3,443 matches
-
buget, nestresați de muncă, dar nici în primejdie de a ne îmbogăți. Astfel stând lucrurile, de cele mai multe ori seara, aplicăm consecvent, la grădinița din colț, rețeta fericirii. Desigur o fericire corelată cu punga de bugetar, deci ronțăim alune, fumăm alene, rostogolim berici și discutăm despre fenomene paranormale, O.Z.N.-uri, triunghiuri ciudate și mai ales despre viața de după moarte ca să știm prin ce se deosebește de aceasta de acum care ni se pare perfectă. Într-una din seri însă, nu prea apucăm
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
lăsând-o cu tramvaiul în apropierea pieței. Vasilica înălță la un moment dat capul. Prin aerul umed se simțea miros picant de carne pe grătar. Se îndreptă încet spre chioșcul din colț. - Hei, ce faci? E ziua ta liberă! Costi rostogolea micii, împingându-i cu furculița lungă, cu coada de lemn arsă, atent la zeama care curgea pe cărbuni. - Dă-mi cinci bucăți! Strânse pachetul cald la piept și o luă încet spre casă. I se păru că vede apropiindu-se
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DESCÂNTECUL Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1666 din 24 iulie 2015 Toate Articolele Autorului DESCÂNTECUL Tunetele se-ntețesc, Scaii se rostogolesc, Mura pare bucuroasă, Melcii se ascund în casă, Gâștele zboară spre baltă, Vulturii spre coasta-naltă, Vântu’ saltă-n lungi fuioare Praful fin de pe cărare, Mierlele se înspăimântă, O fată, dansând, descântă: - Paparudă, paparudă, Haide, nu ne face-n ciudă
DESCÂNTECUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344019_a_345348]
-
sărbătoarea sa din miez de vară, mere se-mpart pentru cei dispăruți. Sărmanii să guste întâia oară, ofranda credincioșilor smeriți. Prin tradiție și mitologie, starea vremii se-nrăutățește. De vrei sau nu, renunți la pălărie. Că vânt suflând, ți-o rostogolește. Vara-i trecută, vremea se asprește, cerbu-n ape tulburi, chipu-și vede. Se sperie și fuge unde este vestit rege al codrului verde. În lan de grâne, spicele sunt coapte și poate-ncepe secerișul lor. Boabele-n pâine de-a
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
cântece ușoare-n alchimie, Din magma ce pulsează-n veri, himeric, Și primăvara să-ți fie-n puls anatomie, Precum caișii ce-și cântă rozul atmosferic. Prin geamuri arse dorul își topește timpul, Pământul respiră și i se încinge noroiul, Rostogolesc tăcerea ce-a prins în clepsidră nisipul, Și-ți gust strigarea ce îți poartă aevea ecoul. În lacrimi norii visează-n cuiburi menirea de cuci, În arderi astrale, pe boltă, o rază-a bucuriei aduci ! Referință Bibliografică: Sonet XLVIII / Aurel
SONET XLVIII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342792_a_344121]
-
de ape curgătoare”, adulmecând cu întreaga ființă „mirosul trupului tău în mișcare”. Volumul de proză scurtă Apa, semnat de d-na Mirela-Ioana Borchin, se bazează, în mare parte, pe amintirea atâtor lucruri care și-au lăsat strălucirea într-o lacrimă rostogolită la ceasul înserării. Trăirea interioară este sfâșiată (de multe ori) de furtuni neprevăzute, personajele reușind să găsească, însă, cel mai bun adăpost într-o amăgire de o clipă, într-un gând aruncat peste „puntea suspinelor”, sperând că linia orizontului le
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
ar putea spune că e ușor să te sustragi realității care te soarbe, în tăvălugul ei, ca într-o tornadă, ca într-o revărsare de ape peste blândețea câmpiei abia înverzite? Odată „aruncat” în lume, trebuie să înduri povara „stâncii” rostogolite spre vârful muntelui, asemenea lui Sisif. Dar orice început are și un sfârșit. „În clipa de dinainte, ai totul. În clipa următoare, nu mai ai nimic. Cele două clipe sunt lipite ca două foi într-una. Ca viața și moartea
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
sale sunt un fapt de cultură, bazat pe împletirea cunoștiințelor acumulate cu îndrăzneala metaforei. În poezia cu metafore ale naturii este destul de motivată, căci miticul este biologic. „Pironit în vitraliu,/ ochiul acela,/ cândva azuriu,/ atoatevăzător,/ se bălăngăne/ plictisit,/ înlăuntru-i rostogolindu-se/ cu întrebări/cu tot.” („By-pass”). Traducerea în limba engleză a doamnei Ileana Sandu este precum o mănușă croșetată pe măsura poemelor Marianei Cristescu. Poetă, cărturar, critic literar și jurnalist, Mariana Cristescu este un homo aesteticus ce sacralizează cuvântul. Descoperim
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ȘI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAȘCA Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului TIMPUL SE ROSTOGOLEȘTE ÎN ALBII - CĂUTÂND DRUMUL SPRE NOI IZVOARE... *Tănase CARAȘCA s-a născut la 09.02.1950 în satul Telița din jud. Tulcea. Profesor colaborator la Colegiul Tehnic „Henri Coandă” la catedra de științe economice în perioada 1980-1986. Este membru al
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
dădură prea mare importanță vorbelor sale, ba chiar, locotenentul, furios bietul de el, în mod justificat, trecu la aplicarea unor cunoștințe de karate exact în figura destul de tâmpă a subinginerului. Drept care acesta ieși cu spatele prin ușa apartamentului și se rostogoli, să recunoaștem, cam inestetic, pe scări. Destul de buimac refăcu, în sens invers, o parte din traseul de acum câteva minute și se opri de data aceasta la hărmălaia țiganilor, uimindu-se acum de lipsa totală a vreunui milițian în zonă
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
-și întindă? Ai crezut vreodată că viața este fum Și clipa ce trece-i uitare? Ai rătăcit vreodată singur pe drum Când calea ta dispărea în zare? Ești simplu om dar tot vei înțelege Că viața-i ca un fum rostogolit de vânt, Vei învăța că timpul nu se pierde Ci doar renaște în orișice avânt. Referință Bibliografică: Timpul renaște / Alina Avram : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1553, Anul V, 02 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alina Avram
TIMPUL RENAŞTE de ALINA AVRAM în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343318_a_344647]
-
de dragoste și devenise partenera ideală pentru o partidă de amor. Starea noastră sufletească contribuia cel mai mult la acest moment erotic, setea de dragoste se declanșase instantaneu și voluptatea ajunsese la paroxism. Când unul, când celălalt eram deasupra, ne rostogoleam înlănțuiți și, în patul matrimonial improvizat din cele două paturi separate, era o vânzoleală și un scrâșnet de lemn uzat în multe lupte de acest gen, de-a lungul timpului. Sub ploaia de sărutări și mușcături ușoare cu care o
LUNA DE MIERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343281_a_344610]
-
vârf, ca și pârtia de schi aveau zăpada tasată și câțiva turiști se încumetau să coboare pe propriile lor picioare din vârful muntelui. Ne distram privind cum mai cădeau schiorii începători, sau pe cei ce coborau pe cărarea din stânga noastră, rostogolindu-se prin zăpadă. Când am ajuns sus, pe platou, în fața hotelului Clăbucet, am rămas înmărmuriți de ce vedeam. În fața noastră se desfășura întreaga splendoare a Predealului, atât cât se putea vedea din cauza părții împădurite a muntelui. Era impresionant de frumos: muntele
LUNA DE MIERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343281_a_344610]
-
sensibilă, temelii pe care istoria nu le-a aruncat peste bord niciodată, oricâte vor fi fost cumpenele! Altminteri, identitatea însăși a națiunii române s-ar fi clătinat, ar fi fost contopită în stare dezbinată de toate valurile ce s-au rostogolit asupra ei. Poate că puțini artiști din România acestui timp iubesc asemeni Doinei Mirea ceea ce realizează profesional. Prin sufletul ei, ca prin lunetă, se privește floarea lumii melosului românesc! Se impun azi măsuri igienice și etice, pe lângă cele estetice, față de
DOINA MIREA. CÂNTECELE, SALVE ALE VICTORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343331_a_344660]
-
nu ne mai găsim vreodată..., dar... Mariana aduse cât a putut de repede câteva feșe mici sterilizate din dulăpiorul cu medicamente. Era înduioșată și abia reușea să-și stăpânească lacrimile ce o încercau, spre deosebire de Iulia, care le lăsa să se rostogolească până la colțurile gurii și abia atunci le ștergea cu batista. Ea privea cu duioșie ce se întâmplă în fața ei și nu-și putea reprima un gând ce o mai încercase în ultimele două zile: ,,Frate drag, tragedia vieții tale a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343306_a_344635]
-
Acasă > Redacția > Autori > GEORGE TERZIU Autor: George Terziu Publicat în: Ediția nr. 1702 din 29 august 2015 Toate Articolele Autorului Dimineață Bat clopotele lumii prin visele celeste Din nou fără speranță se naște-o nouă zi Neantul cade-n sine rostogolind căderea În matematici oarbe și creuzete false În falsele tipare ale iubirii false Cu întrebări deșarte a fi sau a nu fi E-așa aproape oră când totul se va sparge Că vasul figurina din dinastia Ming Și cauza risipirii
GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343404_a_344733]
-
nr. 1151 din 24 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Reportaj de prof.Antonia Bodea și Al.Florin Țene În organizarea Ligi Scriitorilor Români Manifestări culturale și religioase în județul Vâlcea În dimineața zilei de 20 februarie a.c. când soarele se rostogolea peste dealuri, un grup de scriitori clujeni, format din prof.Antonia Bodea, membră în Comitetul Director al Ligi Scriitorilor, Titina Nica Țene, membră în conducerea Filialei Cluj a aceleiași organizații, și Al.Florin Țene, președintele național al Ligi Scriitorilor, la
ÎN ORGANIZAREA LIGI SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343505_a_344834]
-
să mă cunoască prea bine. Pe mine, o străină pentru el. Când alții cu stare n-au avut habar de mine, a rostit Amalia cu vocea frântă de emoție și supărare, fără să-și șteargă două lacrimi mari ce se rostogoleau încet pe obraji... El nu poate săvârși asemenea fapte în ruptul capului. Am reușit să-l cunosc bine, să știi. Nu pot sta cu mâinile în sân când el refuză apărarea. De ce refuză? Pentru că se știe nevinovat, Octav! Pentru că are
EPISODUL 12, CAP. III ŞI IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343992_a_345321]
-
Bern, 20 august 1998) AKIA (Amicului meu, Xh. M.) Eu hoinăresc în pământ străin În timp ce umbra ta îngheață Între temple În toiul zilei Pe pragul casei Moartea nu merge-nainte S-a transformat în torzo Cu umbra universului tău Se rostogolește prin câmpiile nopți Până la ochiul tău înfipt într-un punct Nici zorile nu ies din acea scorbură Ca să ne trezească înfrigurați În fața monumentelor fără trup Spâmzurați în codițele cascadelor Care se rostogolesc cu furie Orice a ta devenise gheață Și
SHAIP BEQIRI ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI (POEZIE) de BAKI YMERI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344155_a_345484]
-
transformat în torzo Cu umbra universului tău Se rostogolește prin câmpiile nopți Până la ochiul tău înfipt într-un punct Nici zorile nu ies din acea scorbură Ca să ne trezească înfrigurați În fața monumentelor fără trup Spâmzurați în codițele cascadelor Care se rostogolesc cu furie Orice a ta devenise gheață Și sângele o perdea grea Curgând mereu în strâmtoarea Prin care nu intră lumina Nici tristețea nicicând nu fuge (Bern, 23 noiembrie 2000) BALCANII (Ballkani) Hotare Pietre înfipte ca vârfuri de cuțite Pâraie
SHAIP BEQIRI ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI (POEZIE) de BAKI YMERI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344155_a_345484]
-
și-ar dori ea să fie, adică veselă, plină de viață, frumoasă ca o cadră, iar vocea-i s-o compare ca o tânguire a strunei de vioară peste care trece arcușul, mângâind-o cu blândețea adierii de vânt, sau rostogolindu-se ca tumultul unui râu de munte, ce se prăvale în cascade dintre stânci, precum sârbele și bătutele din vatra satului din Drăguțești, organizate de flăcăi sâmbăta seara. Fetița, căruia spera să-i dea naștere cât de curând, dorea să
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343100_a_344429]
-
îndrăgostit de „urcușuri” pe cele mai înalte culmi ale spiritului, își ia „revanșa”, cioplind din stânca dură a gândului cuvinte pregătite a stârni și invidia zeilor. În condițiile în care criza intelectuală adâncește tot mai mult prăpastia unde se vor „rostogoli” toate trăirile minunate exprimate prin Cuvânt - este imperios necesar - ca cineva să strângă în „mănunchi” aceste spirite înalte, rafinate, sensibile și, astfel s-ar putea salva de la „moarte” atâta „concentrare de simțire”... O altă antologie unde apar cu un scurt
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
-
sau a celor trei afluenți ai lui, așa că luă perdeaua de la geamul camerei sale, o legă cu șiretul de la teniși de niște nuiele încrucișate cum văzuse ea la acei pescari și fugi după Costel ca să-l ajungă din urmă, care rostogolea de zor pe drum camera de cauciuc bine umflată. Cale de vreun kilometru până la râu tot și-au făcut ei planuri de bătaie cum să treacă Jiul și unde să dea cu târbocul improvizat de Mirela din perdea. Mai tăiase
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1743 din 09 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Căutând roua din stele! Afișând o bucurie Care nu-i privește viața, Rătăcind prin nostalgie, Omul își ascunde fața. Zilele-n luneta zării Se rostogolesc în ceață, Prin fereastra îndurării Se trezește... pom de gheață. Razele luminii reci Au topit mulțimi de vise, Presărându-i pe poteci Cicatrici de paradise. Căutând roua din stele Și sperând în soarta sa, Se renaște din mistere Și din
CĂUTÂND ROUA DIN STELE! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343195_a_344524]
-
băncii sub care atârnă emoția primei îmbrățișări. * Mi se întâmplă să fiu calul din Troia, mergând prin tine, filă cu filă. Nu cumva ești o Iliadă ce-și privește tendoanele cuvintelor cu ochii lui Homer? * Ora își bea ceaiul, singură, rostogolită pe plajă. Părul îi desenează inima pe nisip. * Sunt acolo, în cimitirul abia respirând neliniștea pământului din oase. Cheamă-mă în cântecul lacrimii tale. * Urechea mea stângă te ține pe șolduri pentru ca ochiul drept să te privească torențial. * Priveai în
CONFESIUNI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343184_a_344513]