4,067 matches
-
receptiv și deschis cum era Moțu. Dar aceasta este o foarte mică parte din cât am putea spune. Îi făcea mare plăcere să împărtășească celorlalți din noutățile pe care le aflase. Am fost în 79 în turneu în America și Rod Stewart tocmai lansase un disc și avea concert. Biletele erau foarte scumpe, erau diurna pe câteva zile. Nu s-au găsit prea mulți amatori să meargă cu el la concert., dar eu am vrut să-l văd pe Rod Stewart
În amintirea lui Florian Pittis Nu sunt Turnul Eiffel Luni 5 oct TVR2 () [Corola-blog/BlogPost/339383_a_340712]
-
adevăr, De pe galbenele file el adună mii de coji, A lor nume trecătoare le însamnă pe răboj; Iară altu-mparte lumea de pe scândura tărăbii, Socotind cât aur marea poartă-n negrele-i corăbii. Iar colo bătrânul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate, Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate Și de frig la piept și-ncheie tremurând halatul vechi, Își înfundă gâtu-n guler și bumbacul în urechi; Uscățiv așa cum este, gârbovit și de nimic, Universul fără margini e
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal () [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
alături de Lică îl fac să devină închis în sine, irascibil, „ferindu-se parcă să rămână singur cu Ana“, deși aceasta îi atrăsese atenția că Lică e om primejdios, pătimaș, și aceasta se vede „din căutătura ce o are când își roade mustața cu dinții“. Ghiță devine complicele lui Lică din momentul când acceptă să primească șase porci neînsemnați. De asemenea, tăinuiește autorităților de la Ineu faptul că Lică părăsise hanul în toiul nopții, când arendașul evreu fusese bătut și jefuit. Această declarație
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
din fire! Îmi cerea fără gesturi să-l scot dintre păianjeni și să-l mărturisesc de acum încolo la orice pas. Nu am făcut-o. De ce m-aș fi băgat unde nu-mi era locul? A trecut încă o toamnă roasă de melancolie și o iarnă viforoasă peste catapeteasma Bisericii mele. Iisus este tot acolo și mă așteaptă sigur. Uneori îl visez plângând. În scrisoarea Iisus cel bătut în cuie de cositor, poposim în casa bunicilor scriitoarei. Iisus era între noi
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
Să presupunem că te numești Emily Johnson și ești un membru important al Partidului Republican din Statele Unite. Locuiești și lucrezi în capitala unuia dintre cele 50 de state americane. Șezi în fața televizorului, așteptând rezultatele alegerilor prezidențiale, dar te roade o întrebare pe care ți-a pus-o fiica ta, în dimineața alegerilor, 8 noiembrie 2016, când și-a luat pachețelul de prânz de pe masa din bucătărie și l-a pus în rucsac. La liceu, unde urmează un curs de
Părinții Gânditori și Părinții Fondatori () [Corola-blog/BlogPost/339036_a_340365]
-
evita energii investite în „active” neproductive care mai târziu nu au decât rolul de a „îndatora” inutil copilul devenit adult. Acest lucru implică un exercițiu amplu de comunicare și integrare a nevoilor copilului, însă pe termen lung exercițiul va da roade. O altă soluție ar fi evitarea „implantării” unor comparații care în mod fundamental au rolul de a crește îndatorarea copilului devenit adult cu privire la cine / ce trebuie să fie el pentru a avea o viață de succes. Dacă cele două soluții
Oamenii se restructurează ca firmele. Și invers () [Corola-blog/BlogPost/339005_a_340334]
-
viu E prea devreme sau târziu Căci toată ziua eu alerg. În suflet am când foc când scrum Și gândul meu bate cărare În așteptarea gurii tale Eu toată ziua sunt pe drum. M-ademenește-al tău parfum Și-n gând mă rod mii de-ntrebări De-aproape sau din depărtări Tu poți din suflet să-mi faci scrum. Iubire e sau nebunie? Mă pune Amor la-ncercare ? De-o vreme umblu și n-am stare, Iubirea-i cruntă nebunie. Referință Bibliografica: Și
ŞI NU MAI ŞTIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340805_a_342134]
-
trezesc, îmi aprind o țigară și râd inimile, inimile nu se pot despărți niciodată ele continuă să se întâlnească ieșite din trupuri ele se caută, se întâlnesc , se iubesc dar noi oamenii suntem ca două coji de nucă cu miezul ros de vierme. Noi nu ne întoarcem înapoi, noi suntem orgolioși chiar dacă plătim cu tristețea. Îmi place să alunec printre lume pe stradă, în metrou , prin magazine însingurată și totuși cu tine Ne-am despărțit pe un peron fără să ne
STATORNICIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340804_a_342133]
-
ale omenirii de aproape 5000 ani” - este de părere Menuț Maximiniam. O a treia carte analizată critic, este semnată de Nazarica Munteanu, “Timpul ... spectacolul răbdării”, Ed. George Coșbuc. Criticul Constantin Stancu face o cronică Antologiei “Tsunami și alte poeme” a Rosei Lentini, în traducerea de excepție a lui Eugen Dorcescu. Rubrica “Pași pe Terra” este susținută de Tatiana Scurtu-Munteanu și este o plăcută invitație la călătorie în Stațiunea Saint-Gervais din Mont Blanc - acoperișul Europei, material ilustrat cu imagini. Ștefan Goanță revine
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
rostu-i să-l culeg. De ce-am ales aiurea și-am renunțat ușor, plecând pe o cărare-ntortocheată, când sufletu-ncepuse să cânte-acea sonată creată pentru viață-n Do major. Astăzi compun alene, din ce în ce mai rar și pe hârtii străvechi, roase de molii. Predomină tristețea cântată de bemolii ce sorb orice diez și-orice becar. O singură romanță, de fapt un laitmotiv, fără să vreau mă obsedează-ntruna, dar corzile viorii-au plesnit. Mai e doar una și-n partitură-un
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340961_a_342290]
-
trădare Crescând din neputința mea Ca un cuțit blestemat Tăindu-și singur venele In amăgire nu-i scăpare Cum nu izvorăște apa bună de băut În fântâni părăsite Fiecare zi macină câte puțină iertare Până la fundul sacului Din care semințe roase de molii Nu mai dau rod Nu mai dospesc rătăciri Se tot îngustează drumul Pe care n-a mai umblat demult Slobodă bucuria Și oricât ai drămui otrava iubirii Niciodată nu ajunge până la capăt. TABLOU Pete arămii de soare în
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
una peste alta locul visărilor este ocupat de mucegaiul cuvintelor căzute în lupta umbrelor cu îngerii de pe cruci și dacă ți-ar întinde mâna închipuirea vreunei salvări nepermise doar pielea ți s-ar mai lua de pe oase ca o pelerină roasă de molii fluturată inutil, ca o sperietoare pe care și ciorile o ignoră știu ele mai bine unde se ascund roadele și unde cochiliile goale. CUIB De n-aș fi cascadă Aș putea fi un cuib În care ți-aș
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
pace, trebuie să fie lumină, trebuie să fie tăcere. Doar așa poți crea ceva desăvârșit. Dar timpul, în mica noastră lume, reprezintă cel mai auster inamic, cel mai feroce dușman. Tăcut, sadic și dur, trist dar și implacabil, el ne roade zilele una câte una și ne face una cu pământul, fiindcă mi se pare că bătrânețea ne apleacă tot mai mult către țărână, tocmai de aceea ni se deformează încet-încet acea coloană vertebrală ce ne ținea drepți cândva. Timpul este
TIMPUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341354_a_342683]
-
cei zece mii de lei pe care-i ascunsese după oglindă, bani pe care i-a găsit Năică în momentul când a văruit odaia și a stropit-o cu aiasmă ca să dispară toți dracii din ea. Didina, după ce s-a eliberat, roasă de remușcări, aflând că boierul murise (nemaisuportând umilința din partea societății, s-a spânzurase în foișorul conacului) a mers la mormântul lui, (aflat în cimitirul din Poenari), i-a aprins o lumânare și s-a rugat la Dumnezeu s-o ierte
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
aduce visul de undeva numit Iubire să strivesc cu sărutul lacrima-ți de durere căzută din geana timpului pe obrazul mirării. Vreau să-ți opresc talpa din alergarea flămândă pe pământul făcut deșert de așteptarea grea să transformi orice piatră roasă de iluzii în oaze ale izbăvirii - lacrimă de înger. (decembrie 2011) Referință Bibliografică: Vreau... / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 361, Anul I, 27 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Elena Lavinia Niculicea : Toate Drepturile Rezervate
VREAU... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341483_a_342812]
-
o să-i mai cânt colinde? Cine o să-mi facă turte? La colindători, în curte, Gazdă cine-o să le fie? Tata? Nici de el nu știe... Că tot se-nalță peste gard, La stâlpul porții, lângă brad Și tot oftează, ros de dor, Strigând la tine în pridvor. Fără tine casa-i goală, Nu mai fierb sarmale-n oală; Nici cârnați n-avem, nici chișcă, Toate le făceai, mămică!... Eu știu că Domnul este bun Și, poate-n seara de Ajun
VINO, MAMĂ, DE CRĂCIUN! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341486_a_342815]
-
faptul că pasiunea era provocată artificial? -Pentru mine conta doar reacția, acum și aici, nu și conexiunile cauză-efect. -Exploatați filozofia doar până unde vă convine, apoi recurgeți la șantaj prin poezie, cuceriți prin teatralitate, jucați pasiunea, în timp ce interiorul vostru e ros ca un os în labele unui câine conștiincios. Merită? -Din plin. -Și dacă până la urmă oierul nu mai vine să scape turma de lup? -Ce vrei să spui? -Dar nu știi cum a murit Mihai? -Ba da. -S-a îmbătat din
REFLECTOARELE CONŞTIINŢEI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341473_a_342802]
-
pe care le aveam sau nu le aveam. Cum puteam să-i spun? Cuvintele în limba lui nu-mi ocupau nici jumătate din filele unui caiet de școlar în clasa întâi. Mi-am amintit de cutia de carton, îngălbenită și roasă pe la colțuri în care cândva fuseseră niște pantofi. Nu-mi mai aduceam aminte culoarea pantofilor, nici modelul, nici măcar timpul în care îi cumpărasem, dacă au fost sau nu ai mei, trecuseră atâtea anotimpuri, au fost atâtea începuturi și sfârșituri, zboruri
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
bucurie nemăsurată că nu o pierdusem, mi-a cuprins ființa. Am surprins ochii ce mă urmăreau mirați: - Comoara mea! am șoptit cu emoție în glas. Sfoara groasă a slăbit strânsoarea fericită că se poate relaxa iar din cutia îngălbenită și roasă pe la colțuri s-au revărsat, asemeni unei ape învolburate ținută prea mult închisă într-o matcă ce nu era a ei, o mulțime de fotografii alb - negru, colorate, mari și mici. Le-am atins cu grijacelui care le știe valoarea
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
mai mare decât palma mea. O lacrimă de dor și drag a luat-o la vale pe obrazul îmbujorat: - Asta am fost, sunt și voi fi mereu, chiar dacă în geamantanul meu vă rămânea doar această cutie de carton, îngălbenită și roasă pe la colțuri și legată cu ață groasă înnegrită de vremuri. Referință Bibliografică: Asta sunt eu / Helene Pflitsch : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 728, Anul II, 28 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Helene Pflitsch : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
Axis Libri”, pe scriitorii, poeții, pictorii, muzicienii, într-un cuvânt, oamenii de cultură, salon existent de mai mulți ani. Sunt acestea roade bogate care vor da semințe mustoase pentru acum și pentru mai târziu. Poate nici nu ne închipuim câte roade. Promovarea valorilor existente, dar și cele din perspectivă, este un prim obiectiv. Zanfir Ilie îi încurajează pe cei care au curajul debutului timpuriu sau târziu, oferindu-le șansa de a-și afirma talentul. Dar mai ales, le conferă, prin prezenta
ED. CONVORBIRI LITERARE, IAŞI, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342001_a_343330]
-
DE NISIP”- roman-trilogie, de IOANA STUPARU V Umblă caravana cinematografică prin sat, pe linia-mare, și cântă de se aude de departe. Întărâtă toți câinii. Câinele lui Țâche, care n-are pereche de rău ce e, se repede cu dinții să roadă lanțul, numai să scape și să facă praf pe cei care trec pe drum și fac atâta gălăgie. La început, când nu știam despre ce este vorba, veneam fugind tocmai din fundul grădinii, pentru a afla ce e cu gălăgia
OAMENI DE NISIP , ROMAN-TRILOGIE, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342041_a_343370]
-
în toate inelele galactice, până dincolo de Proxima Centauri. Puneți suflet și dragoste la această lucrare spațială.Praful de stele trebuie să se depună peste tot cu emoția vibrațiilor magice și afecțiunea voastră. În acest fel, praful de stele va da roade acolo unde se va așeza și împreună vom asista la nașterea unei noi forme de energie pe care o vom numi Viață. Gândurile sunt pe aceeași undă cu praful de stele și de aceea noua formă de energie le va
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
mea de suflet și fără ea intrăm în pauză de inspirație - declară el sacadat hăul ficțiunii. Să tai ultimul rând, să nu-l tai?...Poate ar fi potrivit să scriu “agenta” în loc de “agenda” ... Hâm!...Îi plasez un carnețel soios și ros pe margini așteptând pretențiile mofturosului. - E scris murdar dar, ... te înțeleg - veni și aprobarea necondiționată după foșnetul iritant al vechiturii nespălate. Pe scurt, iată faptele: Trei ciob. s-au întâl. pe un isl. la o țui. și s-au vorb
CAZUL MIORITA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342134_a_343463]
-
perna cu șișul marinăresc. Aruncă, în eter, în Parlament , mai nou și la ședințe de partid la nivel UE sau la coada hypermarket-ului de serviciu câte o inepție de rămâi ca privirea emitentului! Degeaba încearcă ceilalți să o dezmintă. Demantelarea roade încet și sigur zidurile USL. Cum a fost, spre exemplificare, cu nevrutul în Schengen. S-a prefăcut că nu înțelege sensul, de altminteri correct, al mesajului corlățean și s-a repezit adânc cu cuțitul în pernă. Premeditat a dat drumul
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+10): PERNA ŞI CUŢITUL ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342159_a_343488]