3,881 matches
-
prima generație de copii cărora le-am fost profesor. Emil, plecat de aproape 15 ani în America, a venit acasă pentru câteva zile. Ne-am întâlnit întâmplător în drum spre Ițcani. Eram cu Maricica și Alina. Mare a fost bucuria revederii după atâția ani iar Emil, cu verva și bunătatea care-l caracterizează, chiar de la început mi-a spus: ”Profesore, nu vrei să vii în America?” -„Nu, Emile” am spus. Nu am ce căuta eu în America la peste 50 de
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
dar pentru mine, fiecare clipă din acești ani, purta în ea un strop de infinit, nu se mai sfârșea. Așteptam mereu să vină acea zi când să mă pornesc ACASĂ. Și ... a venit, a venit 1 noiembrie 2004, cu bucuria revederii cea fără de margini. Au venit și sărbătorile cele mai frumoase din an, Crăciunul, cumpăna dintre ani și cununa celor 80 de ani împliniți și sărbătoriți de mămuca. A venit și primăvara anului 2005 când am început cu dragoste și entuziasm
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
mi-a fost dor de tine”, contribuim în mod direct la formarea convingerilor copilului că el este o persoană valoroasă și demnă de a fi iubită, ceea ce conduce la creșterea încrederii în sine. Atunci când, ceea ce exprimăm în mod frecvent la revederea copilului este oboseală, iritare, tristețe, contribuim la formarea convingerilor despre inadecvarea personală ”sunt rău, nu sunt bun, nu sunt important pentru părinții mei“, ceea ce afectează încrederea în sine. La vârstele mici, copiii își explică starea emoțională a părintelui ca având
Ce își doresc copiii de la părinții lor () [Corola-blog/BlogPost/338269_a_339598]
-
să aibă încredere în ea, să vorbească tare și ferm atunci când dă un răspuns, a început să-și recâștige prietenele, să redesopere bucuria dată de joc și joacă, a început să fie din nou copil. Astăzi ne-am luat la revedere pentru a treia oară, ne vom lua și mâine încă o dată. Tot azi m-a sunat mama să-mi mulțumească pentru tot ce am construit împreună și să-mi spună că abia mâine îi ajunge buletinul cu noua adresă și
Cei 2 ani fabuloși din viața unui învățător: „Dragă sistem de educație, în curând dragonii mei își vor lua zborul în clasa a V-a și aș vrea să-ți spun următoarele” () [Corola-blog/BlogPost/338378_a_339707]
-
vinovate pentru înăbușirea culturii curiozității firești a tinerilor români de a experimenta lumea reală, a se descoperi pe ei înșiși, de a-și decoperi adevăratele talente și creativitatea în afara sălii de clasă. Poate ar fi timpul să ne luăm la revedere de la 1985 și să spunem bun venit 2015. Yours truly, Peter
Goodbye, Ceaușescu! () [Corola-blog/BlogPost/338365_a_339694]
-
sala asta, dar ca tot omul ziua, și măcar am fost la bazin și la saună, locuri care mă relaxează. Dacă vreau să fac sport, ies la alergat. S-a întâmplat însă, cu o seară în urmă, ca din entuziasmul revederii „cu băieții” de la fotbal să răspund invitației prietenului meu din copilărie, fără să mă gândesc de două ori. Acum, grăbit, în bezna de afară, mă întreb ce o fi fost în capul meu... Frustrat că n-am prea alergat, că
„Ce nebuni se strâng aici într-o zi lucrătoare de toamnă?!” Secta corporatiștilor care transpiră la 6 dimineața () [Corola-blog/BlogPost/338399_a_339728]
-
invită la o discuție directă. Nimic, era mai preocupată de programările la masaj. Și îmi scriu eu tacticos feedback-ul cu mențiunea că nu o fac ca o reclamație, ci ca suport în scopul îmbunătățirii serviciilor lor. Spun un „la revedere” sec și plec. Pe drum, la vreo 15 minute de acel moment, primesc un email de la Bali SPA în care mi se mulțumește pentru feedback și mi se oferă un masaj gratis data viitoare când mai vin. Când mai vin
Am fost la SPA la Cornu. Hm...se cam duse visul meu de relaxare () [Corola-blog/BlogPost/338732_a_340061]
-
noi mai bine ca voi”. După întrebările de rigoare gen ai mâncat, sunteți cu toții bine sau când veniți pe acasă, au urmat și sfaturile: să vă îmbrăcați bine, să nu vă uitați căciula și mănușile. Înainte de a ne spune „la revedere”, a adăugat: - Mai bine nu vă duceți. - De ce, mamă? - Să nu vă bată careva, că așa se tot spune la televizor. Grijă de mamă... - Nu ne bate nimeni, mamă! i-am raspuns si mi-am dat seama că generația curajoasă
Un text despre mama mea „pesedistă”. Și despre mama ta () [Corola-blog/BlogPost/338822_a_340151]
-
nu-l mai văd. A chicotit, încurcat: - Banii... banii ți i-oi da io-nt-o dzî, c-acu am tunat dirept din Muncel, n-am la minie, dzâsăi să mă bag numa să-ț dzâc ce s-o putut tâmpla... - La revedere! Am trecut în depozitul din spate. Nu am crezut nimic din ce mi-a povestit. Eram convins că îi păruse rău de mioara, că mă mintea ca să pice el în picioare. Mai mult, să apară în fața mea drept victima, cu
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
sau moldoveni burse cu titlul Țipora Wiesel, ca un semn al omagiului pe care Elie Wiesel l-a adus surorii sale. Wiesel a scris o carte superbă, tradusă și în românește, care se numește Noaptea, în care a descris ultima revedere cu sora sa, în vârstă de șapte ani atunci. Întâi și-a amintit de plecarea din Sighet: „Tata plângea. Era pentru prima dată când îl vedeam în lacrimi. Nu mi-aș fi închipuit niciodată că el putea plânge. Cât despre
Prima noapte când Elie și Țipora sunt din nou împreună () [Corola-blog/BlogPost/338949_a_340278]
-
Dacă nu vreți să fiți de partea noastră, s-aduceți să votați cu domnul Victor Ponta, eu nu vă mai cunosc. La mine la ușă nu mai veniți. Le-am spus verde în ochi. S-a terminat. Fraților, nu, la revedere, și i-am spus la preasfințit, a spus presfințitul trimiți în fiecare localitate, în fiecare biserică un om, ăla să trimită SMS și-n localitatea la care n-o spus să votezi cu Ponta să nu-l văd. Dar nu
„Infrastructura religioasă”. Pentru că n-a putut face autostrăzi pe pâmânt, Preafericitul Dragnea le ridică în cer () [Corola-blog/BlogPost/338952_a_340281]
-
trebuie alternată cu metodele de acțiune. De pildă, copiii pot fi ajutați să descopere singuri amprenta stilistico-semantică a unui autor. Li se dau mai multe poezii, cerându-li-se să desprindă principalele teme și motive. Ajung să grupeze după sens „Revedere”, „O, rămâi”, „Fiind băiet păduri cutreieram”, „Povestea codrului”. Identifică idila rurală din creațiile lui Coșbuc. Depistează anotimpurile sub care e ilustrată lunca Siretului din pastelurile lui Alecsandri. Desenează la tablă papura (unii au desenat trestie, dar e o greșeală minoră
Dragă societate civilă, pot accepta criticile legate de metodele noastre de predare, dar nu pot accepta să îi subestimez pe elevi () [Corola-blog/BlogPost/338553_a_339882]
-
ca o reluare din ajun, cu o cunoștință veche. Omul i-a povestit băiețelului cum e la el la țară, l-a întrebat dacă îi place să se joace cu animalele sau dacă merge la bunici. Ne luam apoi la revedere, el pentru un drum de 60 de km, la Bârla, noi spre casă, în cartierul învecinat. Conductorul de tren. Băiețelului îi plac trenurile. Când ieșim la plimbare și ajungem în zona gării, mă trage de mână să mergem în tren
Francezul bătrân: „În România e anarhie, pe toți îi doare în cot!” Răspunsul francezului tânăr mi-a mers la inimă () [Corola-blog/BlogPost/338657_a_339986]
-
LA ANIVERSAREA AUTOAREI- De când ne-am cunoscut, prin hazard, cu câțiva ani buni în urmă, la Cenaclul “Nicăpetre” de pe lângă ziarul “Observatorul” din Toronto, Canada, pe Veronica Pavel Lerner o socotesc o ființă cu totul specială. Au urmat în răstimpuri două revederi în Canada. Dar cum nu se cădea să semene între ele, Veronica a organizat răgazurile care ne-au fost date în feluri diferite și cât mai pline de sens; așa au rămas și acelea niște cadouri îmbogățitoare spiritual și sufletește
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
asta am reținut exact). Dacă s-ar așeza toate aceste boabe pe lateral, lipite unul de altul, ar face un lanț care ar înconjura Pământul pe la Ecuator, de vreo 1500 milarde de ori! - Vă bateți joc de mine! Mulțumesc. La revedere. A doua zi, mare fierbere în uzină. Nu exista birou unde să nu fi venit cineva cu o tablă de șah și cu un săculeț cu boabe de grâu. Chiar și la Serviciul financiar, o femeie adusese tablele soțului și
Fragment din romanul A dispărut o lume, de Iulian Popescu () [Corola-blog/BlogPost/339291_a_340620]
-
izbăviți. Nu, au spus cei trei. Noi ne simțim bine aici. Dar cum ați rezistat? Și ei i-au spus. Bine, a spus Episcopul. Noi plecăm. Dar mai înainte, să vă învăț o rugăciune. Și le-a spus-o. La revedere! Fiți binecuvântați! Și a plecat Episcopul, cu vaporul. Deodată, aude niște strigate. Din urmă. Se uită. Și îi vede pe cei trei venind, călcând pe mare, ca pe uscat. Părinte, îi strigă ei, ne mai spui odată rugăciunea aceea? Că
Liviu Florian Jianu: Sfânta Treime, și Maică a Domnului, Sfinți Părinți. Editorial () [Corola-blog/BlogPost/339350_a_340679]
-
au făcut - pe cât s-a putut, și pe cât se poate, dreptate. Sănătate. Și au și predat-o, mai departe. Sunteți medic? Profesor? O să vă facă plăcere. Atâta calibrare, și recalibrare, la tinerețea din care - ați plecat - și în care - avem revedere. Eu sunt un cititor incomplet al acestei cărți. Atât am colindat cu întorsul paginilor, și situațiilor, transpuse în situații de viață, întâlnite în toate profesiile - conducerii - sau ascultării - încât am ajuns până la pagina 45, cu un teribil sentiment de insatisfacție
Elena Buznă: Drumul vieților în alb. Tânărul blond – Recenzie, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339366_a_340695]
-
timpului, dramatismul din epilog se dizolvă în orice ar fi vrut autorul să fie urmare fastă, configurându-se ocazional suprafața de condiție extremă a eului prozaic. Un amănunt prea discordant cu starea de fapt, moderează iluzia, dar nu și voința revederii fostei iubite. În căutarea Mariei, sub presiunea sentimentală a ceea ce ar fi putut dezvolta odată relația lor, autorul e în stare să dea la o parte tot ce ne desparte de lumea de apoi: „chiar dinainte-mi, în largul ăla
Opinii despre veşti incerte () [Corola-blog/BlogPost/339681_a_341010]
-
apropiate, cartea pornește pe urmele unui tânăr, student în anul II la Facultatea de Litere, an când intră în contact cu clasa (parcurgerea modulului de practică pedagogică necesar pentru preluarea unei catedre), la același Colegiu Cuza, unde fusese cândva elev. Revederea profesorilor, noua ipostază de cadru didactic, amintirile îl copleșesc. Valoarea romanului este justificată, mai ales, de amestecul admirabil de stiluri, cel științific (sensul propriu al cuvintelor, regăsit la scurtele lecții de lingvistică) cu cel beletristic (sensul figurat al cuvintelor, cititorul
Dan Ionescu: Scrisul umbrei sau umbra scrisului () [Corola-blog/BlogPost/339690_a_341019]
-
ziua în palavre până la somn și de a vorbi până la a nu mai putea formula cuvinte reprezintă baza în dragoste. Se dorește o conviețuire fabuloasă, până la adânci bătrâneți, ca în basme. Mai există un motiv, ușor insinuat, al unei asemenea revederi în mansardă. Aici, mai mult ca oriunde, fără a mai trăi contorsionări interioare, ea, iubita, va fi simetrică în purtări, conformă sieși. De aici de sus, se poate ignora timpul. Lumea locuind pe etaje, se află concentrată în cercurile ei
CRIŞU DASCĂLU: A înțelege altfel sinele, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339689_a_341018]
-
Văd că ești țapăn ! - !!!!...(Buzele-și mișcă încuviințarea) - Și eu sunt bine ! (Râde...) - Am venit de vreo două zile ! - Ââââ !... Cred că n-a înțeles...) - Știu că mi-ai dat odată o bomboană... - ????...(Lasă-n jos capul, cu rușine) - La revedere ! - !!!!...(Mișcă din cap, salutul) - Să dea Domnul să ne vedem la vară ! - Aaaa!... (Schițează un zâmbet trist...) Îl bat pe umăr cu prietenie iar el își râde mulțumirea de a fi băgat în seamă... Buzele lui, ce n-au știut
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
vei obține materialele de care ai nevoie. Ca să scap și eu de datorie. Totuși... de ce crezi că cei doi... - Domnișoară, îi cunoaște toată lumea cât sunt de jigodii. Amândoi! Multe salariate s-au plâns de ei... - Bine, bine! Este suficient... la revedere! Încă o dată, mulțumesc! Se grăbi fata să încheie subiectul, redevenind rigidă și temătoare. Ultimele cuvinte pe care Cristian le rostise au avut darul de a-i întări hotărârea ce se înfiripase în mintea ei. Strângând cu putere dosarul ce-l
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340685_a_342014]
-
eu... Iartă-mă, te rog! Unde pot afla toate datele exacte? - La Tribunal. La avizier este tot ce v-ar putea interesa. - Mulțumesc mult, domnule... Cristian! Bănuiesc că știi și unde locuiesc. Mâine seară vii să-ti dau cărțile... La revedere! Să știi că te aștept... Mai erau patru zile până la epuizarea termenului de depunere a cererii și a actelor necesare pentru înscrierea la concurs. Adriana a mers direct la medicul de familie pentru a obține adeverința medicală și apoi, potrivit
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340685_a_342014]
-
După cele zece zile pot să te văd? întrebă el imediat, prinzând curaj, dar roșu la față de emoție. - Bineînțeles. Nu vii să-ți dau și celelalte cursuri? - Ba da, voi veni, că am nevoie... - Bine, am să te aștept. La revedere! - Sărut mâna, Adriana! Multă baftă! și-a luat Cristian rămas bun, simțindu-se în al nouălea cer. După ce l-a condus până în casa scării, Adriana a intrat cu grabă în camera sa și s-a aruncat pe pat râzând. Își
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340685_a_342014]
-
Noi nu ne întoarcem înapoi, noi suntem orgolioși chiar dacă plătim cu tristețea. Îmi place să alunec printre lume pe stradă, în metrou , prin magazine însingurată și totuși cu tine Ne-am despărțit pe un peron fără să ne luam la revedere poate de aceea inimile se caută ele nu știu altceva decât să bată ele nu știu decât să se iubeasca împotriva oricăror decizii subiective ele rămân statornice iubirii. Bezmetici noi încă mai căutăm când trupul mustește de dragoste. Referință Bibliografică
STATORNICIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340804_a_342133]