3,827 matches
-
și temelie libertatea voinței. În consecință, în India, despotismul cel mai arbitrar, mai abject și mai dezonorant este la el acasă. China, Persia, Turcia, Asia, în general, constituie un tărîm al despotismului și, în accepție peiorativă, al tiraniei. Tirania îi revoltă pe indivizi. În India, ea este însă în firea lucrurilor, deoarece acolo nu există sentimentul eului, cu care tirania să poată fi comparată pentru a duce la răzvrătirea spiritelor; nu rămîn deci decît durerea fizică, frustrarea de cele mai necesare
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
păcate este o trăsătură națională că în Miorița există o resemnare prea ușoară. Omul nu se luptă cu moartea, nu o disprețuiește; el o primește, unindu-se atît de repede cu această regină logodnica lumii. El acceptă, fără să se revolte, mariajul. Ieșit abia ieri din natură, astăzi pare deja bucuros să se întoarcă la sînul ei". Lacrimile vărsate și victimizarea au deranjat pe succesorii școlii romantice. Lui Alecsandri i s-a reproșat faptul că ar fi cedat așteptărilor publicului occidental
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este crearea, în 1844, a revistei Propășirea. Lansarea se produce după constituirea unui cerc de animație culturală Dacia literară. În 1844, ziarul Propășirea este interzis de cenzură. Într-o scrisoare adresată lui Ion Ghica, datată 9 decembrie 1844, Alecsandri se revoltă: "Ai cunoștință, fără îndoială, de incidentele mai mult sau mai puțin comice care s-au petrecut aici în lipsa ta: [...] asasinarea sărmanului nostru ziar. M-am lipsit eu însumi de a fi cuprins în suprimare și de aceea n-am fost
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Trăiască împăratul!", eroul răspunde: "Trăiască împăratul! Și eu îl proclam și cu aceeași credință ca voi. Îl ajut împotriva ungurilor cum pot". Neînțelegerea vine mai tîrziu. Cînd locotenentul generalului austriac Puchner îi cere să-și dezarmeze trupele țărănești, lancu se revoltă. Istoricii anilor 1965-1975, ani de afirmare națională sub semnul lui Ceaușescu, Constantin Daicoviciu, Silviu Dragomir, Liviu Maior, Ștefan Pascu, redescoperă epopeea lui Avram lancu. Silviu Dragomir subliniază caracterul romantic al organizării trupelor de țărani liberi în jurul unui șef care își
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fie despărțită de România. Al doilea punct, de o gravă importanță atît pentru expresia identității românești cît și pentru imaginea României în concertul european, privește problema evreiască. Recunoașterea independenței depinde de acceptarea normelor impuse de cei Mari. Guvernul român se revoltă împotriva verdictului perceput ca un amestec în treburile interne. Acesta explică faptul că i s-a impus o revoluție, că riscul tulburărilor este mare și că aceste tulburări vor fi asociate cu o mișcare separatistă moldavă. După doi ani de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
proprietari care să fie baza socială a puterii, clasă în ascensiune împotriva boierilor, grup de producători muncind pentru export, pătura sănătoasă a națiunii. Voluntarismul reformatorilor este intens dar el se confruntă, la fel ca în Rusia aceleiași perioade, cu conservatorisme revoltate de a fi astfel înlăturate. Persoana lui Cuza este contestată chiar de prietenii săi, metodele lui autoritare sînt criticate: nu și-a arogat el depline puteri în mai 1864? Se denunță afacerismul care produce lipsa de etică, brutalitatea unei lumi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe 16 august 1867... Dar dacă intervențiile externe au urmări asupra lui Carol, ele sînt departe de a opri logica politicii antisemite care se confirmă în 1871 și 1872. În iunie 1872, evreii din Izmail sînt atacați de o populație revoltată de profanarea unei biserici de către un evreu. Denunțarea guvernului român de către puterile străine se extinde. În ianuarie 1871, americanii numesc un consul, în persoana lui Benjamin Peixotto, cu misiunea de a-i proteja pe evrei. Bancherul german Bleischröder organizează, cu ajutorul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
singurătății sau a nerecunoașterii membrilor elitelor de către concetățenii lor, temă asociată celei a mediocrității combinațiilor locale subiect dezvoltat încă din 1840 de Alecsandri care se plîngea de îngustimea de spirit a lașilor sau, pe la 1880, de către Macedonski, care era foarte revoltat că s-a născut pe malurile Dîmboviței și nu pe cele ale Senei. Războiul a introdus țara într-un spațiu european comun de la Atlantic la Balcani. Orizontul este deschis, însă acest orizont este tragic. Modernitatea presupune o dislocare a valorilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Basarabiei în componența URSS și că au considerat drept acte contra-revoluționare modalitățile unirii din 1918 cu Vechiul Regat. Activismul acestora introduce în Basarabia un factor de tulburare care degenerează în septembrie 1924, la Tatar-Bunar, în sudul Basarabiei. Acest orășel se revoltă ca urmare a foametei provocată de secetă și sub efectul propagandei comuniste. Autoritățile de la București reacționează cu violență. Cinci sute de acuzați sînt judecați, agenții propagandei sovietice sînt demascați, procesul durînd pînă în decembrie 1925... Pentru București, Tatar-Bunar-ul este un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
istoria românească după 1878 revizuirea Constituției impusă de Congresul de la Berlin, renghiuri americane la adresa României cu ocazia Congresului de la Versailles, "în timp ce armata română își vărsa sîngele pentru a restabili ordinea la Budapesta și a salva Europa de anarhie". Antonescu se revoltă, interpelîndu-l pe Brătianu: "Aveți cinismul să puneți un văl peste aceste umiliri istorice și să mă acuzați că nu am mîinile libere, și, în plus, să mă întrebați dacă am încredere în aceste democrații, și să mă orientați spre ele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ei, amintirile lăsate de dekulakizarea realizată în URSS, care îi obligase pe refugiați să treacă Nistrul spre Moldova, pentru a găsi un adăpost, afectează sate întregi. Acuzațiile împotriva chiaburilor se amestecă cu acuzațiile de titoism. De cele mai multe ori, țăranii se revoltă, iar victimele represiunii, îngropate în grabă, vor fi regăsite în acele morminte comune, care obsedează memoria colectivă după 1989. Un țăran povestește că, în iulie 1950, "mai întîi au venit țăranii din Siliștea. Am discutat, apoi am hotărît să ieșim
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Relațiile cu Vestul au evoluat profund; nimeni nu mai așteaptă vreo eliberare care să vină din partea americanilor. Conducătorii, urmînd orbește pașii Moscovei, se vor arăta interesați de comerțul și tehnologiile occidentale și vor încerca să cucerească tineretul european, care se revoltă contra jandarmului american. Înaltul Zid al Berlinului impune celor pe care comunismul nu i-a convins să se adapteze o istorie fără istorie. Echilibrele competitive ale războiului rece deschid altora, adică acelora ce au ajuns în arena puterii, un spațiu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a influențelor occidentale. România, dimpotrivă, ar fi anticipat creațiile occidentale. Atacurile lui Papu sînt îndreptate împotriva intelectualilor care aleargă după modele și aprecierile Vestului, împotriva urmașilor lui Lovinescu. Lucrarea lui Papu este un ecou al pozițiilor lui Ceaușescu, care se revoltă în 1972 împotriva tendințelor de supraevaluare a ceea ce vine din străinătate, contra atitudinii servile în fața producțiilor din străinătate. Receptarea protocronismului este extrem de ambiguă: mișcarea îi satisface pe tradiționaliștii antiliberali, antiburghezi, și pe comuniștii exasperați de pretențiile occidentale de amestec în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Dorin Tudoran, scriitor român aflat la Washington, intră în dialog cu un intelectual opozant, Dan Petrescu, urmărit pentru că a dat un interviu ziarului Libération. Acesta se teme de soarta altor opozanți, Doina Cornea, Radu Filipescu, Ion Puiu. Grupurile ce se revoltă o fac în numele dreptului la libertate religioasă, în numele refuzului dictaturii. Un Front Democratic Român se organizează în 1988 la București și anunță o manifestație în Piața Universității pentru 30 aprilie 1988. Gestul unei profesoare, Doina Cornea, emoționează Occidentul. Ea adresează
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de Hohenzollern este contestat 1871 22-23 martie Simpatizanții Franței manifestă, în timp ce colonia germană din București sărbătorește victoria Prusiei. Conservatorul Catargiu formează un guvern care va dura cinci ani 1875 Revoltă anti-otomană în Bosnia-Herțegovina. Imperiul Otoman concentrează trupe în Balcani Mai Revoltă în Bulgaria Iunie Mișcarea bulgară este zdrobită de otomani 1876-1877 Chestiunea bulgară se află în centrul discuțiilor dintre Marile Puteri. Numeroși refugiați bulgari trec în România. 1876 Iulie Întrevedere la Reischstadt, în Boemia, între rusul Gortchakov și ministrul Austro-Ungariei, Andrassy
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
les Roumains. Études à l 'occasion du bicentenaire, publicate de Al. Zub, Iași, Universitatea "Al.I. Cuza", 1989. Tomescu, Mircea, Istoria cărții romanești de la începuturi pînă la 1918, București, Editura Științifică, 1968. Verdery, Katherine, "Historiography in a Party Mode: Horeas' Revolt and the production of History", în National ideology under Socialisme, Identity and Cultural politics in Ceaușescu 's Romania, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1991. PARTEA A II-A: EXPERIENȚELE MODERNITĂȚII CAPITOLUL I: Principatele Moldova și Țara Românească ca
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
7N1454, 7N1456, 7N1460, 7N1461. Arion, Charles C., La Situation économique et sociale du paysan en Roumanie, Paris, 1895. Aslan, Theodor C., Finanțele României (1831-1905), 1905. Aurelian, P.S., Politica noastră vamală, București, 1880. Badea, M., Deac, A., The Great Romanian Peasant Revolt of 1907, Editura Academiei Române, București, 1991. Cioriceanu, G., La Dette publique de la Roumanie, Paris, Giard, 1927. Comisiunea română pentru Expozițiunea universală din Paris la 1867, București, 1866. Conte, Francis; Rakovski, Cristian, Essai de biographie politique, Lille, 1975. Dobrogeanu-Gherea, Constantin, Opere
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
economique contemporaine des pays balkaniques, Paris, 1915. Durandin, Catherine, "Les intellectuels et la paysannerie roumaine de la fin du XIXe siècle aux années 1930", în Revue d'histoire moderne et contemporaine, ian.-mart. 1979. Eidelberg, Philip Gabriel, The Great Rumanian Peasant Revolt of 1907. Origins of a modern Jacquerie, Leiden, E.J. Brill, 1974. Garanfil, Georges, La Banque naționale de Roumanie des origines à nos jours, Paris, Quai Conti, 1922. Hitchins, Keith, Conștiință națională și acțiune politică la românii din Transilvania, 1868-1918, Cluj
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lipsiți de orice forță morală, căci în zadar se fălesc cu acele majorități din Cameră, cari în realitate nu sânt decât propriile lor creațiuni, căci - mai presus de ele - simțul public indignat se deșteaptă, conștiința cetățeanului subjugat la alegeri se revoltă, nemulțumirile și agitațiunile cresc din zi în zi. Și astfel guvernele, îmbătate de un triumf mincinos, se izolează de națiune; un larg deșert se formează între puterile pozitive și neliniștite din stat și între acea negațiune a adevărului, între acea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de alegători în contra unei alegeri efectuate c-o majoritate de 24 contra 18 probează îndestul că administrația nu cruță nici un mijloc pentru a demoraliza pe alegători, pentru a deconsidera regimul reprezentativ. {EminescuOpXI 69} Un alt fapt iarăși care trebuie să revolte conștiința publică este acela că s-au văzut persoane cari au dirijat, ca membri ai biuroului, operațiunea alegerii și au eliberat certificatul alesului și cari cu toate acestea vin astăzi să protesteze în contra unui act săvârșit de ei însuși chiar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
despre îmbolnăvirea bunăoară a M. S. regelui insulelor Samoa produce cu mai puțină osteneală uimirea Europei prin relatarea călătoriei d-lui Brătianu și prin importanța misiunilor sale, și aceleași jurnale care nu se pot mira îndestul cum abisinienii s-au revoltat îi atribuie și ministrului nostru prezident intenția de-a modela după gustul său politica europeană. Cât despre noi, nu ne ademenesc nici depeșele, nici articolele gazetelor din străinătate și cu atât mai puțin am așteptat vreun rezultat satisfăcător de la călătoriile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zilei și când regimul parlamentar este menit nu numai pentru a garanta drepturile și averea cetățeanului, dar și pentru a servi ca o școală de educațiune, întrebăm: în fața unor asemenea enormități nu izbucnește sufletul cel mai blând chiar, nu se revoltă conștiința umană, conștiința adevărului în fața unor falsificări atât de nerușinate, îmbrăcate spre mai mare batjocoră în hainele formelor constituționale? Dar în starea [în] care a ajuns România azi e o naivitate ca cineva să mai pretinză de la guvernanții noștri respectul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a fi căpătat-o dintr-un izvor sigur. După informațiile noastre știrea de mai sus este pe jumătate adevărată, adică o propunere în sensul arătat nu se va depune la biurou, însă e adevărat că majoritatea este hotărâtă a se revolta în contra Marelui Vizir daca acesta nu va hărăzi toate portofoliile la membri din marele partid, rezervîndu-și pe cel de Interne și prezidenția. Cu toată hotărârea încordată a vânătorilor de portofoliuri, d. Brătianu, pe cât aflăm, va păstra pe d. V. Boerescu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de nu e încă îngrijitoare, este, aceasta n-o putem tăgădui, foarte anormală? Cauzele sânt fără îndoială, abuzul de putere, o administrație deplorabilă, o corupțiune înspăimîntătoare și un particularism meschin în favorul clicei dominante; iar toate acestea au început să revolte spiritele și să pună pe gânduri orice conștiință onestă, pe orice om cu puțină prevedere și cu durere pentru viitorul țării. Într-o țară adevărat constituțională, când opoziția legală din Corpurile legiuitoare e nesocotită până la despreț și când majoritățile din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
putere. Din magistrați visează și tind a face niște funcționari devotați urelor și pasiunilor lor; din armată ar voi să facă niște instrumente docile ale lor pentru timpul când nu vor mai fi la putere, glorificând pe ofițerii cari se revoltă contra disciplinei. Acești oameni ce se intitulă, în mod ridicol, de "liberali", înjurau și nesocoteau pe toți românii de bine cărora puterile străine, pentru onoarea României, le dădeau vro decorație însemnată și-i arătau opiniei publice ca vânduți străinilor, ridiculizîndu-i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]