2,551 matches
-
elor pe care le presupune (?i care nu-i scutit? de contradic?îi datorate personalit??îi complexe a autorului), care atinge istoria, dreptul, economia ?i sociologia, vom degajă patru aspecte, poate mai determinante ca altele. 1. Pe plan epistemologic, lucr?rile lui Weber se �nscriu pe deplin �n dezbaterea neokantian? deja evocat?. Pentru el, sociologia nu se poate baza pe postulatul c? exist? legi universale ale comportamentului uman, comparabile cu cele existente �n ?tiin?ele naturale. 2. Ceea ce nu �nseamn? c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ie sociologic? asupra populă?iei muncitore?ți. Acest instrument este pus la punct de c?tre sociografii leplaysieni ?i de c?tre statisticieni. �i vom reg?și pe ace?tia ?i printre exper?îi de care s-au �nconjurat guvern?rile celei de a�III-a Republici la �nceputul secolului XX, cu obiectivul de a cunoa?te mai bine societatea, pentru a o conduce mai bine. Contribu?ia ini?iativei private Burghezia, la r�ndul ei, nu r?m�ne inactiv
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i cum ar fi putut-o face, c�nd contribu?ia lor la operă comun? era redus?, c�nd mul?i dintre ei nu se declarau sociologi, iar cei care erau sociologi aveau concep?îi divergențe despre noua ?tiin??? Ezit?rile pie?ei intelectuale Dac? lucr?rile savan?ilor s�nt difuzate dincolo de mediul exper?ilor c?rora le erau destinate, lumea universitar? �ncearc? ?i ea s? ias? dintre propriile ziduri, s? foloseasc? limba �societ??îi civile�, fapt de care avea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
face, c�nd contribu?ia lor la operă comun? era redus?, c�nd mul?i dintre ei nu se declarau sociologi, iar cei care erau sociologi aveau concep?îi divergențe despre noua ?tiin??? Ezit?rile pie?ei intelectuale Dac? lucr?rile savan?ilor s�nt difuzate dincolo de mediul exper?ilor c?rora le erau destinate, lumea universitar? �ncearc? ?i ea s? ias? dintre propriile ziduri, s? foloseasc? limba �societ??îi civile�, fapt de care avea s? depind? succesul s?u pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
deosebit prestigioasa Bibliotec? de filosofie contemporan?. �n catalogul ei afl?m opere semnate de Spencer, Tarde, Fouill�e, Durkheim. Se poate vedea ecumenismul unui editor care, pentru a r?m�ne bine implantat �n mediul universitar, refuz? s? privilegieze lucr?rile unei ?coli de g�ndire �n detrimentul alteia. Sigur, ?i revista Ann�e Sociologique va fi sus?inut? de c?tre Alcan, dar nu mai mult dec�ț Bibliotecă general? a ?tiin?elor sociale � despre care vom vorbi �ndat?. Al
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
datorit? congreselor ?i colocviilor care se �nmul?esc ?i c�teodat? au loc �n cadrul unor manifest?ri de interes general (cum ar fi ț�rgurile sau expozi?iile internă?ionale). Gra?ie acestei internă?ionaliz?ri a contactelor, lucr?rile cele mai notabile s�nt cunoscute dincolo de frontiere ?i s�nt traduse n lunile imediat urm?toare public?rîi lor �n limba original?. n cazul lui Tarde ?i Simmel, dar ?i �n cazul altora care nu se bucurau de prea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
via?? (1912) LE BON Gustave (1841-1931): Omul ?i societatea (1881; Legile psihologice ?i evolu?ia popoarelor (1894); Psihologia mul?imilor (1895) MAUSS Marcel (1872-1950) (cu HUBERT H.): Fragmente de istoria religiilor (1909) TARDE Gabriel (1843-1904): Legile imită?iei (1890); Transform?rile dreptului (1893); Logică social? (1895); Studii de psihologie social? (1898); Opinia ?i mul?imea (1901) WORMS Ren� (1869-1926): Organismul ?i societatea (1896); Filosofia ?tiin?elor sociale (1907) IV. Sociologia că art? social? Dac? sociologiile francez? ?i german? � cu capi de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ortodoc?i nu au r?mas indiferen?i la criticile rivalilor lor, care le repro?au conformismul intelectual. Emile Cheysson, un vechi politehnist, inginer de poduri, ei aplic? metodă monografic? la atelier ?i la comun?, care cap?ț? �n lucr?rile lor tot at�ta importan?? că ?i familia. Ei caut? s? combine monografia ?i statistică, pe care le consider? metode complementare. Tot sub impulsul lui Cheysson aflat � din 1881 � la pre?edin?ia Societ??îi de Statistic? din Paris, ei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
activit??ile cu pu?în �nainte de r?zboi. M?re?ia ?i mizeria sociologiei britanice �n momentul �n care, �n Fran?a, curentul leplaysian �?i d?dea sufletul, �n Anglia el c?p?ta o nou? vigoare prin lucr?rile lui Charles Booth (1903), Patrick Geddes (1915) ?i Victor Branford (1914). To?i trei � ?i al?îi �mpreun? cu ei � vor relua tradi?ia anchetei inaugurat? de c?tre Le Play, pe care o vor amalgama �ns? cu aritmetică politic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s??i subestim?m importan?a pentru sociologia ?i pentru demografia britanic?. Nu vom spune prea multe despre Leonard Hobhouse, pe care contemporanii �l percepeau că pe singurul sociolog �sistematic� � comparabil cu cei mai mari sociologi ai lumii. Prin lucr?rile sale (1901), �n acord profund cu epoca �n care a tr?it, el a reu?it s? arate c? un filosof evolu?ionist, apropiat de Spencer, se putea pune �n serviciul democra?iei ?i al reformelor sociale. De altfel, el
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i-a dat toat? amploarea atunci c�nd ?i Florian Znaniecki avea s?-?i dea concursul. Small a contat mult ?i pe Charles Ellwood ?i pe Edward Hayes care s-au f?cut cunoscu?i mai ț�rziu prin lucr?rile lor novatoare �n domeniul psihosociologiei. Profesor atent, av�nd grij? s?-?i �nzestreze studen?îi cu solide referin?e teoretice ?i instrumente metodologice direct utilizabile, el a publicat �mpreun? cu George Vincent (1894) un manual, primul dintr-o lung? serie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i �n raport cu Europa ?i anume aceea c? institu?ionalizarea sociologiei nu s?a lovit aici de �tradi?iile� doctrinale sau mandarinale care ar fi putut s?-i fr�neze expansiunea. Pe plan teoretic, sociologii americani �?i situau lucr?rile pe linia liberalismului spencerian (Sumner), a darwinismului social (Small), sau �n prelungirea psihologiei tardiene. Destul de rapid �ns?, social scientists-ii au fost invită?i s? se pun? �n slujba societ??îi americane; �n aceast? calitate au fost chema?i �n numeroase
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
neav�nd dec�ț un singur punct de vedere, nu au dec�ț un singur obiect; aprehensiunea semnifică?iilor (�din ce motive? ) ?i a explica?iilor (�din ce cauz?? ) nu se exclud, ci se sus?în ?i se completeaz?. �ntreb?rile pertinente pentru istoricul unei discipline care se vrea ?tiin?? Unde, c�nd, �n ce condi?îi ?i cum au contribuit teoriile la descoperirea ?i la prezicerea unor noi fenomene? Faptele au permis testarea ipotezelor sistematic construite? Metodele au investigat eficient
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
punctat? de dou? r?zboaie mondiale, iar la sf�r?ițul anilor treizeci, de cotitură economic? ?i cultural? a societ??ilor occidentale � ofer? trei perioade destul de diferen?iate. Vizit�nd aceste perioade vom �ncerca s? culegem r?spunsuri la �ntreb?rile de mai sus � f?r? s? ignor?m totu?i c?, �ntr-un domeniu că acela al ?tiin?elor umane, ambi?iile ?i demersurile s-au dovedit adesea departe de cele ale cunoa?terii ?tiin?ifice I. Destine inegale (1918-1945) O
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ea nu va mai fi �nv??at? dec�ț �n facult??ile de litere, fiind asociat? moralei pentru a se putea ob?ine o diplom? de licen?? �n filosofie. Gra?ie durkheimienilor, sociologia supravie?uie?te un timp. Dar dezbin?rile interne ?i evolu?ia climatului politic ?i social �i vor precipita declinul care va afecta, dincolo de diferen?ele dintre ?coli, �ntreaga disciplin?. Posteritatea ?i declinul durkheimismului Anii dou?zeci s�nt �nc? fă?ți pentru ?coală francez? de sociologie a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
au v?zut activitatea ?i audien?a �n declin din cauza diminu?rîi comenzilor din partea statului ?i, �n general, din cauza crizei cre?tinismului social, consecutiv ascesiunii mi?c?rîi muncitore?ți. Totu?i, produc?ia să r?m�ne considerabil?. Lucr?rile lui Paul Bureau, Joseph Wilbois ?i Paul Descamps dovedesc vitalitatea programului de cercetare leplaysian, al c?rui obiectiv r?m�ne intact (studiul direct al faptelor sociale cu scopul lumin?rîi demersurilor reformatoare ale ac?iunii politice ?i sociale), dar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tiin?? �n afară celei a na?iunilor�, scria Ț�nnies) agitate de mi?c?ri de o amploare ?i de o gravitate extreme. S�nt �ntreprinse ?i c�teva cercet?ri empirice remarcabile, dar f?r? leg?tur? cu preocup?rile teoreticienilor ?i cu conceptele lor � �n contrast cu opera at�ț de puternic integrat? a lui Max Weber. Am spune a?adar c? este mai u?or s? identific?m sociologi dec�ț s? �ntrez?rîm o sociologie �n Germania
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
precum Leopold von Wiese, sociologia �formal?�. Al?îi, precum Hans Freyer sau Othmar Spann, se ilustreaz? mai mult prin specula?îi doctrinare ?i normative, str�ns legate de ideologia �n ascensiune sau, �n cazul lui Franz Oppenheimer, contra ei. Lucr?rile lui Vierkandt �l situeaz? pe acest universitar berlinez venit din etnologie (Vierkandt, 1896) la r?scrucea unor influen?e multiple din care �ncearc? o sintez?. �mpreun? cu Simmel, d? că sarcin? sociologiei definirea �formelor� primordiale ale socialului, dar respinge individualismul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Opera sa are meritul c? p?streaz?, �n formă Dic?ionarului (1931) c?ruia i-a dirijat publicarea, numeroase aspecte ale g�ndirii sociologice dominante sub Weimar ?i, mai ales, un important curent fenomenologic pe care �l ilustreaz? deopotriv? lucr?rile lui Max Scheler (1923a), ale lui Theodor Litt (1923) sau cele ale lui Siegfried Kracauer (1922). Leopold von Wiese este considerat �ns? adev?ratul continuator al formalismului lui Simmel ?i teoreticianul �sistematic� cel mai consecvent al acestei genera?îi. De la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
opun? individualismului societ??ilor cu clase purt?toare de anarhie sau de machiavelism, universalismul societ??ilor ordinii (Stande), singurele care permit omului s? se realizeze (1914), ?i pe care el sper? s? le văd? restaurate (1931). �n?elegem de ce lucr?rile lui Freyer ?i ale lui Spann au avut un ecou considerabil. La polul opus, lucr?rile lui Opperheimer, cel care a inaugurat la Frankfurt �n 1919 prima catedr? de sociologie din Germania, vor r?m�ne practic ignorate. La fel
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ordinii (Stande), singurele care permit omului s? se realizeze (1914), ?i pe care el sper? s? le văd? restaurate (1931). �n?elegem de ce lucr?rile lui Freyer ?i ale lui Spann au avut un ecou considerabil. La polul opus, lucr?rile lui Opperheimer, cel care a inaugurat la Frankfurt �n 1919 prima catedr? de sociologie din Germania, vor r?m�ne practic ignorate. La fel ca ?i Gumplowicz, Opperheimer �n stat un instrument f?urît de �nving?tori pentru a aservi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ns??i, deoarece scap? evolu?ionismului istoric (1927-1935]. �n opozi?ie cu acest demers esen?ialmente filosofic, Thurnwald dezvolt? tradi?ia comparatist? inaugurat? de c?tre M. Weber, exploat�nd largă să cultur? etnologic? (1932-1935). Dar, �n acest domeniu, lucr?rile cele mai semnificative s�nt cele ale unor cercet?tori care nu vor da �ntreaga lor m?sur? dec�ț �n perioadă urm?toare. Astfel, întreprinderea austriacului Alfred Schutz (1932) este f?r? �ndoial? cea mai promi??toare; el face
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iunii, interac?iunii ?i cotidianului (cf. capitolul III). Pe o alt? cale, ț�n?rul Norbert Elias redacteaz? �ncep�nd cu 1933 primele sale lucr?ri despre curtea lui Ludovic al XIV-lea (1969) ?i public? la B�le cercet?rile sale asupra rolului autoconstr�ngerii individuale ?i asupra dezvolt?rîi statului �n �procesul de civilizare� (1939a ?i b), cu referin?e explicite la Weber, la Marx ?i � o excep?ie remarcabil? � la Freud. �n aceste lucr?ri s�nt sever
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aspectul dinamic ?i instabil al configura?iilor istorice pe care indivizii le construiesc �n procesul interac?iunilor lor, ?i �n cadrul c?rora ei �?i determin? conduitele. Dup? r?zboi, concep?iile sale vor face ?coal? �n Anglia ?i �n ??rile de Jos. ��Sociologia cunoa?terii (Wissenssoziologie) se na?te �n aceast? perioad? sub auspiciile filosofului Scheler ?i a germano-ungurului Karl Mannheim. La K�ln, primul reac?ioneaz? �mpotriva istoricismului pozitivist ?i a determinismului marxist disting�nd mai multe tipuri de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la fascism). Foarte devreme, studiul partidelor politice (1911) a scos la lumin? o faimoas? �lege de bronz� ce spune c? orice organiza?ie de mas? d? na?tere unei oligarhii profesionale pe care apoi o las? s? se perpetueze. Lucr?rile sale ulterioare asupra na?ionalismului (1929) ?i asupra circulă?iei elitelor (1934) se �nscriu �n aceea?i arie tematic? de analiz? a fenomenelor critice ale democra?iei � la fel cu acelea pe care numero?i sociologi germani ai epocii le-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]