2,155 matches
-
unitate bolșevică, anchetat, judecat și condamnat la moarte. Reușește totuși să evadeze de sub escortă și după 10 zile și nopți, sumar echipat, fără hrană, reușește să treacă Nistrul pe gheață, în apropierea Hotinului, în zona de dislocare a regimentului 4 Roșiori. Datorită dăruirii și perseverenței cu care înțelege să-și facă datoria, este avansat la excepțional la gradul de locotenent-colonel, la 16 aprilie 1917, și tot la excepțional primește și gradul de colonel la 1 aprilie 1919, adică exact după 20
Pandele Predescu () [Corola-website/Science/306093_a_307422]
-
cumpănă de la marginea satului din secolul al XIX-lea. Localitatea Dudești face parte din comuna Dudești, care este învecinată la nord cu teritoriul comunelor Zăvoaia și Cireșu, la est cu orașul Însurăței și comuna Bărăganul, la sud cu Bărăganul și Roșiori, la est cu Ulmu, Roșiori și Cireșu. Prin comună trece șoseaua județeană DJ211, care o leagă spre sud de Grivița (județul Ialomița) și spre nord de Zăvoaia, Bordei Verde și Ianca (unde se termină în DN2B. La Tătaru, din DJ211
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
secolul al XIX-lea. Localitatea Dudești face parte din comuna Dudești, care este învecinată la nord cu teritoriul comunelor Zăvoaia și Cireșu, la est cu orașul Însurăței și comuna Bărăganul, la sud cu Bărăganul și Roșiori, la est cu Ulmu, Roșiori și Cireșu. Prin comună trece șoseaua județeană DJ211, care o leagă spre sud de Grivița (județul Ialomița) și spre nord de Zăvoaia, Bordei Verde și Ianca (unde se termină în DN2B. La Tătaru, din DJ211 se ramifică alte două șosele
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
după-amiaza zilei de 27 noiembrie satul Prunaru. Pentru a evita încercuirea și asigurarea retragerii forțelor spre o nouă pozitie, generalul Alexandru Referandru (comandantul Diviziei 18 Infanterie) a hotărât atacarea inamicului în zona Dragănești-Vlașca cu Brigada 43 mixtă și Regimentul 2 Roșiori. În dimineața zilei de 15/ 28 noiembrie s-au dat lupte deosebit de crâncene la marginea satului Prunaru de catre avangarda Brigăzii 43 mixte și forțele de ocupație. Profitând de lăsarea ceții inamicul a inițiat o manevră de învăluire a Brigăzii 43
Șarja de la Prunaru () [Corola-website/Science/306046_a_307375]
-
marginea satului Prunaru de catre avangarda Brigăzii 43 mixte și forțele de ocupație. Profitând de lăsarea ceții inamicul a inițiat o manevră de învăluire a Brigăzii 43 cu unități situate în afara satului. În acest moment, generalul Referandru a cerut Regimentului 2 Roșiori să intre în luptă. Astfel a luat naștere celebra șarjă de la Prunaru. Descrierea făcută de Constantin Kirițescu în cartea sa „Istoria războiului pentru întregirea României 1916-1919", vol. I, este emoționantă: Deși Regimentul 2 Roșiori a pierit aproape în totalitate -lăsând
Șarja de la Prunaru () [Corola-website/Science/306046_a_307375]
-
generalul Referandru a cerut Regimentului 2 Roșiori să intre în luptă. Astfel a luat naștere celebra șarjă de la Prunaru. Descrierea făcută de Constantin Kirițescu în cartea sa „Istoria războiului pentru întregirea României 1916-1919", vol. I, este emoționantă: Deși Regimentul 2 Roșiori a pierit aproape în totalitate -lăsând pe câmpul de luptă 216 camarazi căzuți, morți sau răniți, grație eroicei șarje de la Prunaru, Divizia 18 Infanterie s-a putut regrupa pe aliniamentul Letca Veche - Jilava contribuind din plin la operațiunile de apărare
Șarja de la Prunaru () [Corola-website/Science/306046_a_307375]
-
înainte de bătălia de la Mărășești, locotenentul Constantin Postelnicescu și mulți alții), ceilalți intrând în nemurire... Un cimitir militar a fost înființat pe locul unde s-au desfășurat luptele și unde au căzut la datorie peste 300 de soldați din Regimentul 2 Roșiori. În 1933 a fost ridicat în incinta cimitirului militar un monument comemorativ contituit dintr-o stelă de piatră cioplită în vârful căreia se află o statuie de bronz înfățișând un vultur cu aripile întinse gata să-și ia zborul. În
Șarja de la Prunaru () [Corola-website/Science/306046_a_307375]
-
Ferdinand. Astăzi monumentul este refăcut, asemenea și cimitirul de onoare este bine îngrijit. Un număr de 216 stejari au fost plantați, prin efortul autorităților locale, parohiei , satenilor si militarilor din Batalionul 1 Caracal (care continuă fără întrerupere tradiția Regimentului 2 Roșiori) în jurul cimitirului de onoare. Nu numai roșiorii Regimentului 2 au căzut în bătălia respectivă, ci și infanteriști din batalionul comandat de maiorul Stoicescu Dumitru (căzut și el...), incleștarea, chiar de scurtă durată, a fost de mare angajament. Pe 29 mai
Șarja de la Prunaru () [Corola-website/Science/306046_a_307375]
-
cimitirul de onoare este bine îngrijit. Un număr de 216 stejari au fost plantați, prin efortul autorităților locale, parohiei , satenilor si militarilor din Batalionul 1 Caracal (care continuă fără întrerupere tradiția Regimentului 2 Roșiori) în jurul cimitirului de onoare. Nu numai roșiorii Regimentului 2 au căzut în bătălia respectivă, ci și infanteriști din batalionul comandat de maiorul Stoicescu Dumitru (căzut și el...), incleștarea, chiar de scurtă durată, a fost de mare angajament. Pe 29 mai 1927 la Iași, în prezența familiei regale
Șarja de la Prunaru () [Corola-website/Science/306046_a_307375]
-
Bunești-Averești este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Armășeni, Averești (reședința), Bunești, Plopi, Podu Oprii, Roșiori și Tăbălăiești. Comuna Bunești-Averești este situată în partea de nord a județului Vaslui, la 17 km distanță de Huși și la 65 km distanță de municipiul Vaslui. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bunești-Averești se ridică la de locuitori
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
războiul din 1916-1918. Fondurile au fost colectate prin subscripții, la adunarea cărora un rol important a avut soția generalului Naum, comandantul Diviziei. Monumentul amintește generațiilor de după război jertfa de sânge pentru libertatea patriei și independența țării a ostașilor Regimentului 2 Roșiori, care au purtat sângeroasa bătălie de la Prunaru (pentru apărarea drumului către București) de la sfârșitul lui noiembrie 1916, unde din 5.000 ostași au rămas în viață doar 134. Statuia reprezintă o alegorie turnată în bronz și formată din două grupuri
Statuia Cavaleristului în atac din Iași () [Corola-website/Science/307918_a_309247]
-
Germania, în Regimentul 15 de dragoni al Cavaleriei Prusiene (la Haguenau), frecventând Școala de Război din Metz și Școala de Echitație din Paderborn. Întors în țară în 1910, este avansat locotenent în Regimentul 5 Călărași și apoi în reg. 1 Roșiori. În anii 1912 și 1913 urmează Școala Superioară de Război din București, pe care o absolvă ca ofițer brevetat de stat-major, activând din 1915 în Ministerul de război, la direcția a 2-a Cavalerie. La începutul războiului (15/28 august
Pârvu Boerescu () [Corola-website/Science/337633_a_338962]
-
la 10 ani de închisoare, fiind și ea deportată la Lățești. Stela Huțan (din 1945 Huțan-Palade) (n. 27 martie 1921, Gura Humorului - d. 15 august 2010, București) A urmat cursuri de aviație la Politehnica București și a făcut practică la Roșiorii de Vede și la Școala de la Ziliștea-Buzău, obținând brevetul de pilot nr. 1687/1942. În 1943 a activat în Escadrila 108 Transport Ușor. A demisionat din aviația militară în 1944, dar a mai zburat până în 1953 ca voluntar în cadrul Aeroclubului
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
Redont în cartea sa „Ville de Craiova”: „Acest hipodrom va procura orașului o sursă de venit care se va adăuga și la întreținerea parcului”. Constituirea în parc a unui hipodrom este solicitată de nobilii orașului și de Brigada VI de Roșiori care aveau grajdurile în Valea Fetei, în imediata apropiere a Parcului. Tribuna din lemn proiectată de Édouard Redont, care fusese construită parțial a ars la puțin timp de la inaugurarea hipodromului, fiind înlocuită cu una din beton. După cel de-al
Hipodromul Craiova () [Corola-website/Science/315665_a_316994]
-
Muntenia, România, formată din satele Bujoreni, Buzoești, Cornățel, Curteanca, Ionești, Podeni, Redea, Șerboeni, Tomșanca, Vlăduța și Vulpești (reședința). Comuna se află în sudul județului, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe malurile Teleormanului. Este străbătută de șoseaua națională DN65A, care leagă Piteștiul de Roșiorii de Vede. La Vulpești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ504, care duce spre sud la , , , mai departe în județul Teleorman la , Alexandria (unde se intersectează cu DN6 și DN6F), , , , , , și mai departe în județul Giurgiu la , și Giurgiu
Comuna Buzoești, Argeș () [Corola-website/Science/300611_a_301940]
-
Valea Salciei și Vultureni. Comuna se află în estul județului, în valea râului Berheci ce străbate colinele Tutovei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ241A, care o leagă spre nord de Oncești, Izvoru Berheciului, Secuieni (unde se intersectează cu DN2F), Traian, Roșiori și Dămienești și spre sud de Dealu Morii, apoi mai departe în județul Vrancea de Corbița (unde se intersectează cu DN11A) și Tănăsoaia și mai departe în județul Galați de Brăhășești și Gohor. La Vulturești, acest drum se intersectează cu
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
1863-1919) și "Gheorghe" (1872-1936). După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Mihail Schina a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 9 Roșiori și ofițer în statul major al Diviziei 3 Infanterie. În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcțiile de comandant al Regimentului 9 Roșiori, șef al Etapelor Armatei de Nord și comandant al Diviziei 1 Infanterie, în perioada 23 decembrie 1916/5 ianuarie
Mihail Schina () [Corola-website/Science/335866_a_337195]
-
unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 9 Roșiori și ofițer în statul major al Diviziei 3 Infanterie. În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcțiile de comandant al Regimentului 9 Roșiori, șef al Etapelor Armatei de Nord și comandant al Diviziei 1 Infanterie, în perioada 23 decembrie 1916/5 ianuarie 1917 - 1/13 iulie 1918, remarcându-se pe timpul Bătăliei de la Oituz. La 28 octombrie/11 noiembrie 1918 Divizia 1 Cavalerie este
Mihail Schina () [Corola-website/Science/335866_a_337195]
-
unități militare, mai mici sau mai mari, de elită sau obișnuite, de arme diferite, pentru care se vor construi cazărmi, se vor înființa și dezvolta crescătorii de cai. Bazele acestor dezvoltări au fost puse după anul 1890, de către Regimentul 2 Roșiori, unitate de elită a Armatei Române, care fusese transferată la Slobozia de la București și care a beneficiat de un sprijin financiar consistent direct de la Statul Major General. În acest context militar, în anul 1896 s-a înființat aici un depozit
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
a găsit pe locul 17. Promovarea imediată le-a fost barată de Viitorul Scornicești, promovată din Divizia C după un „senzațional” 18-0 cu echipa clasată pe 15, în timp ce Flacăra Moreni câștiga cu 2-1, la aceeași oră, un meci cu Rova Roșiori. Nici 1979-80 nu a fost prea bun pentru ploieșteni, Rapidul și Progresul s-au duelat pentru locul 1, iar „arbitru” a fost tot Metalul Plopeni, care a câștigat la București cu Rapidul și a pierdut la Progresul. În 1980, Petrolul
FC Petrolul Ploiești () [Corola-website/Science/302194_a_303523]
-
Hribul frumos poate fi confundat nu numai cu variația sa "Boletus pachypus", ci, de asemenea, cu mai multe alte specii din familia "Boletaceae", cum ar fi: "(Rubro)boletus dupainii" (suspect, pori roșii), "Boletus erythropus" sin. "Boletus luridiformis" (foarte gustos, pori roșiori), "Boletus junquilleus" (gustos, mai deschis gălbui, spori roșii-gălbui), "Boletus legaliae" (suspect, cuticulă roză, miros de cicoare), "rubro(boletus) lupinus" sin. "Boletus splendidus" (suspect, pori roșii), "Boletus luridus" (crud neprielnic, preparat foarte gustos, pori roșiatici), "Boletus pulverulentus" (de calitate mediocră, porii
Hrib frumos () [Corola-website/Science/336379_a_337708]
-
de divizie în campania anului 1916. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 2 Roșiori sau comandant al Brigăzii 1 Călărași. În perioada Primului Război Mondial, îndeplinit funcțiile de comandant al Brigăzii 1 Călărași, în perioada 14/27 august - 2/15 septembrie 1916, comandant al comandant al Diviziei 13 Infanterie, în perioada 2/15 septembrie - 10/23
Ioan Oprescu () [Corola-website/Science/335786_a_337115]
-
pe timpul celei de-a treia Bătălii de la Oituz, a fost următoarea: "Brigada 1 Cavalerie pe jos" a fost o mare unitate înființată la sfârșitul lunii mai 1917 prin transformarea "Regimentului 1 Cavalerie pe jos" în două noi regimente: "Regimentul 1 Roșiori pe jos" și "Regimentul 3 Călărași pe jos". La trupele de cavalerie, pe lângă divizionul de artilerie călăreață erau alipite detașamente de cicliști și motocicliști. În timpul celei de-a doua bătălii de la Oituz din vara anului 1917, în ziua de 10
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz) () [Corola-website/Science/333833_a_335162]
-
partea dreaptă a golului creat între diviziile de infanterie 6 și 7 ("Brigada a 14-a"), prin care înaintau germanii. Descălecate înainte de intrarea în Bogdănești, trupele diviziei au atacat și au oprit înaintarea inamicului: la dreapta "Brigada a 3-a Roșiori" (col. Olteanu) spre Dealul Știborului, la centru "Brigada a 2-a Roșiori" (col. Mircescu) spre Marginea, iar în stînga detașamentul de automitraliere pe șosea spre Grozești (actual Oituz). "Brigada a 2-a Călărași" a fost angajată pe valea Curiței și
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz) () [Corola-website/Science/333833_a_335162]
-
Brigada a 14-a"), prin care înaintau germanii. Descălecate înainte de intrarea în Bogdănești, trupele diviziei au atacat și au oprit înaintarea inamicului: la dreapta "Brigada a 3-a Roșiori" (col. Olteanu) spre Dealul Știborului, la centru "Brigada a 2-a Roșiori" (col. Mircescu) spre Marginea, iar în stînga detașamentul de automitraliere pe șosea spre Grozești (actual Oituz). "Brigada a 2-a Călărași" a fost angajată pe valea Curiței și a atacat spre dealul Bâtca Carelor, respingând inamicul spre dealul Chioșurile. Tot
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz) () [Corola-website/Science/333833_a_335162]