5,386 matches
-
Vacarmul de azi, însă, e obositor și indigest. Stau nemișcată pe un scaun, captivă spectacolului care-mi pune răbdarea la încercare. Nu cred că voi putea mânca ceva, cer chelnerului o limonadă și îl întreb din gesturi, ridicând sprâncenele și rotindu-mi ochii de jur împrejur: Ce se întâmplă? -E august! îmi răspunde. Întrebarea devine brusc inutilă. Sigur, a început luna luna august, luna concediilor, vine acasă diaspora, plecații noștri la muncă, cei mai mulți în Italia. Străzile sunt aglomerate, magazinele sunt aglomerate
TABLOURI: FEMEIA CU BATIC de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/341035_a_342364]
-
încălecă pe roibul său și se pierdu în pădurea de brad pe o cărare știută numai de el. În curând ajunse între niște cheiuri sălbatice printre care se strecură cu agilitate. Deasupra, la hotarul cu bolta cerului, un vultur se rotea în planări ușoare urmărindu-și cu privirea ageră prada undeva printre arbori. Deodată în cale îi apăru o cascadă spectaculoasă care răspândea în jur un zgomot continuu, asurzitor, ce se ridica în ecouri spre marile înălțimi. Călărețul descălecă, legă armăsarul
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
rătăcit în oseminte Sclipea în mod ciudat, fosforescent. În trup eu port clepsidre sfărâmate Și-n suflet doar lumini înlăcrimate. SONETUL ISPĂȘIRII În vârf de stea se răstignește vântul Și-o aripa atârnă-n cornul lunii În ochii limpezi se rotesc păunii; Pe crucea milei astăzi port Cuvântul. Mi-e tâmpla rezemata de-o himera De-un plâns ferice care curge-n sus Și sufletul se bucură nespus Când mă rotesc în dans de baiadera. Sunt piatră șlefuita de un fluviu
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341455_a_342784]
-
o aripa atârnă-n cornul lunii În ochii limpezi se rotesc păunii; Pe crucea milei astăzi port Cuvântul. Mi-e tâmpla rezemata de-o himera De-un plâns ferice care curge-n sus Și sufletul se bucură nespus Când mă rotesc în dans de baiadera. Sunt piatră șlefuita de un fluviu Dar în simțire clocotesc Vezuviu. Mă pierd că diamantul în pustie Și ispășesc păcate nefăcute. Pe gură mea de răi, în veșnicie Nu regăsesc cărările pierdute... MÂNA CE-A FOST
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341455_a_342784]
-
de ideal stropind în zori, ponoarele, o văd mereu cu fruntea-n soare, de strajă țărmului de vers cuprins în inimă dogorâtoare! În turn sunt bogății râvnite, strânse cu grijă peste ani, privirile-i sunt oțelite cetății mândre de titan. Rotește-ți ochii și privește cum ploaia visurilor tale, ponoarele le primenește să-ți fie sabie și zale! Iar codrii de mătase fină cu brazi și paltini uriași ce se desfată în lumină te-or legăna, în glasul lor mereu cu
VERS DE MATASE FINA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341463_a_342792]
-
durere Mă voi întoarce maică din cuvânt trudit de prea adânc fără prihană, în ochii mei dacă Luceferi sunt cuprinde-mă fără să-ți fie teamă LA NAȘTEREA RALUCĂI Era un ceas cum încă n-a mai fost planeta se rotea-n melancolie, din Ursa Mare ochii mi-am întors în dansul pur nuntit de veșnicie Pe rând treceau cometele-n fântâni pădurea imnic intonase, și-n aure albaștrii Heruvimi te-nconjurau cu pîlpâiri sfioase O roză-nrourată prelungea văpaia irizată
MEDALION LIRIC de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341512_a_342841]
-
sămânță, curcubeu Eu sunt Sfera Lacrimei din Zeu PĂTRUNDEREA ÎN VIS Am intrat în vis cu un ochi deschis și azur topit la-nDumnezeit; adâncul din semne nu prinsese forme era doar lumină în curgere lină lacrimă uimită, despământenită ÎNGERUL ALB Rotește, Doamne Căile Lactee- ce Înger alb și-a fluturat veșmântul!, în noaptea mea s-a luminat cuvântul... ce imne se vor naște în femeie ? Cometele iubirii însetează ninsorile mai arse în sărut, ce duh a zămislit adânc femeia - a infinita
MEDALION LIRIC de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341512_a_342841]
-
Impact > Scrieri > POVESTEA SĂRMANULUI TRAGODAS - PARTEA A III-A - ULTIMA Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1144 din 17 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Povestea sărmanului Tragodas (continuare) Noapte de noapte, semeața cupolă a cerului înțesată de diamante își rotea ispititor podoabele sub privirile cohortelor de amărâți de pe pământ, care sperau în taină ca cerul să-și dezvăluie odată și odată visteria de minuni. Dar cei zămisliți din lut degeaba încercau să întindă brațele spre cer, căci picioarele le rămâneau
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
de dincolo de moarte. PRINȚIȘOR: (cu entuziasm) De dragul tău și al iubirii noastre, omul din mine va învinge răul de dincolo de moarte! NARCISA: Ce părere ai despre organizarea nunții noastre? Cavalerul o sărută ușor pe buze, o cuprinde în brațe, o rotește în aer, o sărută din nou și pleacă mai departe îmbrățișați.. PRINȚIȘOR: Sunt de acord cu tot ceea ce propui! Las totul în seama crăiesei mele! NARCISA:(fericită) Oho, m-ai făcut și crăiasă! PRINȚIȘOR: Doar îți dorești o nuntă ca
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
se trage din neam domnesc, principi ai neamului strămoșesc, urmașii lui Burebista, Decebal, Mircea, Țepeș, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare! PRINȚIȘOR:(glumeț) Se vede că și prin venele tale curge sângele lui Dracula! Narcisa se desprinde de băiat și se rotește fericită cu brațele desfăcute. NARCISA: Să se ducă vestea peste mări și țări în cele patru zări! Prințișor o cuprinde din nou în brațe. PRINȚIȘOR: Că se mărită „Zâna din Carpați”! NARCISA: Ohohoo!... Dar ești darnic cu complimentele. Fata o
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
Prințișor simte o ușoară amețeală și clădirea bisericii pare că se clatină. Narcisa îl atinge ușor cu cotul. Bărbatul tresare. NARCISA:(în șoaptă) Prințișor, aici este Casa Domnului! INT. / LA BISERICĂ / ZI Alaiul cu nuntașii intră în biserică. Prințișor își rotește surprins privirea de jur împrejur, uimit de acuratețea culorilor, de măiestria și armonia cu care fuseseră realizate pe pereții bisericii picturile cu chipul sfinților ortodocși. Privește curios la arcele interioare, cupolele și bolțile care se ridică în tavanul impetuoasei și
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
piept. Catapeteasma ce desparte Sfântul Altar de naos este aurie și din iconostas îl privesc cu slavă Mântuitorul și Maica Domnului. Își ridică ochii spre marea cupolă a turlei bisericii și întâlnește privirea Domnului Iisus Hristos din pictură. Clădirea se rotește în jur. Prințișor are o clipă de ezitare și se clatină pe picioare, simțind o amețeală. Își privește mireasa puțin speriat. Aceasta îi întâmpină privirea cu un surâs încurajator și-l strânge subtil de un deget. NARCISA:(în șoaptă) Ești
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
nici pericolul apei învolburate care parcă ne cheamă. Dacă ar ști părinții unde suntem, chelfăneala noastră n-ar fi ușoară, dar nu ne batem capul cu asta, ne balansăm picioarele încântați. De dincolo de fluviu, vântul care s-a mai întețit, rotindu-se de tot spre sud, aduce miros de mâl și de iarbă crudă. Este pentru prima dată când facem cunoștință cu bătrânul Danubiu și clipa asta nu poate nimeni să ne-o ia. Nu scria oare Dostoievski în Jurnalul de
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
sală de la unul la altul ca niște mingi. Un spectacol oribil se desfășoară în plină noapte în impozanta clădire. Imperatorul profită de învălmășeală și înconjurat de câțiva bodyguarzi se retrage către o ușă prin care dispare. Deodată Contele tresare. Își rotește privirea prin sală și nu-l vede. Înfuriat, distruge tot ce întâlnește în cale, se transformă în vultur și țâșnește afară printr-o fereastră. EXT. / BUCUREȘTI / NOAPTE Imperatorul urcă în grabă la volanul mașinii blindate, iese din incinta palatului și
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
primele ovale... («În ajun...» - AmNS, 296); Mi s-a încolăcit de după gât o coadă de cometă / mai spânzurându-mă de cer / mi s-a-nfundat pe sub sprânceană o egretă / ținându-mi loc privirilor când pier / A început Pământul ca să se rotească / și codrii noștri seculari / să uite limba românească / pe tandrii de penați și lari. / Săreau de din sicrie toți strămoșii / să apere ce noi nu apărăm / se-nvulturiseră cocoșii / pe fostul umărului meu de domn. / Se înmuiaseră Carpații / curgeau pe Dunăre
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
Fire) este ninsoarea de foc, cu flori de tei - în dimensiunile orfismului sacru al codrului, creându-se viziunea cercurilor-unde, suprapuse (pe verticală), concentrice (orizontală), cercuri care comprimă-orientează, regresiv (prin somn-visare), către originar (ca și în Luceafărul: “Iar ceru-ncepe a roti / În locul piere...”, sau “... Unde-ajunge nu-i hotar / Nici ochi spre a cunoaște / Și vremea-ncearcă în zadar / Din goluri [concentrice, golite de amprentele fenomenale] a se naște”) -cf. I-61: “Adormind de armonia / Codrului bătut de gânduri, / Flori de tei
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
le cunoșteam / cu adevărat niciodată (Din tren). La urma urmei, scrie Guido Zavanone, poate că socoteala poetului este aceasta: timpurile / deviate ale istoriei sale: să evoce din nou / trecutul, să trăiască prezentul / pentru o viitoare aducere aminte. Geniul sfințește, se rotește în jurul axei vieții și îi dă nădejdea că sufletul lui, îmbrăcat în creația sa, se ridică spre înaltul cerului, căutându-i mai întâi matricea ființei sale celeste, ca după aceea să revină în mediul teluric al trupului său, și să
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
POVESTE DE LA FEREASTRA SUFLETULUI Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1309 din 01 august 2014 Toate Articolele Autorului Într-un burg pestriț și vesel, pe o stradă oarecare Un copil trecea zâmbind pe-o alee, la-ntâmplare Și rotind privirea-n zare cum o fac copii-ades La ghereta, în vitrina, un afiș de interes: Vând căței cu ochi zglobii și cu părul cârlionțat, Jucăuși, plin de iubire, cu boticul brun roșcat. Curios nevoie mare, doritor de-un prieten drag
POVESTE DE LA FEREASTRA SUFLETULUI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342280_a_343609]
-
păstrând aceeași frumusețe interioară. Dacă ar fi să îmi amintesc de domnul profesor de limba română așa mărunțel cum era deschidea ușa mare din lemn din colțul clasei se așeza la catedră și își deschidea tacticos stiloul de fabricație românească rotind capacul înfiletat, având mereu degetele pătate de cerneală și răsfoia catalogul. Îmi plăcea căci nu aplica tactica ,,deschide la întâmplare''. Număram foile și dacă trecea de trei răsuflam ușurată. Deseori ascultam minunatele sale povești despre scriitori . Orele de practică le
ÎNTÂLNIRI de DANIELA LĂCRĂMIOARA CAPOTĂ în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342325_a_343654]
-
tăiată, cum un fluture mare, alb, a intrat în zbor pe fereastra încă deschisă. În același timp, pendula aflată pe unul din pereții biroului, a început să bată ora patru. Fluturele zbura dintr-un capăt în altul al încăperii, se rotea, se apropia și se depărta de mine, desenând în aer minunate arabescuri nevăzute. Instantaneu, mi-am amintit că în acea dimineață, rostisem o rugăciune și Îi cerusem lui Dumnezeu un semn. Au trecut de atunci, doisprezece ani, iar viața mi-
DOMNUL ESTE CU TINE, VITEAZULE GHEDEON! de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 27 din 27 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342474_a_343803]
-
VICTORIȚA DUȚU - EXISTĂ UN TU - POEME (1) Autor: Victorița Duțu Publicat în: Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016 Toate Articolele Autorului EXISTĂ UN TU Există un Tu la care lumea să privească există un Tu în jurul căruia lumea se rotește El pășește tăcut către fiecare privire către fiecare pas și drumul lăsat în urmă devine lumină *** Acum infinitul este Doar o gândire o stare a minții Ce-și făurește căi Și infintul pătrunde În simțirea firii Făcând loc Luminii Ca
POEME (1) de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342494_a_343823]
-
Știința unită cu religia și cu arta înseamnă libertate și nemurire”. Au fost matematicieni, fizicieni, chimiști, astronomi care au crezut în existența unui Creator, în existența lui Dumnezeu: Nicholas Copernic (sec. XV-XVI) - astronomul polonez care a susținut că planetele se rotesc în jurul soarelui și nu a văzut nici o contradicție între sistemul lui heliocentric și Biblie. Francis Bacon (sec. XVI) - filozoful englez care a afirmat că „ Puțină filozofie duce mintea omului către ateism, dar o aprofundare a filozofiei duce mintea omului către
ECHILIBRUL INTRE AROGANTA SI UMILINTA de VAVILA POPOVICI, SUA în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342480_a_343809]
-
Voican-Ghioroiu Iepuraș, un opozant... Ziarist la „Crângu’ MUT”, În cenacu mi-e șarmant, Și-n cuvânt, neîntrecut. Ca să-l creadă toți amicii, Despre Vulpea din palat, Își scoase ghiara pisicii... Și nimic nu mi-a iertat: - „Vulpea, care s-a rotit Prin saloanele puterii!... Ați văzut cum ne-a mințit, Și madam ne-a dat uitării? Dualistă, cu suplețe... Mângâia și îmi punea Printre roți, la spițe bețe, Ca s-ajungă prima, ea! Cu o clică de orbeți!... Fraților, partidu-a-mpins; Este
NONE VULPEA-N FRAC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342511_a_343840]
-
până-n poale la ceas de dimineață. Din pâcla care țese atâtea ramuri nude Nasc curcubeie calde pe-nsinguratul lac; Doar tinerii postați sub câte un castan Și încleștați puternic își pierd timpul prin parc. Dă soarele-n chindie; pâlcuri de ciori rotesc Peste golașii arbori; o atmosferă gri de scris! Toamna și-a intrat în drepturi după legile naturii, Doar în parc viața rămâne amintirea unui vis. Ion Părăianu Referință Bibliografică: ÎN PARC / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ÎN PARC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342666_a_343995]
-
07 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Se-arată o lumină argintie Din norul unui cer îmbătrânit Și prinde-a bate ora sidefie Înfiorarea pe-un ornic uimit. Clipe -mirese- trec,..tăcerea crește Pe suave aripi călătoare! Mirată, bolta -iarăși - își rotește Brațul ce ninge cu împăcare... Se-aud plutind fărâme călătoare De iarnă intrată în albul dans, Prin spațiul gri haotică mișcare, Bucle de nor atârnă în balans! Se deseneaza-un gest,..un vis uitat, Încet,.. încet pe ninsele fuioare Și
ORA SIDEFIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342676_a_344005]