ dificultăți legate de reciprocitate în interacțiunea socială (trebuie menționați cel puțin 2 din cei 5 itemi descriși); ⇒ dificultăți privind comunicarea verbală și non verbală (cel puțin unul din cei 6 itemi); ⇒ un repertoriu restrictiv marcant de activități și interese (cel puțin unul din cei 5 itemi); ⇒ realizarea unui total de cel puțin 8 itemi din 16 prezentați. În 1983, Ishii și Takahashi din Toyota, Japonia, au creat o versiune proprie de punere a diagnosticului
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
F84.0 definește autismul ca un tip de tulburare pervazivă de dezvoltare ce cuprinde: A. prezența dezvoltării anormale sau deficitare manifestată înainte de vârsta de trei ani; B. caracteristici funcționale anormale în cele trei arii: interacțiune reciprocă socială, comunicare și comportamente restrictive, repetitive și stereotipice. În completarea acestor caracteristici se prezintă și o serie de elemente asociate ca fobiile, tulburările de somn, alimentație și agresiunea (automutilarea) http://www3.who.int 3.2. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL Pot fi observate perioade de regresie și în
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
grup de cinci dizabilități (autism, sindromul Asperger, sindromul Rett, tulburarea dezintegrativă a copilăriei, deficiența de dezvoltare pervazivă - altele decât cele menționate) care manifestă o serie de caracteristici comune, dificultăți variabile de interacționare socială, de comunicare, de imaginație precum și modele comportamentale restrictive, repetitive și stereotipice. Pentru prima dată autismul a fost definit de Leo Kanner ca fiind o disfuncție fundamentală și reprezintă incapacitatea copiilor de a stabili relații normale cu alte persoane și de a reacționa la diferite situații impuse chiar de la
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
În aceste condiții copilul poate dispune de bazele unei utilizări adecvate a limbajului ca instrument adecvat de evitare a stărilor de conflict și reacțiilor violente În favoarea negocierii. Folosirea În familie și anturajul imediat a unui limbaj sărac, interjecțional, imperativ sau restrictiv, privează copilul de plăcerea comunicării și folosirea diferențiată a limbajului În situații de conflict, În favoarea unor manifestări impulsiv-agresiv nediferențiate. Deprinderea limbajului ca modalitate de integrare relațională este favorizată de nivelul cultural al familiei și mediului copilului, de școală și literatura
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
de substanțe toxice, de droguri, fapt care dă semnificația unui refuz al valorilor tradiționale, integrându-se astfel într-o mișcare de contestare caracteristică crizei de adolescență, - evaziunea dintr-o lume percepută ca ostilă sau fuga de o realitate considerată ca restrictivă, - căutarea naivă a unei forme noi de comunicare cu alți indivizi care împărtășesc aceleași speranțe și aceleași poziții ideologice contestatare, - conduita toxicomanică are caracter de provocare, putând, în felul acesta, constitui o tentativă disperată de a relua comunicarea ruptă cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu el însuși. Prin conștiința morală Eul se poate „vedea” și „judeca” pe sine așa cum este. Mai exact i se spune cum trebuie să fie și ce trebuie și ce nu trebuie să facă. Aparent conștiința morală pare a fi restrictivă; în fapt, lucrurile stau altfel. Conștiința morală „avertizează” Eul, nu-l obligă. Îi spune numai atât: quidquid agis prudenter agas et respice finem. Aparent Eul este liber. El poate face orice. Dar, de fapt, el va da de fiecare dată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
roluri pe care individul trebuie să-l joace în decursul vieții sale” (biologic, economic, social, cultural etc.). Toate situațiile sunt previzibile sau imprevizibile, ele aflându-se într-o permanentă schimbare. Acestea au un caracter de „noutate” și ele pot fi „restrictive” și „imperative”, ca de exemplu „situațiile-limită” descrise de K. Jaspers. Acestea pot fi reprezentate prin căsătorie, divorț, moartea unui părinte etc. Orice individ în decursul vieții sale trebuie să desfășoare un permanent „efort de adaptare” al propriei sale personalități în raport cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și ideilor grupelor umane. El este, după Hegel, „încarnarea ideii supreme” sau „o formă de Supra-Eu colectiv”. În felul acesta relațiile dintre stat și om, sau grupe umane, se constituie unidirecțional, dinspre stat către individ. Aceasta implică norme cu caracter restrictiv, interdicții și sancțiuni. Individul sau grupul le acceptă ca „necesare” până la un anumit punct, dincolo de care le resimte ca frustrări sau reprimări, vizând în primul rând libertatea cu toate consecințele care decurg de aici. Având în vedere aceste aspecte, rezultă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ho phýsei... sébon tén diken (o( fuvsei... sevbwn thvn dikhn), adică venerează, „dintr-un imbold al firii, dreptatea”. A doua poruncă privește respectarea a ceea ce pitagoreicii numeau sebou horkon (sebou o(rkon), adică „jurământul pitagoreic”. Era vorba despre o regulă restrictivă, similară celei mozaice, cuprinsă în Decalogul veterotestamentar („Să nu juri invocând, mereu, zeii nemuritori”). Altfel spus, gesturile celui care jură, precum și cuvintele folosite fiind sacramentale, nu trebuie puse necontenit sub oblăduirea zeilor. Sebou horkon („respectarea jurământului”) stabilește ierarhia riguroasă a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
2. Accepțiuni modernetc "12.2. Accepțiuni moderne" În literatura pedagogică modernă pot fi identificate două tendințe în definirea și folosirea conceptului de curriculum educațional. a) Putem întâlni adesea tendința unor cercetători moderni de a folosi conceptul de curriculum în sens restrictiv. Astfel, unii autori premoderni numesc curriculum conținutul procesului de învățământ: cunoștințe prevăzute în planurile și programele de învățământ pe care educatorii sunt obligați să le predea în activitățile instructiv-educative2. Uneori înțelesul este ultra-restrictiv. Mai ales autorii europeni din prima jumătate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cognitive) de a utiliza și/sau valoriza aceste informații. Asemenea definiții vom găsi la cercetători precum G. Mialaret, E. Planchard, H. Piéron și în mai multe dicționare, manuale și tratate românești 4. Folosirea modernă a conceptului de curriculum, în sens restrictiv, nu poate fi considerată greșită. Ea se impune adesea, în contexte delimitate ale discursului pedagogic. De exemplu, această utilizare este obligatorie ori de câte ori cercetătorul modern explică aspecte concrete ale conținutului procesului instructiv-educativ sau caracteristici ale planurilor și problemelor de învățământ. b
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Principiul pedagogic al optimismului a fost intuit încă din Antichitate, dar a fost teoretizat ca atare de J.A. Comenius. El îl obligă pe educator să întreprindă doar „cele mai bune influențe educative cu putință”. Deși formulat pozitiv, principiul este restrictiv. În chip tacit, el interzice nu doar „influențele nefaste”, ci și „influențele bune” sau „ameliorările”. J.A. Comenius folosea aceste expresii cu sensul lor latin, în chip riguros și strict. „Principiul optimismului” nu este o simplă metaforă încurajatoare. Ca urmași
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pregătirea postobligatorie (elementară). Criteriile social-economice se subordonează însă celor filosofice. Curriculumul vocațional nu poate face abstracție de orientarea filosofică a educației și de idealul educațional vizat la nivel macrostructural de întreaga societate. Această subordonare de principii nu trebuie înțeleasă însă restrictiv. Valorile social-economice pot influența radical opțiunile filosofice. Cu o astfel de situație se confruntă, aproape iminent, societatea contemporană. Progresele tehnologice tind să modifice radical lumea profesiilor sociale, ceea ce va afecta însăși esența muncii, a relațiilor sociale și chiar condiția umană
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Rareori, la aniversări (Paștele ori Crăciunul nu se cădea să fie celebrate fățiș!), aveam la masă câteva rude, în camera mamei, unde treptat se adunaseră șí mobilele, veséla, alte obiecte retrase din «spațiul comun», ba chiar - în anii de regim restrictiv al «gazelor» sau pentru a o mai cruța pe mama de contactul arogant în bucătărie cu «inginera pe puncte» - instalasem, tot în dormitorul ei, un mic reșou cu butelie (aceste gaze arse, ca și fumul țigărilor lui F. pătrunzând din
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
prelucrarea trecutului este făcută numai de anumite persoane, și nu de toată lumea, nu-și atinge niciodată scopul; - prelucrarea trebuie să implice o depășire, să se țină cont de mentalitatea țării respective față de raportul autocritică-vinovăție-rușine; - ea poate fi blocată de accesul restrictiv la informații sau denaturarea acestora; - nu e vorba despre a se lua revanșe sau de a pedepsi persoanele cu un anumit trecut, ci despre a limita prelungirea efectelor unor acțiuni negative asupra generațiilor viitoare; - o gândire revanșardă nu este și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ca obiectiv central formarea abilităților cognitive (abilitățile logico‑matematice, formarea conceptelor, înțelegerea situațiilor, formarea proceselor cognitive) și a comunicării (receptive și expresive); d) aria de dezvoltare personală și socială, având ca obiectiv central independența copilului într‑un mediu cât mai restrictiv posibil, cu componentele: autonomia personală (autoservirea, autoîngrijirea), autonomia socială (adaptarea la viața cotidiană) și competențele sociale. Aceste patru arii de dezvoltare pot fi considerate coordonatele majore ale educației speciale care formează structura primară a unui curriculum pentru elevii cu diferite
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sau beneficii care le asigură un nivel acceptabil de existență. Asumarea acestor valori va conduce la responsabilizare socială, astfel încât să se poată oferi șanse de angajare și servicii de sprijin într‑un mediu cât mai normal sau cât mai puțin restrictiv. Când se vorbește despre oferirea de șanse/oportunități de profesionalizare și angajare, trebuie să urmărim anumite principii cum ar fi: a) posibilitatea de alegere individuală - persoanele cu dizabilități trebuie să fie implicate în tot procesul de luare a deciziilor care
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
trebuie să susțină dezvoltarea individuală a persoanelor cu dizabilități; în acest fel poate crește gradul de autonomie și independență personală, integrarea în comunitate și gradul de valorizare al acestor persoane. Pentru a asigura servicii într‑un mediu cât mai puțin restrictiv posibil, este necesar ca organizațiile, centrele, instituțiile sau agențiile care acționează în domeniu să analizeze serviciile și programele oferite, astfel încât activitățile planificate să‑i implice și pe apropiații persoanei cu dizabilități: familia sau tutorii, consilierii sau alte categorii de specialiști
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Structura ierarhizată încadrează informațiile senzitive în patru categorii: strict secrete, secrete, confidențiale și neclasificate. Primele trei categorii sunt referite printr-o denumire generică: informații clasificate. În alte țări NATO, inclusiv Canada, a patra categorie este cunoscută sub numele de informații restrictive. În structura neierarhizată sunt două categorii: compartimentate și cu obiecții sau ascunse vederii unor categorii de persoane. Compartimentările pot avea nume scurte, suficient de sugestive, care să scoată în relief aspecte cum sunt: SECOM (securitatea comunicației), CRIPTA (criptare), COMSEC (comunicații
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
utilizatori specificați sau pentru anumite grupuri. Un astfel de mecanism va domina mecanismul standard de control al accesului la resurse. Utilizarea lui presupune apelarea la privilegii (C); 13. fiecare resursă procurată odată cu sistemul va avea drepturile de acces cele mai restrictive posibile în legătură cu intenția de utilizare a acelei resurse (C); 14. sistemul va trebui să protejeze toate informațiile necesare deciziilor referitoare la controlul accesului resurselor (de exemplu, liste de control al accesului, lista grupurilor, precum și data și timpul sistemului) (C). Resursele
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
restricționate printr-o reglementare națională, pentru evitarea problemelor de accesare de către minori a paginilor web ce au un conținut neadecvat vârstei lor; • interzicerea distribuirii de materiale interzise minorilor, combinată cu apărarea legitimă, reprezintă mijlocul cel mai eficient și mai puțin restrictiv de a satisface nevoile guvernamentale de constrângere în acest domeniu; • din moment ce nu există reglementări care să limiteze distribuirea pe web a materialelor care pot dăuna minorilor, părinților, educatorilor, domeniul distribuirii informațiilor pe web trebuie să continue eforturile de a găsi
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Reglementările stabilite la nivelul EPO au intrat în vigoare pe 6 martie 1985. În timpul discuțiilor, s-a stabilit că pentru industria informatică, care se confruntă cu dificultăți practice în includerea programelor informatice în categoria invențiilor, nu se justifică o abordare restrictivă a subiectelor ce pot fi puse sub jurisdicția patentelor. Reglementările clarifică problemele legate de înscrierea sau nu cu drept de patent a combinației calculator-programe. Astfel, un program informatic sau o înregistrare efectuată pe un suport nu sunt brevetabile prin conținutul
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
deschizând mult dezbătuta problemă a specificului național, punând în prim-plan interesele ființei naționale, cerințele unei dreptăți sociale concepute în limitele umanitarismului și ale unui larg democratism. Deși contestat cu duritate de unii contemporani, mai ales în latura lui ideologică restrictivă și plecând de la unele nereușite artistice, p., prin „Viața românească”, publicația lui reprezentativă, a adunat mulți scriitori și alți intelectuali ai vremii - I. Al. Brătescu-Voinești, Mihail Sadoveanu, Jean Bart, Gala Galaction, D. D. Patrașcanu, G. Ibrăileanu, C. Stere, Spiru Haret
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
sub influența lui Georg Brandes), difuzarea ideilor lui și în România părându-i-se foarte probabilă. Profeția se va adeveri, și R.-M., format în spiritul filosofiei clasice germane, va scoate două noi ediții (1916, 1921), din care înlătură observațiile restrictive, iar după război, în 1925, publică un articol intitulat De la Kant la Nietzsche, în care recunoaște că Nietzsche este totdeauna interesant și original: „Între Kant și Nietzsche filosofia a înregistrat o mare schimbare. Punctul de vedere al lui Nietzsche nu
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
de tip AL (formată din lanțuri ușoare de Ig). Localizarea sa este, în special, musculară, neurologică, articulară, cutanată și cardiacă, mai rar hepatică și renală. Manifestările clinice cele mai frecvente sunt sindromul de canal carpian, macroglosia, hipotensiunea ortostatică și cardiomiopatia restrictivă. Trebuie introdusă figura la tehnoredactare • Complicațiile infecțioase sunt secundare deficitului de Ac și deficitului cantitativ și calitativ al neutrofilelor. Imunitatea celulară este conservată (cu excepția tratamentului imunosupresor). Infecția „clasică” asociată MM este pneumonia pneumococică. Se mai pot întâlni infecții stafilococice, streptococice
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]