7,645 matches
-
acel puț odios al ororilor”, unde s-ar afla mormântul lui Agamemnon, pentru a ieși apoi în plină lumină, având sentimentul unei „viziuni pure”. „În mormântul lui Agamemnon”, consemnează Miller, „am trăit o veritabilă renaștere”. Așadar, renaștere, reînnoire, purificare, iluminare, revelație, vindecare, eliberare sau întregire, iată termenii la care Miller recurge cel mai adesea ori pe care îi lasă să se subînțeleagă abundent pentru a defini călătoria interioară, de natura unei aventuri spirituale, care îi dublează, precum o umbră, voiajul său
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
o faci cu împuternicire mistică, cu acea prerogativă pe care ți-o ei iei singur atunci cînd simți că ceva ți-a adus atingere pe dinlăuntru. În schimb, calea cea mai lesne de măsluire a spiritului athonit e să simulezi revelații inspirate de numenul aflat în spatele Muntelui. Genul de pietism postiș ivit din nevoia de a ascunde constatarea că Athosul, lăuntric vorbind, te-a lăsat acolo unde erai înainte de a-l atinge cu piciorul. Nimic din toate acestea la Dan C.
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
Dan C. Mihăilescu, criticul fiind hotărât să descrie sincer tribulațiile prin care a trecut. La drept vorbind, ar fi fost o dezmăgire să-l vezi alunecînd într-un scenariu previzibil: să-l vezi lăudîndu-se, sub perdeaua smereniei jucate, cu adîncimea revelațiilor de care s-a înfiorat sub incidența logosului divin. Mai mult, ți-ar trebui o imaginație fără frîu să ți-l închipui pe Dan C. Mihăilescu prins în fervoarea mistică a răpirilor suprafirești. Din acest motiv, dacă ar fi mărturisit
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
o singurătate a memoriei. În sensul că singurătatea, privită ca un „sentiment de lux al celor care se pot bucura de libertate”, este altceva decât supraviețuirea - alături de care pare un simplu moft. Diferența dintre a trăi și a supraviețui este revelația mare. Nu întâmplător, în momentul în care termină de transcris memoriile tatălui, Vili e confuz: ce va face în continuare? Rămâne cu sentimentul că este o punte invizibilă între tată și fiu. Că scrisul îi asigură supraviețuirea. Nimic mai mult
Resemnări profesioniste by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4404_a_5729]
-
Possenti, „unul dintr cei mai importanți filosofi italieni ai momentului”. Discuția se axează pe teme cruciale, cum ar fi gândirea socială, laicitatea, binele comun, metafizica, dar și raportul dintre știință și credința religioasă, cu „alianța, nu un conflict, între religie/ revelație (Moise) și rațiune (Socrate)”. Reproducem cîteva dintre considerațiile profesorului italian privind condiția metafizicii astăzi: „Așadar, metafizica se găsește în dificultate, dar nu a murit: vremurile noastre îi ignoră și măreția, și fragilitatea, dar mai mult măreția decât fragilitatea. Maritain ilustrează
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4427_a_5752]
-
discutată amănunțit. Dar mai înainte să fixăm câteva accente. Precauțiile lui Gabriel Liiceanu nu sunt nici inocente, nici neîntemeiate. Atunci când își declină competența în favoarea criticilor literari (pozând, în ce-l privește, într-un cititor oarecare, atins, întâmplător, de șansa unei revelații) Liiceanu lansează, de fapt, un semnal codificat, stabilind o punte cu un alt text de escortă, al altei antologii din poezia lui Ivănescu (dacă nu mă încurc în date, chiar prima, de la Editura Eminescu, din 1996). Este vorba despre postfața
Studii introductive (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4622_a_5947]
-
Eliade este un Maestru: un Mare Maestru al unui zen românesc, al unei forme de iluminare care îngăduie salvarea de istoricitatea existenței. Descifrând scriitura încâlcită a destinului, inițiat prin ritualul destinului, discipolul - ideal firește - al lui Mircea Eliade trăiește o revelație fulgurantă, al cărei conținut poate întruchipa însăși statuia Maestrului. Este o Poartă-fără-Poartă, așa cum zicea chinezul Ekai; este un Sunet-fără-Sunet, sau sunetul produs de o singură mână în timpul unui aplauz. Dar meditând la o altă parabolă, rolul Maestrului în viața poporului
Mircea Eliade la 70 de ani by Ioan Petru Culianu () [Corola-journal/Journalistic/4626_a_5951]
-
românesc”, adică al unei „forme de iluminare” care permite „salvarea de istoricitatea existenței”. Esențializarea lui este, așadar, strâns legată de dialectica relației maestru-discipol. Prin inițiere, în virtutea unui „ritual al destinului” (formulă preluată de la psihanalistul jungian Erich Neumann), discipolul trăiește o „revelație fulgurantă”, al cărei conținut poate să întruchipeze însăși statuia Maestrului. Culianu se grăbește să precizeze că e vorba de discipolul ideal, deși se ferește să-l scrie cu majusculă. Într-un viitor concurs de statui pentru a-l reprezenta pe
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
tot atâtea stop-uri în spații blecheriene „pline”. Din cauza primei întâlniri decisive cu boala, Parisul îmbracă, în sensibilitatea scriitorului, nuanțele provinciei: „e ca și cum Orașul Luminii, capitala vieții moderne, s-ar fi mutat brusc pe malul Moldovei”, notează criticul. Berck-Leysin înseamnă revelația bolii, cu toate consecințele ei. Nici nu mai știu dacă Doris Mironescu extrage argumente din documente sau din operă pentru a proba câteva dintre afirmațiile cele mai profunde care s-au scris vreodată despre prozator. În sanatoriu, Blecher descoperă că
Resurecția biografiei by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4627_a_5952]
-
deosebirile ei de cea a oamenilor sănătoși, ci mai degrabă prin asemănările lor penibile. Bolnavii vorbesc, iubesc, fac planuri, se roagă, la fel ca oamenii «normali», însă gesturile lor le parodiază pe ale celorlalți într-un mod grotesc ș...ț Revelația bolii e că lumea e în mare măsură rezultatul unui set de convenții umane care funcționează solidar, mascându-și astfel caracterul «construit» și participând la o impostură”. Înțeleasă astfel, boala devine un topos în întregime blecherian, cu ramificații în toate
Resurecția biografiei by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4627_a_5952]
-
sale (Adevărul tău/ e ură, e blestem, prăpăd, oroare!/ Ce vrei e-un adevăr care-i leit/ minciunii și distrugerii! - 10). Devorat de nevoia de a ști, Oedip află adevărul plătind prețul cunoașterii, orbirea, iar suferința lui va echivala cu revelația. De altfel, în creația dramatică a lui Nicolae Ionel se mai întâlnește un orb înțelept înrudit cu eroii mitici: tatăl Anei din piesa Meșterul Manole este și el nevăzător și pribegește însoțit de fiica sa, noua Antigonă. Întrebat cum de
Orbire și cunoaștere by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4670_a_5995]
-
dacă m-aș fi gîndit vreodată, la vîrsta asta, că există o Moarte pe care s-o împrăștie cei care vorbesc tot românește. În seara zilei de 21 Decembrie, s-a tras prima oară și au căzut primii. E cumplită revelația faptului în sine; fiindcă ți-e tare greu să crezi că te-ai aruncat instinctiv la pămînt, în șuierul gloanțelor, iar, cînd te-ai ridicat de jos, ți se lipiseră blugii de pielea picioarelor, fiindcă erau plini de sînge. Cît
Ce spunea Ungureanu la Revoluţie. Citeşte un reportaj scris chiar de actualul premier () [Corola-journal/Journalistic/45734_a_47059]
-
Stoiciu), ci lipsa lirismului. Poetul nu ține să mărturisească explicit nimic. Nu e nostalgic (sau, oricum, n-o afirmă în gura mare), nu e melancolic (sau nu se laudă cu melancolia lui). Nu are, cum se spune, sentimente. Criza și revelația sunt continue, acte cotidiene, și sincrone cu actul scrisului. Greu de definit, literatura lui Stoiciu poate fi, totuși, aproximată și altfel decât prin negație. S-au încercat paralele cu Liliecii lui Sorescu sau cu Cavalerul trac al lui Ion Gheorghe
Pa vu ga di by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4365_a_5690]
-
zicea.” (p. 5). Nu numai stilul e de admirat în debutul acestei cărți. Ideea e și ea formidabilă. Un profesor de etică de la o universitate scandinavă (acțiunea petrecându-se în întregime în triunghiul citadin Oslo - Copenhaga - Amsterdam) are, din senin, revelația unei culpe pe care o poartă cu el de ani buni. S-a numărat în tinerețe printre donatorii unei bănci de spermă. E foarte probabil, deci ca la momentul actual să aibă, împrăștiați nu se știe pe unde, mai mulți
Specificul național by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4383_a_5708]
-
operăm. Acestora li se adaugă, într-un demers neostentativ, dar excelent realizat - și foarte bine primit de critică și de public -, seria de autor Dinu Pillat de la Humanitas. Dacă Așteptând ceasul de apoi (2010), primul ei volum, a fost o revelație, cel de-al doilea, Tinerețe ciudată și alte scrieri (2011) și, mai ales, cel de-al treilea, Spectacolul rezonanței, au întărit convingerea că nu ne aflăm în fața unei recuperări sentimentale, nici a unei ediții de serviciu. Imaginea critică a lui
Al doilea Pillat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4389_a_5714]
-
emoția e singura justificare a existenței sale. De fapt, în stiva tăcerilor care alcătuiesc cel mai bogat dialog al nostru cu lumea, emoția e defectivă de plural. E una singură, în toate împrejurările uimirii de a exista, când ea devine revelație; ceva ce brusc ne depășește și ne dă iluzia că ne revărsăm din noi înșine, ca o expulzare provizorie din propriile noastre limite. Când coama lupului alfa se profila la gura peșterii, primul grup de neandertalieni se simțea deja sudat
În adâncul emoției by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/5755_a_7080]
-
-ul de 14 minute care se pare că a declanșat protestele a fost postat pe YouTube în două variante, cea originală, în engleză și alta dublată în arabă egipteană. Imaginile prezintă o distribuție de amatori care proferează insulte deghizate în revelații despre Mohamed, ai cărui adepți obedienți sunt prezentați drept infractori. Printre acuzațiile fățișe care au provocat zecile de musulmani este descrierea profetului drept un Casanova ineficient, care aproba abuzurile sexuale asupra copiilor. Caracterizarea sau reprezentarea în orice fel a profetului
Autorul filmuleţului care a declanşat protestele musulmanilor se ascunde by Toma Teodora Antonia () [Corola-journal/Journalistic/57583_a_58908]
-
durerea de a fi fost aruncată în lumea acelei „perfecțiuni fără milă”, în care binele și răul coexistă în atâtea raporturi de nedesfăcut. Liniștirea, „curățirea de spaime” survin și ele, ca momente ale unei superioare înțelegeri și acceptări, ale unei revelații tot de inspirație divină, în fond: „Culcată în pajiștea-naltă/ Văd norii pe cer lunecând / Ca mirosul de fân peste dealuri,/ Iar ochii și nările mele/ Descoperă taina: Rotire dulce și neobosită în haos,/ Înfășurând pe fusul văzduhului/ Miresme și
Revenirea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5759_a_7084]
-
Sorin Lavric De la o vîrstă e oțios a te mai ține la curent cu ultimele noutăți. Esențialul oricum îl știi, iar detaliile inedite care pot apărea nu-ți mai aduc mari revelații. Mai mult, de la o vîrstă e inutil să te mai minți în privința declinului trupesc. E drept, pe dinafară poți păstra o vreme aparențele, vopsindu-ți părul sau recurgînd la puzderia de tehnici menite a-ți acoperi degradarea, dar pe dinăuntru
La force des choses by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5766_a_7091]
-
intre. Căci schiatul nu mai e numai un sport, ci un ritual pe care ei îl practică sîngerînd, „înclinați pe schiuri, cu fruntea înainte, cu umerii ridicați puțin, ca pentru o deschidere de aripi”. „Schiul e o mare lumină” - o revelație pe care o cunosc numai inițiații „în tunică albastră”. Există în Accidentul un cuvînt-cheie - „porțile” - folosit laitmotivic și care, în mod surprinzător, ilustrează și metamorfoza treptată a romanului chiar neținînd totdeauna seama de voința prozatorului. Mai întîi, cuvîntul apare firesc
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
reală”, cu observația că sintagma este oximoronică doar în ordinea pur formală a termenilor. Un al doilea motiv care face din Poetul Vlahuță o schiță spre care cercetătorul literar se cuvine să se aplece cu antenele în vibrație îl reprezintă revelația că - împotriva a ceea ce credea un N. Davidescu (dar nu numai) privitor la lipsa de organ a lui Caragiale pentru natură - el este, adesea, un peisagist remarcabil. Oarecari argumente în acest sens a adus la vremea cuvenită Șerban Cioculescu, dintre
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
spre capitolul Singur, nu doar cel mai reușit al cărții, ci și țel suprem al excursiei, punctul necunoscut unde călătorul întîlnește misterul creațiunii în înfățișarea lui primordială. Izolat în mijlocul Naturii cu majusculă, scriitorul se regăsește pe sine și ajunge la revelația ultimă a călătoriei inițiatice întreprinse; el atinge, în mintea lui, o limită imposibil de depășit. Hogaș pare să fi fost un mizantrop înrăit. După cum rezultă din propriile sale descrieri și comentarii, nu s-a simțit niciodată prea bine în prezența
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
de portrete șarjate vor fi și cele cîteva încercări de nuvelă produse de Hogaș (Cuconul Ioniță Hrisanti, Duduia Marieta). Cu o asemenea percepție asupra umanului, nu e de mirare că scriitorul și-a făcut din singurătatea absolută un țel suprem. Revelația din capitolul Singur pare a fi fost, concomitent, fizică și spirituală. În fața naturii calme, de o măreție strivitoare, ca și în fața naturii dezlănțuite, Hogaș își pune aceleași întrebări rămase fără răspuns: „Tăcerea își întinse adîncul tainei sale pînă la hotarele
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
nu-și asumă nicio răspundere? Nu era normal să fie suspendată emisiunea până la decizia Comisiei de Etică și Arbitraj invocată în comunicatul conducerii TVR? În ce mă privește, nu mai am nicio curiozitate legată de respectiva decizie. Referindu-mă la revelația mistică de tip codrenist pe care a avut-o uitându-se în ochii candizi ai Eugeniei Vodă, am crezut o clipă că Ion Cristoiu a scontat reacția produsă în opinia publică și jubilează constatând că lucrurile au ieșit întocmai cum
Un provocator care, vai, se ia în serios by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5866_a_7191]
-
matroană română din acea loalitate. Nici această conversație a marelui bărbat de stat n-a fost decât de un caracter pur familiar” („Foaie literară”, I, 1897, nr. l8(3/15 august), p. 141). Textul de mai sus este martorul unei revelații cu totul surpinzătoare. Un prim ministru din România care, în trecere prin Timișoara, se întreține un timp respectabil cu fratele lui Mihai Eminescu, cu Pavel. Evident că numele acesta este greșit, Eminescu neavând nici un frate cu numele de Pavel. „Fratele
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]