12,281 matches
-
ca în orice realitate care îl implică, el să găsească ceea ce deja a pus în ea. Cu atât mai șocantă este situația de a nu găsi nimic în realitatea înconjurătoare. Poetul vede "prin ochean" malul și colibele (corespondente ale ruinelor romantice) și această izolare forțată îl împinge să cucerească un spațiu interior. Spectacolul din afară cade în derizoriu și în neverosimil, de vreme ce nu mai există decor și nu mai există personaje. Spânzuratul a luat noaptea pe umeri, a îndopat buzunarele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
interpretat de..., București, Ed. Eminescu, 1986, p. 224). 17 Pompiliu CONSTANTINESCU, Scrieri, I, București, editura pentru Literatură, 1967, p.362. 18 Petru COMARNESCU: în volumul Pe-o gură de rai sunt relevate "pe o linie mai pură" calitățile de "poet romantic" (Prefața, op. Cit.); Al. PIRU: în Pe-o gură de rai, versul lui Emil Botta s-a decantat și sublimat într-o elegie romantică suavă în sunet de flaut, de rezonanță eminesciană" (Prefața la vol. Scrieri, I, Emil Botta, București, Ed.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
în volumul Pe-o gură de rai sunt relevate "pe o linie mai pură" calitățile de "poet romantic" (Prefața, op. Cit.); Al. PIRU: în Pe-o gură de rai, versul lui Emil Botta s-a decantat și sublimat într-o elegie romantică suavă în sunet de flaut, de rezonanță eminesciană" (Prefața la vol. Scrieri, I, Emil Botta, București, Ed. Minerva, 1980, p.11). 19 Dinu PILLAT, Mozaic istorico-literar. Secolul XX, București, Editura pentru Literatură, 1969, p.140. 20 Vladimir JANKELEVITCH, Tratat despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
din Philippe van TIEGHEM, Marile doctrine literare în Franța, București, Ed. Univers, 1972, p. 275. 61 din Tzvetan TODOROV, Teorii ale simbolului, București, Ed. Univers, p. 280 . (N.B. Citatele din Schelling și Schlegel sunt extrase din acest volum, capitolul Criza romantică). 62 G. DURAND, op. cit., p.120. 63 Șerban CIOCULESCU, Aspecte literare contemporane, București, Ed. Minerva, 1972, p. 199 64 Gaston BACHELARD, Dialectica spiritului științific modern, I, București, Editura științifică și enciclopedică, 1986, p. 266. 65 idem. 66 Anton DUMITRIU, Culturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
nu există eros, doar erotism, sunt declarații, exteriorizări ale unor stări sufletești inflamate, căci Manuela iubește „donjuani” sau zburători fiind variantă a Penelopei sau Ofeliei, emanatoare ale unor stări nedefinite perpetue. În linii generale stilul scriitoarei a evoluat de la caracterul romantic digresiv și adițional Ăscrierile de început), la acel obiectiv, sobru și tinzând mai ales spre exactitate decât spre culoare, volutele ample ale expresiei lirice din primele scrieri ale autoarei indică zăgazurile de până atunci. De aici aerul poematic al stilului
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
pentru eroină înseamnă privire în afară și mai ales înăuntrul ei, apelând la oglinda pe care o purta cu ea permanent. În privirile tinerei solitare se întretaie resemnarea, tristetea și melancolia; o lungă dezolare accentuată prin reflecție îi inundă existența. Romantică din categoria femeilor neînțelese, de la Emma Bovary până la Daria Mazu, Manuela cultivă muzica, stimulând afectiv pentru reverie. Depresia eroinei e o drama în care eul solitar aspiră la o nouă dimensiune. Oglinda e o altă modalitate de exprimare analogică, ducând
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Hortensia Papadag-Begescu, de la primele sale romane, și pe atunci oarecum exclusivă, este însă susținută printr-o putere analitica cu totul rară. Noutatea creației bengesciene ține de o viziune deosebită de tot ce dăduse anterior literatura feminină. Nu mai e sentimnetalismul romantic, ci un flux de viață emotivă și intelectuală de factură modernă, explodând cu o forță proaspătă, neistovită. Scriitoarea însăși afirma că: “Studiul femeii mi-a părut totdeauna mai interesant decât al bărbatului, fiindcă la bărbăți înconjurul faptelor și faptele sunt
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Nimeni și nimic nu va putea întoarce vreodată, romantica ilustrație a gândului, ce contemplă duios fruntea. De multe ori am să dau rotocoale sensului tău în viață, fiind întrupat în cuvinte... Rostiri literare de peste Prut Alexandru Mihăilă De cele mai multe ori, scrierile autorilor tineri pendulează între certitudini și încertitudini, fapt
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
Câmpului -Triptic “Fruntații Satului”, lângă biserica din Breaza de Jos -Triptic ”Fruntații Satului”, pe strada Gării -Locuință de factură sătească, str. Republicii nr. 51 -Prăvălie și locuință de factură sătească (fosta Alexandru Bondoc) str. Republicii nr.72 -Locuință de factură romantică, str. Victoriei nr. 5 (fosta General Ceausu) -Locuință orășenească de factură montană, str. Republicii nr. 210 -Locuință orășenească de factură montană, str. Republicii, nr. 133 Se desprinde concluzia că Breaza are un potențial turistic valoros caracterizat printr-un cadru natural
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
avut niciodată curajul să ceară părerea cuiva asupra însemnărilor sale. În ce mă privește, l-aș compara cu Ibrăileanu, autorul romanului Adela. Nu știu câtă realitate și câtă închipuire este și aici. Criticul cu recunoscute calități analitice era un timid, sau un romantic cu opțiuni idealizante. Cu autorul basarabean pare a fi altceva. El „se defulează” în jurnalul atribuit Profesorului, cu „întâmplări minunate” trăite la o vârstă ce nu mai acceptă abulia proprie bărbaților din „veacul de mijloc”, sau a romanticilor care au
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
sau un romantic cu opțiuni idealizante. Cu autorul basarabean pare a fi altceva. El „se defulează” în jurnalul atribuit Profesorului, cu „întâmplări minunate” trăite la o vârstă ce nu mai acceptă abulia proprie bărbaților din „veacul de mijloc”, sau a romanticilor care au preluat de la vechii „truveri” (trubaduri) modelul donna angelicata (femeia-înger). Eroul lui P.H.L este un patetic reținut, un spirit analitic care își controlează greu pornirile erotice când se află lângă tânăra doamnă intrată „definitiv” (subliniază Profesorul) în viața
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
grijă să facă trimiterea în paranteză), după care, tot în paranteză, adaugă și numele unor cupluri celebre precum Tristan și Isolda, Francesca Da Rimini și Paolo Malatesta etc. Nu uită să menționeze, tot foarte pe scurt, exemple din creațiaunor mari romantici europeni. În fine, sunt convocați și moraliștii, care, cum se știe, au vorbit fie despre poetica „dorință”, fie despre vulgara „poftă carnală”. Oricum i s-ar zice, continuă P.H.L., contează cu adevărat măsura în care atracția dintre îndrăgostiți este „înnobilată
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Prin urmare, presupun, în „aventura” eroului său toarnă neîmplinirile și insatisfacțiile unei vieți risipite în prea multe direcții, nu totdeauna fertile. De aceea, bănuiesc, își contemplă eroul în tot felul de episoade amoroase cu Teodora, uitând de vechile timidități ale romanticului de odinioară. Îl și văd zâmbind la gândul că acum, la o vârstă târzie, scrie o literatură „neconvențională”, în răspăr cu pudibonderia oficială ce domnește în școală, în literatură, în întreaga societate „ideologizată” de partidul bolșevicilor (pripășiți sau băștinași) din
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
de biologie...). Partea „feminină” a bărbatului tinde să se „întregească” prin femeie, iar partea „bărbătească” a femeii caută la rându-i bărbatul „întregitor”. O explicație „mitic-genetică” a iubirii la nivel organic (și orgasmic!), pe care mi-a inspirat-o pseudojurnalul romanticului scriitor basarabean. Este posibil ca multe reflecții ale sale să-și aibă originea în anii de recluziune în Gulagul sovietic, în lagărul siberian unde, încă tânăr, va fi poftit „dulce obraz de femeie” (ca să-l citez pe Sadoveanu) și va
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
țesut de luminițele jucăușe din ochii ei umbriți de sprâncenele bine desenate, ce devin și mai expresivi pe fundalul valului de păr negru și des, căzut pe umeri. Aș putea spune că aici P.H.L. se lasă în voia unui stereotip romantic „prizat” din proza secolului al XIX-lea, pe care a avut-o la dispoziție în bibliotecile româno-rusești din Chișinăul tinereții sale. Dar este posibil ca întâmplarea să o fi trăit efectiv și întocmai, el însuși. Mai ales că își pune
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
din așteptarea cititorului. Altfel-zis: „Stai, nu te pripi! Nici ea nu este o femeie frivolă, nici el nu este un tinerel gata să o facă pe cocoșul, să braveze, să se dea în spectacol!” Scriitorul basarabean, cu sensibilitatea sa de romantic venind parcă din secolul al XIX-lea, nu se avântă în descrierea primei întâlniri secrete a eroilor săi. Ar putea fi vorba, crede el, doar de un „joc”: o tânără femeie urmărește, „din simplă distracție”, să-și verifice capacitatea de
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
-i zonele cele mai sensibile și încercând să amâne finalul ascensiunii în „zonele alpine” ale plăcerii împărtășite în doi. * * * Citesc mai departe și trebuie să admit că P.H.L. face efortui vizibile de a nu se lăsa atras în capcana clișeelor romantice. „Belferul tomnatic” (cum de vreo două ori și-a etichetat P.H.L. propriul erou) se „prinde” treptat, aproape fără să-și dea seama, într-o „aventură totală”. N-ar vrea să fie suspectat de egoismul specific bărbaților, gata oricând să se
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
tinerețe; Teodora l-a făcut să îl regăsească. Îi este recunoscător când o are aproape, dar și în lipsă, când simte și mai mult ce „însemnează” ea pentru el. Îi și comunică totul, într-un elan oarecum „tineresc”, poate chiar romantic desuet, „în proză” și, uneori, în versuri. Simte însă că și ei i se pare normal să se exprime astfel. Teodora își „recuperează” cu încântare imaginea din „oglinda” versurilor lui și trăiește, prin el, o viață „reîntregită”. Scriitorul nostru subliniază
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
obligatoriu procrearea. Dincolo de frenezia coitului, trecătoare și inconsistentă, trebuie avută în vedere „concretizarea” iubirii, nașterea unei noi vieți. Numai astfel patima împerecherii capătă sens. Aici scriitorul nu admite alternativă. Dar cât de pregătit este Domnul R. să renunțe la „povestea romantică” în care era „angajat trup și suflet”? Trăind-o, se simțea tânăr ca odinioară, savurând totodată avantajul dat de „experiența și știința sexagenarului”. El înțelege și simte altfel, cotropit de beția amorului trăit și „târziu”, și „ilegal”. Rudele și prietenii
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
s-a născut cu necesitate din rugăciune; nu a fost întâmplător că apoi s-a scris o poezie clasică, a ordinei intelectuale aici pe pământ, eroismul Iliadei fiind o necesitate a ordinei sociale; apoi a apărut o poezie a inimii, romantică, a intimității, după ce omul Renașterii s-a despărțit de rest în eu și non-eu; iar acum egolatria, in nuce atunci, a coborât, în mare parte, de la creier și inimă, deci de la cele două călăuze, la dezordine și impuritate la antipoezie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
zdrențuitoare, de la unul la altul. Nu vrei să mergem undeva? Nu voia. Niciodată nu voia... Nici când ploua tare ca acum. Da’ de ce nu vrei? Pentru că ploaia e un clișeu. Mă rog, nu ploaia, plimbarea prin ploaie, toate chestiile astea romantice după care tu ești înnebunit, Dumnezeu știe de ce, sunt niște clișee absolute și singurul motiv pentru care îți plac, pentru care le vrei, pentru care le bagi la înaintare este că ai văzut prea multe filme, nu crezi? David nu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
în plus... Sau în minus. Sau... Te aud în gând. Știu. Îmi imaginez... te simt, uneori. Îți simt gândurile. Știu. Mi-e foarte dor de noi. 36. Taming Miss Havisham Bluză opacă, de dantelă măruntă, guler victorian și camee. Coc romantic până la clișeu. Pomeți înalți. Ochi afundați în orbite, dar prelungi, jumătăți de pară, galbeni, ca de pisică, ireali. Degete interminabile, ca niște lujeri fixați în încheieturi nervoase. Avea o tandrețe grăbită, parcă temătoare, un pic nefeminină... Era foarte slabă. Fantomatic
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
energic fereastra cât ea de înaltă și zvâcnise afară, acolo unde (Alexandre abia acum băga de seamă), tentacular, dezordonat revărsat în frunze cu zimți ca de hașură se întindea nu o grădină, ci un parc englezesc veritabil, într-o paragină (romantică și ea) aproape minerală. N-am știut, gândi el. Nu m-am gândit că o să te intereseze, articulă, tresă rind din nou la auzul tonului sigur, atât de rar și de exotic în preajma ei. O auzi râzând, îi simți răsuflarea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
care iubirea lor, odată neîmpărtășită, creștea în direcția pe care și-o dorise el atât de mult și pe care acum, pe nesimțite, parcă, înce pea să nu și-o mai dorească. De la Edinburgh plecaseră la Roma, pe traseul poeților romantici. De-acolo la Veneția. Petrecuseră mult timp la Palermo. Ajunseseră în Insulele Mauritius și la Guanajuato, în Mexic. Se îndrăgostiseră de Algarve, în Portugalia, se certaseră crunt, în nopți succesive de nesomn, la Varanasi, în India. Făcuseră pace în Belgia
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Eu sunt eroarea Eu sunt povestitorul Eu sunt vocea din computer De pe bandă de aici ..................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ..................................................................... Stăpânul unui ghiveci Regele preriei Mare maestru al țevilor sparte și al evadărilor spectaculoase Gurmand Neîndrăgostit adult mizantrop cinic muribund Muribund? Iată un indiciu Aproape romantic Aproape verosimil aproape ești aproape Salut! Eu sunt Alex. Mama a locuit cu Alex aproape până când s-a îmbolnăvit. După care s-a mutat în Intrarea Vâlcului. O paragină de casă, moștenire de la mătușa ei... o știi, ai văzut-o
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]