3,363 matches
-
lumi drepți și rari Sfințindu-se cu mirul de Cotnari spre a păși-n Cetatea-împărăție. Iar dacă sfânta Iarbă de sub Cruce a răsărit în lutul românesc e semnul clar a duhului ceresc. CONSTANTIN PROFIR Plimbându-ne „Prin grădina sufletului”, din spatele rimelor sau nerimelor sale se aude mereu susp inul ori geamătul propriu. Poetul se dovedește a fi un sculptor de suflete care folosește o unealtă cu totul diferită, deoseb ită, acc esibilă numai lui „dalta vinului”: „Cu dalta vinului / am cioplit
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
coțcării seducătoare” (L ucian Va siliu). Și în rezumat, prezent cu un dialog imaginar despre vinul de Cotnar, în „Podgoria Cotnari” (coordonator V.D.Cotea) Poetul și academicianul - Maestre, un vers despre Cotnar îi spuse academicianul - te știu că ai la rime har... - Magistre și mata ai gust... - Eu, ca pe vremuri le degust Poemele lui Turtureanu... - Magistre (s-a simțit flatat și-a încercat s-o dea cotită) rog nu mă duce în ispită, sunt și așa prea însetat. Și nici
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Valentin Borda, postfață George Muntean, București, 1973; Inter pocula, îngr. și pref. Titus Moraru, Cluj, 1973; De re culinaria, îngr. Rodica Abrudan-Pandele și Aristița Avramescu, București, 1977; Hronicul măscăriciului Vălătuc, îngr. și postfață Gheorghe Hrimiuc, Iași, 1989; Epigrame și alte rime vesele, îngr. Rodica Pandele, pref. Al. Paleologu, București, 1997; Păstorel și corespondenții săi, îngr. Rodica Pandele, București, 1998; Pahare și săgeți, îngr. și pref. Ilie Dan, Iași, 2003. Traduceri: V. G. Korolenko, Copiii subteranelor, București, 1952; Semion Babaevschi, Fericirea lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
în creația lui P. Poezia încetează de a mai fi o simplă și directă „declarație patetică”, un act de adeziune totală, fie ea și conformistă, și devine un mod de sondare și exprimare a eului. De remarcat sunt grija pentru rimele rare și tentativa de a sugera prin muzicalitatea versurilor o stare sufletească. În versurile din culegerea Între pământ și stele (1970) poetul pare că dobândește pentru prima dată conștiința menirii sale și, meditând asupra condiției creatorului de artă, se confesează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288785_a_290114]
-
Verga, Mastro don Gesualdo, pref. Nina Façon, București, 1964; Alberto Moravia, Indiferenții, pref. Georgeta Horodincă, București, 1965; Dante, Divina Comedie, București, 1965; ed., I-III, îngr. și introd. Al. Balaci, București, 1982; Baldassare Castiglione, Curteanul, pref. trad., București, 1967; Petrarca, Rime, pref. Al. Balaci, București, 1970, Canțonierul, Cluj-Napoca, 1974; Elio Vittorini, Erica și frații săi. Garibaldina, București, 1970; Michelangelo Buonarroti, Rime, ed. bilingvă, pref. trad., Cluj-Napoca, 1975; Comedia Renașterii italiene, pref. trad., București, 1979; Antologia poeziei italiene (secolele XIII-XIX), București, 1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
București, 1965; ed., I-III, îngr. și introd. Al. Balaci, București, 1982; Baldassare Castiglione, Curteanul, pref. trad., București, 1967; Petrarca, Rime, pref. Al. Balaci, București, 1970, Canțonierul, Cluj-Napoca, 1974; Elio Vittorini, Erica și frații săi. Garibaldina, București, 1970; Michelangelo Buonarroti, Rime, ed. bilingvă, pref. trad., Cluj-Napoca, 1975; Comedia Renașterii italiene, pref. trad., București, 1979; Antologia poeziei italiene (secolele XIII-XIX), București, 1980; Giacomo Leopardi, Cânturi-Canti, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 1981; Rolando Certa, Trinacria. Poeți sicilieni contemporani, Timișoara, 1984. Repere bibliografice: Felea, Secțiuni, 222-230
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
destinate celui mai larg consum își ratează în mare parte șansa unei întâlniri convingătoare cu clientul pentru că nu i se adresează ca individ. Tocmai acest neajuns îl surmonta dibace mentorul incognito al lui Rică, găsind fiecărui amator de gogoși o rimă potrivită, chiar dacă nu unică. Desigur, era în măsură să facă asta întrucât exprimarea nu-i punea probleme; dar chiar și o limbă a cărei folosire nu e realmente cunoscută poate fi rostită destul de corect - tot așa cum învelișul de tranziție către
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în bună parte cu mediocre juisări, treptat locul a fost asaltat, în numele toleranței, de felurite grupări cu orientare sexuală mai degrabă labirintică și exigențe extreme. Amestecate în urna inocentă a combinatoricii, după un număr suficient de mare de nepotriviri neconcludente, rimele cântate de Rică poposiseră, una câte una, în urechile cele mai neprimitoare, cum era și firesc. Bunăoară, unui cuplu de motocicliști aprigi la căutătură și tatuați până și sub mustățile stufoase, de patriarhi ai macismului, papagalul activat în mintea lui
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
exersate, papagalul lansă jetul verbal glacial "chaude et sans caleçon pour les charmants garçons"; unei japoneze, ce-și ascundea sub o perucă platinată lipsa părului smuls de naționaliștii chinezi în violentele dispute stradale asupra insulelor Senkaku, îi căzuse la sorți rima "à la framboise pour une gentille chinoise"; fără milă, "au chocolat vous rend le ventre plat" îi tăiase și pofta de mâncare, și cheful de vacanță unui contribuabil la revitalizarea obscurei industrii a prelungitoarelor de curele. Lovitura care precipită animozitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cuvinte, e cel mai viguros și promițător dintre toate. În versuri uneori solemne, chiar patetice, alteori proaspete, impresionând prin autenticitatea rostirii, C. reia, într-o prozodie „clasică”, tradițională (ferită însă de monotonie prin diversitatea structurilor ritmice și a formulelor de rimă), uneori prin recursul la versul liber, temele predilecte. Conformismul social-politic e mult atenuat. Convingătoare sunt, și aici, tentele de prospețime, viziunea contemplativ-baladescă, crochiurile elementelor de faună și floră, peisajele animate de foșnetul sălbăticiunilor sau vibrând de fiorul legendei. Condiție emoțională
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
folosită de educatoare în orice tip și categorie de activități. Chiar și activitățile matematice pot uza de poezie și devin mult mai plăcute și accesibile. De ce poezia? Pentru că aceasta se adresează în primul rând afectivității copiilor, producând multă plăcere prin rimă și muzicalitate. O singură strofă bine construită poate transmite mai multe cunoștințe decât o întreagă activitate și poate modela mai mult decât orice sfat sau concluzie moralizatoare prin impresiile și emoțiile puternice care le generează. Problema apare însă atunci când ai
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
pp. 204-205. Ovid, The Art of Love and Other Poems, G.P. Goold (ed.), Loeb Classical Library-Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1979, p. 58. Patch, Howard R., The Goddess Fortuna în Mediaeval Literature, Harvard University Press, Cambridge Mass., 1927. Petrarca, Francesco, Rime, Trionfi e poesie latine, Ferdinando Neri, Guido Martellotti, Enrico Bianchi și Natalino Sapegno (eds), Milano și Neapole, 1951, p. 554. Pisoni, Carlo A., " À céléberrime bibliophile conte Gilberto Borroméo...", în Capolavori da scoprire. La collezione Borromeo, M. Natale (ed.), Skira
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
famiglia di Lorenzo îl Magnifico în quest'ultima città", Bullettino storico pistoiese, XXXI, 1929, pp. 6-23, 94-112. Chiti, Alfredo, Di un tentativo di congiura contro Lorenzo îl Magnifico, Niccolai, Pistoia, 1898. ---, Tommaso Baldinotti poeta pistoiese. Notizie della vită e delle rime, Niccolai, Pistoia, 1898. Chittolini, Giorgio, "La formazione dello stato regionale e le istituzioni del contado: ricerche sull'ordinamento territoriale del dominio fiorentino agli inizi del sec. XV", în Chittolini, La formazione dello stato regionale e le istituzioni del contado. Secoli
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Machiavelli, Lettere [Scrisori], Gaeta (ed.), în Machiavelli, Opere, III: 423-428. Traducere din limba italiană în limba engleză de William J. Connell. Traducere din limba engleză în limba română de Henrieta Anișoara Șerban. 166 Petrarca, Triumul eternității, 13, în Francesco Petrarca, Rime, Trionfi e poesie latine [Rime, triumf și poezie latină], ed. Ferdinando Neri, Guido Martellotti, Enrico Bianchi și Natalino Sapegno (Milano și Neapole, 1951), p. 554. Frază are semnificația că este imposibil să te ascunzi de soarta. Într-un poem intitulat
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în Machiavelli, Opere, III: 423-428. Traducere din limba italiană în limba engleză de William J. Connell. Traducere din limba engleză în limba română de Henrieta Anișoara Șerban. 166 Petrarca, Triumul eternității, 13, în Francesco Petrarca, Rime, Trionfi e poesie latine [Rime, triumf și poezie latină], ed. Ferdinando Neri, Guido Martellotti, Enrico Bianchi și Natalino Sapegno (Milano și Neapole, 1951), p. 554. Frază are semnificația că este imposibil să te ascunzi de soarta. Într-un poem intitulat Serenade, Machiavelli amintește de un
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
greșite ce se gaseste la Salvi, Historie, cît., ÎI, pp. 451-452, s-a susținut (și de A. Chiti, Di un tentativo di congiura contro Lorenzo îl Magnifico, Pistoia, Niccolai, 1898; Id., Tommaso Baldinotti poeta pistoiese. Notizie della vită e delle rime, Pistoia, Niccolai, 1898, pp. 38-39) că ar fi existat o a doua conspirație a familiei Baldinotti împotriva lui Lorenzo de' Medici, condusă de Baldinotto Baldinotti în 1485. În acel an, poetul și scriitorul umanist Tommaso Baldinotti, nepotul lui Piero și
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pun mâna pe pix ș i s criu. Încerc să pun pe hârtie niște idei ca să schimb ceva în m odu l de a vedea lucrurile. — Vi-s apreciate eforturile? — Nu. Dar consider de datoria mea să critic cu asp rime indiferența parlamentarilor, incompetența multora dintre funcționarii publici, hoția, corupția, abuzul, șantajul, toate racilele societății. — Iarăși întrebarea: rezultatul eforturilor? — Unii m au trimis chiar la psihiatru, probabil pe ntru că au văzut că sunt foarte caustic și nu mă împac cu
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
sînt departe; acum, oamenii trebuie să ducă o viață mai curată; lumea a îmbătrînit și devastările barbarilor arată că sfîrșitul ei e aproape. Folosirea modelelor clasice e foarte limitată; par cîteva reminiscențe din Prudentius. întîlnim și violări ale legilor metrice; rima este folosită frecvent. Lui Orientius i-au fost atribuite și alte scrieri minore, a căror autenticitate nu e totuși sigură. Bibliografie. Ediții: CSEL 16, 1, 1888 (C. Schenkl); C.A. Rapisarda, Centro di Studi sull’Antico Cristianesimo, Catania, 1958. Studii
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Vincențiu). Ca predicator și, de altfel, și ca teolog, Fulgențiu pare să urmeze stilul și modul de adresare caracteristice lui Augustin. Trăsătura principală a omiliei lui Fulgențiu a fost, pe plan retoric, folosirea frazelor scurte și paralele cu antiteză și rimă. La acest corpus de omilii se adaugă altele două, din care cea de-a doua e poate neautentică (Pentru purificarea Preafericitei Fecioare Maria), și, mai ales, o culegere de optzeci de predici care poartă numele lui Fulgențiu, dar cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
între Petru și iudei, de Cincizecime, în omilia 10), în care sînt ilustrate în manieră dramatică implicațiile teologice și morale ale textelor. Dintre figurile de stil, Leonțiu preferă exclamația, apostrofa, anafora, paralelismul între părțile frazei, cărora li se adaugă uneori rima. De asemenea, utilizează un mare număr de cuvinte care, pînă la el, nu se întîlnesc în altă parte, între care numeroase cuvinte compuse (de exemplu, perechea monoglôssos și poikiloglôssos în omilia 11). în centrul predicilor sale se află figura lui
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Ioan Hrisostomul, intitulată Laudă (Enkomion) Fecioarei Maria. Opera conține două dialoguri, unul între Maria și Iosif, celălalt între Maria și Gabriel, sub formă de acrostih simplu (A, B, C) și dublu (AA, BB, CC); sînt construite cu omotonie finală și rimă. Ansamblul pare să fie o formă poetică siriacă adaptată la limba greacă. Dialogul inserat aici este cu siguranță o interpolare, dar datează din aceeași perioadă cu omilia (secolul al V-lea) și se putea să fi fost introdus în text
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
4: Stiluri de gândire Din cadrul dezbaterii procesului creativ transpare un set consistent de întrebări recurente referitoare la stilul de gândire al creatorului. Sunt toate tipurile de gândire creativă vizuale? Unde se încadrează compozițiile muzicale? Wordsworth putea cu adevărat gândi în rimă pentametrică iambică? Matematicienii gândesc în ecuații? Dacă procesul de gândire este un proces inconștient, el se desfășoară într-un mod specific sau gândirea e „amodală”, asemenea percepției amodale descrise de Michotte, Thinès și Crabbé (1964)? Este adevărat că Aristotel a
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se a evalua imaginația; însă, ulterior, Binet a renunțat la ea, deoarece nu a putut elabora un sistem solid de notare. Mai târziu, în testul elaborat în 1905, Binet și Simon au inclus itemi deschiși, cum ar fi găsirea unor rime, completarea unor propoziții și alcătuirea unor propoziții pornind de la trei cuvinte date, pentru a elibera creativitatea; dar, și de această dată, într-o versiune ulterioară a testului el a renunțat la itemii care evaluau creativitatea (Brown, 1989). Se pare că
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ca în Grailu armânescu: „Ti ți, pi orizontlu/ Iu mi feciu unoară armână,/ Mi dișteptu cathi noapti/ Și-ascultu ună vazi,/ - Un grai di largu, di vecl’iu?...// I vazea pâpânilor,/ I grailu armânescu!”. Fără o grijă excesivă pentru „potrivirea” vorbelor, rimă, ritm, poeta urmărește doar să comunice viu, dureros, cum sună și transpunerea versurilor ei în română: „De ce, pe orizontul/ Unde m-am ivit ca aromâncă,/ Mă trezesc noapte de noapte/ Și aud un freamăt, - Un grai vechi, din adâncuri?...// E
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289928_a_291257]
-
de teluric, „nașterea cuvintelor”, reîntoarcerea spre pământesc, apoi aspirația către înălțare, de eliberare din material. Totul va fi deplin închegat în Izvoare (1942) nu numai ca imagistică, simboluri și metafore, ci mai ales din punctul de vedere al construcției tehnice. Rima și ritmul sunt elemente dătătoare de armonie, poetul fiind preocupat de obținerea unor proporții cumpănite, care să dea senzația de calm și stabilitate: „Ascult cum pașii-n cer mi-i rătăcești / Și cum dezlegi grăbite aurore / Purtând pe mări întunecate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]