4,815 matches
-
francezii citesc romane cât se poate de mediocre, originale sau traduse. Poezie, deloc. Ceva mai ridicat este nivelul eseurilor și documentarelor. Fiind vorba de romane, în momentul de față, în primele zece locuri din toate palmaresurile se află nesmintit doi romancieri autohtoni, autori de siropuri pentru femei între două vârste și frustrate, Guillaume Musso și Marc Lévy. De un nemaipomenit succes se bucură de săptămâni bune trilogia Cincizeci de nuanțe (de gri, clare și întunecate) a englezoaicei E.L.James, aceea numită
Ce mai citesc francezii () [Corola-journal/Journalistic/3750_a_5075]
-
--- Umberto Eco a publicat nu demult în engleză o culegere de conferințe intitulată Confesiunile unui tânăr romancier, în care propune câteva rețete, rod al experienței personale, despre cum se scrie un roman. Nu le citisem anul trecut când USR a consacrat un colocviu, la Călimănești și la Alba-Iulia, temei cu pricina, din care a rezultat un volum
Cum se scrie un roman conform rețetei lui Eco () [Corola-journal/Journalistic/3771_a_5096]
-
consacrat un colocviu, la Călimănești și la Alba-Iulia, temei cu pricina, din care a rezultat un volum interesant. Eco e modest în sugestiile lui, pe care nu le consideră nici originale, nici infailibile. „Mă consider, scrie el în introducere, un romancier încă foarte tânăr și cu siguranță promițător, care n-a publicat până astăzi decât cinci romane, dar va publica multe altele în viitorii cincizeci de ani.” Nota bene: Eco are 81 de ani. Perioada de gestație a romanelor este la
Cum se scrie un roman conform rețetei lui Eco () [Corola-journal/Journalistic/3771_a_5096]
-
Răzvan Andrei Problema unei distincții între filozofie și literatură nu e nouă. Dimpotrivă, ea funcționează implicit ori de câte ori avem înainte un autor. Dar, dacă tradiția ne-a băgat în cap că, de exemplu, Aristotel e filozof și Proust romancier (literat), în cazul altor autori ca Nietzsche, Derrida sau Cioran distincția își pierde puterea, încurcându-ne. Cărțile celor din urmă pot fi găsite pe rafturile librăriilor sau în biblioteci la secțiunea „Filozofie” mai mult din inerție. Pe scurt, distincția de
Filozofie sau literatură? by Răzvan Andrei () [Corola-journal/Journalistic/3784_a_5109]
-
-ne. Cărțile celor din urmă pot fi găsite pe rafturile librăriilor sau în biblioteci la secțiunea „Filozofie” mai mult din inerție. Pe scurt, distincția de care am amintit are la bază o anumită presupoziție metafizică: filozofii caută adevărul, în vreme ce literații (romancierii și poeții, mai exact) tind să-l ascundă sau, mai degrabă, să creeze altele noi. Altfel spus, demersul primilor ține de descoperire, al celorlalți de creație sau invenție. Această împărțire are o istorie îndelungată, care coboară până la Platon, iar distincția
Filozofie sau literatură? by Răzvan Andrei () [Corola-journal/Journalistic/3784_a_5109]
-
unicul vers pe care ni-l mai amintim din opera lui John Burgon. E vorba despre imaginea orașului Petra, „a rose-red city half as old as time”. Și exemplele pot continua. La configurarea acestor vocabulare nu contribuie filozofii și/ sau romancierii (poeții) separat. Ei o fac pentru că sunt scriitori, oameni pentru care cuvintele și sunetele lor, muzica lor și imaginile pe care le pot naște sunt tot ce au. Iar în lumina acestei viziuni, nu mai putem trasa granițe atât de
Filozofie sau literatură? by Răzvan Andrei () [Corola-journal/Journalistic/3784_a_5109]
-
așteptau de (prea) multă vreme soluționare - constituie, fără îndoială, punctele „tari” ale unei monografii care, ea însăși, nu prea are puncte „slabe“. Însă, opera steinhardtiană în sine, studiul ei necesită încă suficientă muncă de documentare: N. Steinhardt, polemistul, eseistul, teologul, romancierul, eruditul, cinefilul, personajul... constituie tot atâtea siluete în așteptarea unei developări integrale. Eseistica steinhardtiană, dincolo de aura evreului convertit la creștinismul ortodox, a mondenului ironic, călugărit după patru ani de detenție comunistă, a liberal-conservatorului împăcat la bătrânețe cu relativismele avangardiste și
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
Nicolae Scurtu Romancierul, eseistul, dramaturgul și traducătorul Marin Preda (n. 5 august 1922 - m. 16 mai 1980) nu a lăsat o însemnată literatură epistolară 1, așa cum unii, poate, s-ar fi așteptat. Răstimpul în care a trăit și, mai ales, a creat nu
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
Universitatea din München, dă un indiciu asupra încărcăturii clipei, scriitorul respectînd un protocol academic: evocarea unui artist cu acele mijloace retorice pe care le cere un panegiric cult, de aici diapazonul reglat la înălțime patetică, care vibrează impropriu în gura romancierului, exces pe care și-l va netezi pe parcurs, pe măsură ce va intra în miezul unor considerații seci, de strictă aplicație la tema propriu-zisă. Dar chiar și acolo unde accentele discursului capătă asprime critică, tonul e de evocare caldă, de unde și
Ventrilocul lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3650_a_4975]
-
și s-a reeditat în 1991, imediat după căderea regimului comunist. Mort din 1964, Grossman nu a văzut nici una dintre ediții. Manuscrisul luat în primire de ministrul Culturii din Rusia numără peste 11.000 de file, cu corecturile olografe ale romancierului, ciorne, forme intermediare care clarifică felul cum Grossman își concepea scrierile, procurându-le cercetătorilor informații valoroase. Șirul manuscriselor eliberate, dau asigurări conducătorii FSB, nu se va opri aici, știut fiind că în arhivele de la Lubianka mai stau în arest destule
Întoarcerea manuscriselor () [Corola-journal/Journalistic/3388_a_4713]
-
Nicolae Scurtu Romancierul, eseistul, istoricul literar si traducătorul Dinu Pillat (n. 1921 - m. 1975) s-a impus în literatura națională printr-o anume distincție intelectuală, spirituală si, evident, sufletească. Lecturile sale, încă din adolescență, i-au marcat definitiv profilul de observator atent al
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
Andrei Ionescu Mereu același. Și mereu altul. Borges. Nu numai romancierul, cum credea Barthes, ci și poetul, la drept vorbind orice scriitor adevărat e o temă cu variațiuni. Cu infinite variațiuni și digresiuni ce conturează, în mod paradoxal, din ce în ce mai net tema. Diversitatea expresiei confirmă în fond unitatea de viziune și de
Jorge Luis Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/3168_a_4493]
-
Nicolae Scurtu Biografia nuvelistului, romancierului, jurnalistului, traducătorului și epistolografului Romulus Cioflec (1882-1955) nu e cunoscută, în detaliu, cum ar fi meritat, și, de aici, o anume marginalizare a operei și, evident, a autorului, care în perioada interbelică s-au bucurat de notorietate și de prețuirea
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]
-
cele mai alese sentimente, Romulus Cioflec [Domniei sale domnului Liviu Rebreanu, Bulevardul Elisabeta, nr. 97, Loco; Expeditor: Romulus Cioflec, Strada Inginer Slăniceanu, nr. 6, București IV]. Note Originalele celor două epistole, inedite, se află la Biblioteca Academiei Române . 1. Perpessicius - Romulus Cioflec, romancier realist, în Alte mențiuni de istoriografie literară și folclor, II, 1958-1962. șBucureștiț, Editura pentru Literatură, 1964, p. 351. 2. Liviu Rebreanu a fost director al Teatrului Național din București în anii 1928-1930 și 1940-1944. 3. Romulus Cioflec - Cupa Domeniilor. Comedie
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]
-
Florina Pîrjol Steve Hely, Cum am devenit un romancier celebru, traducere din limba engleză de Laurențiu Dulman, București, Editura Pandora M, 2012 Steve Hely e un tânăr romancier american, cunoscut publicului larg ca scenarist al emisiunii Late Show with David Letterman, precum și al unor seriale în mare vogă: American
Rețeta succesului by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/3190_a_4515]
-
Florina Pîrjol Steve Hely, Cum am devenit un romancier celebru, traducere din limba engleză de Laurențiu Dulman, București, Editura Pandora M, 2012 Steve Hely e un tânăr romancier american, cunoscut publicului larg ca scenarist al emisiunii Late Show with David Letterman, precum și al unor seriale în mare vogă: American Dad, 30 Rock și The Office. Scrisul de televiziune și cunoașterea tuturor dedesubturile PRistice, esențiale pentru promovarea oricărui produs
Rețeta succesului by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/3190_a_4515]
-
Scrisul de televiziune și cunoașterea tuturor dedesubturile PRistice, esențiale pentru promovarea oricărui produs cultural, scrisul „la temă”, cu gaguri și umor fabricate în funcție de cerințele publicului, scrisul-entertainment - toate acestea au contribuit la facerea acestui roman, intitulat simplu Cum am devenit un romancier celebru (nu fără legătură cu romanul lui Martin Page, M-am hotărât să devin prost). Publicat în 2010, romanul este o satiră spumoasă la adresa „fabricanților” de bestseller- uri, dar și a publicului acestora. Toate clișeele genului - temele favorite, tonul abordat
Rețeta succesului by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/3190_a_4515]
-
cotidiană când primește un mail de la iubita lui din facultate, Polly, în care e invitat la nunta acesteia. E sfâșiat de ideea că ar putea să treacă neobservat la mărețul eveniment și-și propune ca, până atunci, să devină un romancier celebru. De aici, practic, începe aventura: listele de subiecte, tonul, studierea modelelor celebre (dintre care se distinge numele lui Preston Brooks), studierea publicului și a preferințelor sale, aparițiile mediatice ale autorilor etc. E inserată chiar și o pagină dintr-un
Rețeta succesului by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/3190_a_4515]
-
serioasă: aceea a (valorii) autenticității în postmodernitate, mai ales în contextul inflației de romane de succes și de seriale de televiziune (soap operas, sitcoms etc.). În ciuda umorului coroziv, etalat în texte din registre și genuri diferite, Cum am devenit un romancier celebru e o carte tristă despre metehnele scriitorilor, dar mai ales ale cititorilor. Am lăsat la final un citat amuzant, exemplificator pentru satira pe care o face Steve Hely lumii editoriale, de data asta lovind în cei care comentează cărțile
Rețeta succesului by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/3190_a_4515]
-
Paul Cernat Dan Stanca, Craii și morții, Editura Cartea Românească, București, 2012, 216 pag. Ca puțini alți romancieri autohtoni lansați după 1990 (printre ei - mai robustul, dar mai puțin prolificul Radu Aldulescu), Dan Stanca și-a construit, cu tenacitate și discreție, ceea ce pe vremuri se numea o operă. Și încă una cu o identitate pronunțată. De la debutul din
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
de lume, radicalismul în speță imprimă scrisului său un caracter de confesiune existențială patetică despre amurgul Tradiției într-o lume aspirituală și ucigător de indiferentă. Alături de Mateiu Caragiale, Dan Stanca e, cum ar fi spus I. Negoițescu, „cel mai reacționar romancier român”. Nu-i de mirare că a ținut să reformuleze, în cheie personală, „gnosticul și ezotericul” Craii de Curtea-Veche. Adică „scriptura” cu a cărei „exegeză nocturnă” reușea să redebuteze, în 1981, bătrînul Vasile Lovinescu. Craii și morții a fost deja
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
de grăniceri din ținutul Năsăudului”, despre a căror „strămoși” se cunosc „doar puține amănunte”. Alfa este, de fapt, Liviu, primul născut în numeroasa familie Rebreanu, cel care se va impune în conștiința românilor ca unul dintre cei mai de seamă romancieri (și nu numai) moderni, și care se constituie aici ca un stâlp de susținere al întregului... „clan” - fără de care dascălul Vasile, chiar autor al unei broșuri de povești ardelenești, sau mama Ludovica, vedetă într-o vreme a unei trupe de
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
copil venit pe lume” în familia Rebreanu, fiind deci „Omega”, (ultimul descendent trebuie considerat, totuși, Ilderim, nepotul de frate al lui Liviu și autorul acestei tetralogii) ar fi rămas într-un dulce anonimat al istoriei noastre contemporane. În primul volum, romancierul își conduce personajele (evident, identificabile toate în realitatea obiectivă) de la vârsta copilăriei până la aceea a maturității, dezvoltând în jurul acestora o amplă desfășurare epică, evocatoare, cu detalieri de fapte și întâmplări ce duc întreprinderea în zona unui soi de biografie romanțată
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
română, pentru că altfel, mai mult ca sigur, publicând în limba maghiară ar fi putut deveni un important prozator, într-o altă cultură (alături de Moritz Zsigmond, să zicem). Dar nici pentru povestirile scrise de Liviu Rebreanu după întoarcerea sa la Prislop, romancierul actualei întreprinderi biografice nu are prea bune păreri („fără prea multe virtuți literare”, apreciază el), imputându-i faptul de a nu fi cunoscut și a nu fi vorbit o limbă literară românească. Dar Liviu Rebreanu s-a străduit metodic să
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
marelui Alfa. Întreprinderea epică, de dimensiuni monumentale, pe care a elaborat-o Ilderim Rebreanu și pe care a susținuto cu abnegație pe parcursul desfășurării celor patru volume, este una salutară, atestând din plin forța epică (de epicizare a faptelor realității) a romancierului, calitățile sale de prozator și eseist, incontestabile. Romanul familiei Rebreanu nu trebuie însă comparat, desigur, cu studiile biografice apărute (realizate de diverși cercetători) până acum, avându-l pe Liviu Rebreanu în prim plan, familia sa (părinți, frați, soție etc) precum și
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]