1,470 matches
-
practicile din Vest). Pătrunde romanța, ca monodie acompaniată de pian ori chitară, rudă îndepărtată a "lied"-ului. Romanța s-a păstrat până astăzi, dar popularitatea ei a scăzut simțitor în a doua jumătate a secolului XX. Primii compozitori români de romanțe și valsuri (D.G. Florescu, Guilelm Șorban) atestă existența unei muzici ușoare după 1850. Cunoscând însă notații și compoziții laice semnate de Anton Pann și alți precursori ai generației 1848, se pune problema de ce nu vor fi ele, de asemenea, încadrate
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
generației 1848, se pune problema de ce nu vor fi ele, de asemenea, încadrate drept muzică ușoară. Explicația vine pe calea unei tradiții a jurnaliștilor și criticilor de muzică, în viziunea cărora nu intră compozitori români mai timpurii decât creatorii primelor romanțe. Un alt aspect al acestei convenții este, însă, recunoașterea unor influențe importante din Occident, foarte pregnante la acea vreme. Mai târziu ele vor porni pe un făgaș propriu, astfel încât influențele timpurii ajung irecognoscibile în deceniile șase-șapte ale secolului XX). Dacă
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
Philippe de Thaon, Șerban Foarță și Andrei Ujică. A apărut pe albumul „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996), fiind înregistrată în formula N. Covaci - blockflöte, voce, M. Baniciu - solist vocal, J. Kappl - blockflöte, voce, G. Reininger - pian electric (sau celesta), sintetizator. Romanță compusă de Guilelm Șorban în 1897, pe versurile poeziei omonime a lui George Coșbuc; aranjament și orchestrație Nicolae Covaci (1999); înregistrată inițial cu Josef Kappl; apoi înregistrată în 1999 în formula N. Covaci - chitară acustică, double-six, chitară bas, voce, T.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
participat la înregistrări, motiv pentru care și figurează pe coperta albumului, alături de ceilalți membri.) În locul lui Florin Dumitru este cooptat Mihai (Mișu) Cernea (pe atunci, elev în clasa a XII-a). Totuși, primul disc EP al formației (cuprinzând piesele "Primăvara", "Romanță fără ecou" - cunoscută publicului și prin primul ei vers: „Iubire, bibelou de porțelan”, "De va veni la tine vîntul" și "Atît de fragedă"), lansat în același an, conține înregistrări în studio cu Florin Dumitru la tobe (ceea ce indică întârzieri din partea
Mondial () [Corola-website/Science/306139_a_307468]
-
formație Radu Stoica, iar Vlad Gabrielescu ia locul lui Dragoș Vasiliu la chitară ritmică. Gabriel Litvin va pleca și el în 1971, întemeind F.F.N. (Formația fără nume). Dincolo de instabilitatea componenței, popularitatea Mondial continuă să crească. Se înregistrează piesele: "Codrul" și "Romanța inimii" (ultima, compusă de Romeo Vanica). Un LP-ul eponim va fi lansat în 1971, cuprinzând cele mai bune înregistrări de la finele lui 1969 (cam în preajma venirii lui Mișu Cernea). Albumul se vinde atât de bine, încât intră în topul
Mondial () [Corola-website/Science/306139_a_307468]
-
Eminescu București, 1979, 144 p.), structurat în două cicluri- „Străbunii” și „Priveliști și imagini”, se observă o varietate de specii lirice, respectiv sonet, rondel, liedul nostalgic, elegie, sau cântec suav. Multe din versurile cuprinse în acest volum au muzicalitate de romanță, precum se simte în poeziile "„Mi-e dor de nucul cel bătrân de-acasă ...”, „Străvechea mea Cetate de pe Jiu”, „Oameni și clepsidre”, „Suave doruri”, „De ce ai venit?”, „Cântec”." 8. Volumul de versuri "„Amintirile de acasă”," apărut în anul 1979 (Editura
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
lume și prin stele”" cuprinde poezii scrise în perioada anilor ’80, aflate până la data apariției în manuscris. 46. Prefețe, studii introductive, ediții îngrijite de către Petre Gigea-Gorun: · Gh. Vraciu "“ În grădina visurilor"”, versuri; · Mihai Rădoi: “"Imposibila întoarcere"”, versuri, 2001 ; · Adina Valase: “"Romanțe adolescentine"”, 2001; · Mihai Rădoi: “"După masa de seară"”, versuri, 2002 ; · Sava Ionescu: “"Muze în instanță"”, 2000; · Grigore Isail-Lipov: “"Iubire fără margini"”, versuri, 2002, · Iulia Roxana Bulmez: “"Imaginea femeii în publicitate"” (2008); · Marin M. Vârtosu “"Bârca-Dolj, monografie istorică"” (2008), · George Farcu
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
războiului dar și despre război. Este de asemenea autorul proiectului : Muzică de cameră rusă - de la Glinka la Sviridov. În cadrul acestui proiect tineri interpreți lirici din teatrele de operă dar și din cadrul societăților concertistice din Moscova au prezentat 9 programe de romanțe din muzică clasică rusă. Acest proiect de neuitat are loc și în cadrul stagiunii 2006/2007. Din 2001, ăn de an, cea mai extraordinară acțiune a Rusiei este ceremonia glorioasa de acordare a Premiului Fundației Irinei Arkhipova unor importanți exponenți din
Vladislav Piavko () [Corola-website/Science/304756_a_306085]
-
mai multor compoziții originale (cântece devenite șlagăre, lucrări camerale și balet). Are la activ mai multe cantate, printre care: "Curcubeul alb"; "Primăvara omenirii"; Vocea omenească"; poeme simfonice, cum ar fi: "Inima veacului". A compus o simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, poemul simfonic "Mama", ciclul pentru orchestra de estradă "Ritmuri citadine", ciclul coral "Marș gigant", 4 cvartete de coarde, cântece de estradă ("Codrii mei frumoși", "Cântec despre orașul meu", " Cred în ochii tăi", " Florile dragostei", "Iubește, iubește", " Am visat ploaia" etc.
Eugen Doga () [Corola-website/Science/306334_a_307663]
-
cele mai importante se numără Sergiu Nicolaescu, Andrei Blaier, Mircea Danieliuc, Constantin Vaeni, Dan Pita, Lucian Pintilie, Mircea Dragan, Serban Marinescu, Nae Caranfil,/ Andrei Serban, David Esrig etc. Gheorghe Dinică înregistrat mai multe Cd-uri cu muzică de petrecere și romanțe, de altfel actorul cînta, uneori, în cîteva localuri din București, cel mai celebru fiind „Șarpele roșu”, unde își petrecea timpul alături de prietenii săi, regretatul actor Ștefan Iordache și cîntărețul Nelu Ploieșteanu, alături de care a jucat în filmul „Ticăloșii”. Pentru activitatea
Gheorghe Dinică () [Corola-website/Science/305818_a_307147]
-
Președintelui AȘM. Diploma de onoare a Prezidiului AȘM pentru merite deosebite în dezvoltarea științei. Autor al unui șir de monografii, colecții de documente, studii și articole științifice în domeniul Istoriei Românilor. Participant la primele 12 ediții ale Festivalului - Concurs de romanțe "Crizantema de argint", secțiunea "Creație", în cadrul cărora au fost decernate 11 premii prestigiose. Autor al Albumului de romanțe "Te duci tinerețe, te duci". Raisa Lozan (n. 29 noiemb. 1927) a fost un eminent om de cultură și un pedagog prin
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
de monografii, colecții de documente, studii și articole științifice în domeniul Istoriei Românilor. Participant la primele 12 ediții ale Festivalului - Concurs de romanțe "Crizantema de argint", secțiunea "Creație", în cadrul cărora au fost decernate 11 premii prestigiose. Autor al Albumului de romanțe "Te duci tinerețe, te duci". Raisa Lozan (n. 29 noiemb. 1927) a fost un eminent om de cultură și un pedagog prin vocație. A absolvit liceul românesc. A activat la Institutul Învățătoresc din Soroca, la Institutul de Perfecționare a Cadrelor
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
în indicarea tempoului sau a elementelor de agogică. Anton Pann a fost și un interpret iscusit la cobză, lăută, chitară și la pianoforte, cântând în diverse momente, alături de tinerii boieri. Dintre culegerile și creațiile sale muzicale se numără compoziții orientale, romanțe și cântece de lume printre care: "„Bordeiaș, bordei, bordei”", "„Inima mi-e plină”", "„Mugur, mugurel”", "„Până când nu te iubeam”", "„Nu mai poci de ostenit”", "„Leliță săftiță”", "„Și noi la Ilinca”", "„Unde-auz cucul cântând”" sau "„Sub poale de codru verde”". Unele
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
Magheru, Cezar Bolliac și Vasile Alecsandri, cu toții fiind în căutarea unei melodii pentru poezia „Un răsunet”, cel care a găsit melodia „veche, tărăgănată”, dar devenită atât de vibrantă în posterioritate, a fost Anton Pann. Această melodie nu era alta decât romanța „Din sânul maicii mele”, alcătuită în 1839 pe versurile lui Grigore Alexandrescu. Vorbind despre poetul Andrei Mureșanu și despre poezia „Un rasunet” (Deșteaptă-te, române!), George Călinescu numește această poezie „Marseilleza română”, iar pe Anton Pann îl consideră „acel Rouget
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
se menționează că studentului Leonida Vasilescu-Brezeanu i s-a acordat „ Mențiune” pentru piesă corala „Floarea muncii”.vezi Revista Muzică nr.9/10 din 1961. de AUR de la Târgoviște, solista Silvia Preda a inter- pretat ( în data de 5 dec.1974,) romanța„Ți-am dăruit o crizantema” compusă de Leonida Brezeanu,pe versurile lui Nicolae Dumitrescu. Acompaniamentul a fost asigurat de Orchestră festivalului.(extras din programul festivalului.) Comitetul de Cultură și Educație Socialistă-Prahova, în ianuarie 1975,se publică piesă corala pe voci
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Următoarele două sunt inspirate din literatura rusă: "Un cuib de nobili" (1969, după romanul lui Ivan Turgheniev) și "Unchiul Vania" (1972, după tragicomedia lui Anton Cehov). În 1974 se lansează filmul cu cel mai mare succes comercial al lui Koncealovski, "Romanță pentru îndrăgostiți", bazat pe un scenariu ce amintește de "Umbrelele din Cherbourg" (1964, film muzical semnat de francezul Jacques Demy). Subiectul aduce cu acela din "Povestea Asiei Kliacina" pentru construirea intrigii în jurul unui triunghi amoros. În 1976, scrie în colaborare
Andrei Koncealovski () [Corola-website/Science/313686_a_315015]
-
concertul sopranei Carlota Feliciani din Milano, acompaniată de orchestra comunală. (Concertul a cuprins arii din opera Puritanii de Meyerbeer, din Linda di Chamonix de Donizetti, cavatina din Bărbierul de Rossini, iar la sfîrșit Oiseau legere, La perle de Bresil și romanța Nu mă uita de George Cavadia). În 1891, cu ocazia aniversării a 8 ani de la înființarea Societății Filarmonice Lyra, a avut loc un concert simfonic la care și-au dat concursul în calitate de soliști, flautistul, Emilio Mayer, pianistul Em. Drossino și
Societatea Filarmonică Lyra () [Corola-website/Science/313724_a_315053]
-
anul 1716, dedicate special pentru oboiști. Astfel, în perioada baroca sonata pentru oboi și baș cifrat a fost o formă populară preferată, iar mai tarziu oboiul a apărut în muzică de cameră că și instrument solo. Aici amintim cele „"Trei romanțe"” a lui Robert Schumann și Sonata pentru oboi și pian de Camille Saint-Saens și Paul Hindemith, Sonata pentru oboi și pian de Francis Poulenc. Printre concerte celebre oboi: JS Bach: BWV 1053 și 1055 (pentru oboi d'amore) BWV 1056
Oboi () [Corola-website/Science/313465_a_314794]
-
este titlul unui tango de Benjamin Țagle Lara, pe versuri de Ion Pribeagu, interpretat de Cristian Vasile, devenit unul din cele mai populare din muzică urbană românească a anilor interbelici (asociată romanțelor). Melodia aparține unui tango uruguayan omonim, compus în 1929 de Benjamin Țagle Lara (1892-1932) și premiat în 1929 cu locul doi la "Gran Concurso Uruguayo de Tangos del Disco Nacional" de la Cine Teatro Cervantes din Montevideo, interpretat de orchestră Francisco
Zaraza () [Corola-website/Science/313871_a_315200]
-
(7 ianuarie 1889, București - 10 septembrie 1979, București) a fost un compozitor, scriitor, actor în trupele lirico-dramatice din diferite orașe ale țării, cântăreț român. A fost inițiatorul romanței autohtone, lansând în 1905 celebra romanță „Flori de nufăr” ("Mândra mea de altădată"). A imprimat discuri de muzică ușoară și cuplete la diferite case de discuri. S-a născut la 7 ianuarie 1889 în București. Urmează primele două clase la
Ionel Băjescu-Oardă () [Corola-website/Science/313906_a_315235]
-
(7 ianuarie 1889, București - 10 septembrie 1979, București) a fost un compozitor, scriitor, actor în trupele lirico-dramatice din diferite orașe ale țării, cântăreț român. A fost inițiatorul romanței autohtone, lansând în 1905 celebra romanță „Flori de nufăr” ("Mândra mea de altădată"). A imprimat discuri de muzică ușoară și cuplete la diferite case de discuri. S-a născut la 7 ianuarie 1889 în București. Urmează primele două clase la Gimnaziul Real din Tecuci. Își continuă
Ionel Băjescu-Oardă () [Corola-website/Science/313906_a_315235]
-
și ai adolescenței petrecuți la Tecuci. Aici s-a căsătorit fără știrea părinților la vârsta de 19 ani cu o tecuceancă „de o frumusețe răpitoare”. Viitoarea soacră nu s-a împotrivit mariajului, când a aflat că el este compozitorul unor romanțe deja folclorizate: „Flori de nufăr”, „Mi-e dor”, „Frumoasa mea cu ochii verzi”. Pe textul „Poema ochilor” al lui Cincinat Pavelescu, Oardă a compus o romanță nemuritoare. Se stinge din viață la 10 septembrie 1979, tot în București. „Flori de
Ionel Băjescu-Oardă () [Corola-website/Science/313906_a_315235]
-
soacră nu s-a împotrivit mariajului, când a aflat că el este compozitorul unor romanțe deja folclorizate: „Flori de nufăr”, „Mi-e dor”, „Frumoasa mea cu ochii verzi”. Pe textul „Poema ochilor” al lui Cincinat Pavelescu, Oardă a compus o romanță nemuritoare. Se stinge din viață la 10 septembrie 1979, tot în București. „Flori de nufăr” - (1924)
Ionel Băjescu-Oardă () [Corola-website/Science/313906_a_315235]
-
rezultantă a acestor doi vectori până în ziua de astăzi. Ca în cazul altor arii culturale, problema „formelor fără fond” justifică insuccesul muzicii culte românești în primele ei decenii. Muzica ușoară își face apariția în jurul anilor 1850 prin operete, fanfare, valsuri, romanțe inspirate de compozitori maghiari sau austrieci ai vremii; cel mai realizat creator român de muzică ușoară din această perioadă este Iosif Ivanovici. Către sfârșitul secolului se dezvoltă o școală românească de interpretare care se bucură de apreciere peste hotare: pe
Muzica românească () [Corola-website/Science/314796_a_316125]
-
Păturică; acordeoniștii Marcel Budală, Ilie Udilă, Nicolae Crăciunescu; fluieriștii Ion Văduva, Damian Cârlănaru, Ion Vădeanu; taragotiștii Haralamb Ioviță și Ion Luță Ioviță etc. Repertoriul lui Nicu Stănescu a însumat toate piesele „clasice lăutărești”, moștenite din secolul trecut, cât și melodii, romanțe și jocuri populare culese și prelucrate chiar de el, fie pentru instrument, fie pentru orchestră (de exemplu "Hora Furtună", aranjată pentru orchestră de însuși Stănescu). Din repertoriul său nu lipseau piese culese de la reprezentanții muzicii populare și lăutărești a mahalalelor
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]