60,192 matches
-
asta a și fost literatura copilăriei mele, aceste istorioare ale maică-mii - în afară de manualele școlare, singurele cărți legate din casa noastră sunt cele primite cadou de părinți cu ocazia vreunei internări în spital. O treime din biblioteca noastră constă în Sămânța dragonului (de la histerotomia ei) (morala: nimic nu e veșnic lipsit de ironie, râsul pândește întotdeauna într-un ungher), iar celelalte două treimi sunt reprezentate de Jurnalul argentinian al lui William L. Shirer* și (aceeași morală) Memoriile lui Casanova (de la operația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
îi pasă de ea atâta timp cât nu ți se prăvale în cap? Toamna (sau, poate, primăvara? Știi chestiile astea? Sunt sigur că nu poate fi vorba de iarnă), de pe crengi i se desprind păstăi lungi, în formă de semilună, cu niște semințe mici și tari. OK. Iată un adevăr științific legat de copacul nostru, comunicat de maică-mea, Sophie Linnaeus: Dacă sufli bobițele alea printr-un pai, poți scoate ochi cuiva, să-l lași orb pe viață (AȘA CĂ SĂ NU FACI NICIODATĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Sunt toate atât de frumoase. Nici una nu e la fel de frumoasă ca soția mea, obiectă Hunter, uitându-se la mine cu dragoste. Ca urmare a unui efort conștient din partea mea, Întoarcerea lui Hunter cu o seară Înainte nu fusese umbrită de sămânța Îndoielii pe care Lauren o plantase În mintea mea În legătură cu pandantivul. (Și ce dacă Sophia trimitea felicitări de Crăciun cu Ho!Ho!Ho! pline de fast. Nu Însemna nimic.) Luasem hotărârea să rămân optimistă atât cu privire la bijuterie, cât și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
aprins. Și Stridie pufnește pe nas, cu o mișcare rapidă care-i dă capul pe spate. Se uită lung la Mona și zice: — Nici un indian n-a avut vreodată parte de așa ceva. Pe vremea cowboy-lor nu existau ciulini călători, zice. Semințele de ciulini au ajuns aici abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, aduse din Eurasia în lâna oilor - scaieți rusești. Muștarul marocan a venit odată cu nisipul folosit drept balast pe nave. Copacii argintii care se văd acolo sunt măslini rusești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
lipite de țigară și ochii mijiți dincolo de norul de fum, Stridie zice: — Vă mai aduceți aminte de Johnny Appleseed? Helen dă drumul mai tare la aerul condiționat. Și, încheindu-și gulerul, Stridie zice: — Stai liniștit, tati. Îmi sădesc și eu semințele. Privind cu ochii galbeni la oceanul cel galben, zice: — Uite-așa încearcă generația mea să distrugă cultura din zilele noastre, răspândindu-și propria molimă. Capitolul 20 Femeia deschide ușa; eu și Helen stăm în prag. Eu îi țin trusa cosmetică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
frunze, cărămizile sunt strâmbe și dezghiocate. Betonul e împânzit de fisuri. Ferestrele sunt comprimate până li se sparg geamurile. În tocurile scâlciate, ușile nu mai au cum să se deschidă. Pe falezele verzi e un du-te-vino de păsări care mănâncă semințe de iederă și le găinățează peste tot. Un cvartal mai încolo, străzile s-au transformat în niște canioane verzi, cu carosabilul și trotuarele îngropate în verde. Ziarele o numesc „Amenințarea verde“. Echivalentul vegetal al albinelor ucigașe. Infernul iederei. Tăcută și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
vom fi împreună pentru totdeauna, zice. Dacă asta vrea ea... zic. Și Helen zice: — Adică ce vrea să-nsemne asta? Exact ce vrea ea să-nsemne, zic. Ea e cea care trage sforile aici. Ea e cea care-și sădește semințele. Cea care mă colonizează. Care pune stăpânire pe mine. Mass-media, cultura, tot ceea ce își depune ouăle sub pielea mea. Fratele cel Mare care mă împovărează cu nevoi. Sunt oare toate astea cu adevărat mai bune decât ceea ce am deja? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Ești un dulce, zice, luându-l pe polițaiul cel tânăr de mână și strângându-i-o. Și polițaiul cel tânăr își smucește mâna și iese din cameră. În omul ăsta Helen a intrat la fel ca televizorul care își sădește semințele în tine. La fel ca anizanta care contropește un peisaj. La fel ca un cântec care îți rămâne în cap. La fel ca stafiile care bântuie o casă. La fel ca un microb care te infectează. La fel ca Fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
de examene noroc de familia lui Liuță, care i-a fost alături. Atunci, la Sinaia, el venise la un simpozion; urca dinspre gară și-n capul scării, total indiferentă la ce-ar putea zice lumea despre ea, o femeie mînca semințe și privea aiurea, poate la tren, poate la munți, ori nicăieri -, cu acea dezinvoltură pe care nu ți-o dă decît o fericire mare, sau o durere profundă. El era stagiar și fusese trimis "de umplutură" la un simpozion de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Știu sigur că da... Nu-i nimic, doar Mihai n-a plecat din oraș... Mă duc și stau cu el pînă am certitudinea că-s însărcinată; iar cînd burta va crește, mă duc la mormîntul tatii să vadă că port sămînța unor țărani răzvrătiți, nu a unuia care și-a clădit cariera pe pumnii dați în cap, mai întîi, tatălui său...Ce tot fluieră nebunul ăsta de milițian, nu vede că abia merg pe lunecușul de pe jos... Ar trebui să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
lor zugrăvite într-o nuanță incertă și pinii chilieni din față, veneau vagabonzi, hoinari, oameni fără căpătâi și chiar mai rău. Călători greu de imaginat, cu jachete uzate de lână și ghete legate cu sfoară în loc de șireturi. Tineri crescuți cu semințe de albăstrele și inhalații de EvoStick, care ajunseseră la maturitate cu imense lacune la nivelul memoriei. Își parcau microbuzele muribunde și rulotele leproase pe terenurile virane din apropierea liniilor de cale ferată și veneau după bere Lamot. Aceștia erau cei pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
în declanșarea memoriei afective (n.r.). T.S. Eliot, Sweeny Erect (n.r.). Remembrance Sunday: duminica cea mai apropiată de ziua de 11 noiembrie, când se celebrează armistițiul care a pus capăt Primului Război Mondial (n.r.). Plante cu flori albastre din familia Convolvulaceelor, ale căror semințe au efect halucionogen (n.t.). Bere Neagră Radicală (n.t.). Raiul Sigur (n.t.). Clasa întâi (n.t.). Deviza Ordinului Jartierei, distincție cavalerească engleză, care se traduce prin „Rușine celui ce se gândește la rău“ (n.t.). Tărâmul fantastic al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
grâu, porumb, sorg, in și sfeclă de zahăr. Pe Câmpia Chinei de Nord, cu pământ brun, se produce grâu, porumb, mei, sorg, bumbac și arahide. Pe Câmpia Cursului Mijlociu și Inferior al Fluviului Yangtze se cultivă orez, portocale și mandarine, semințe de rapiță și altele. Depresiunea Sichuan are o producție abundentă de orez, rapiță, trestie de zahăr, ceai, portocale și mandarine, grepfrut și altele. Păduri Pădurile au o suprafață de 195 milioane de hectare, acoperind 20,36% din suprafața totală a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
multe locuri și transplantarea plantelor, pentru ca pagubele asupra vegetației să fie reduse la minimum. În ce privește locurile în care condițiile naturale sunt mai bune, cum ar fi zona din sudul masivului Kunlun, muncitorii au plantat iarbă, iar cu pulverizatoare au împrăștiat semințe de felurite plante. Toate acestea au ajutat la refacerea vegetației distruse în timpul construcției. Zonele situate de-a lungul căii ferate au devenit un adevărat "coridor verde". Calea ferată traversează o zonă cu pământuri înghețate cu o lungime de 550 km
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
integral, fața cu trăsături vizibile, părul lucios, pielea umedă și mușchii elastici. Brațele se puteau mișca din articulații. La autopsie, au fost găsite organele interne bine păstrate, iar în esofag, stomac și intestin au fost descoperite peste o sută de semințe de pepene galben, semn că femeia a murit în timp ce le mânca. De asemenea, a fost găsită și o ștampilă cu numele de Xinzhui, numele soției primului ministru al statului Changsha din primii ani ai dinastiei Han de Vest. După doi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
orice preț această tehnică în China. În secolul al VI-lea e.n., împăratul roman Justinian a trimis un misionar în China pentru a fura tehnologia creșterii viermilor. Acesta a sosit în Yunnan, sudul Chinei. A aflat că duzii cresc din semințe, iar viermele apare prin încălzirea gogoașei de mătase în haine timp de o săptămână. După apariție, viermii de mătase mănâncă frunze de dud pentru a crește și a putea produce firele. Misionarul a furat câteva gogoși de mătase și semințe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
semințe, iar viermele apare prin încălzirea gogoașei de mătase în haine timp de o săptămână. După apariție, viermii de mătase mănâncă frunze de dud pentru a crește și a putea produce firele. Misionarul a furat câteva gogoși de mătase și semințe de dud și s-a întors cu ele acasă. Însă, din neglijență, a plantat gogoșile în pământ și a pus semințele de dud în haine, nereușind să crească nici duzi și nici viermi de mătase. Ulterior, împăratul Justinian a trimis
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
frunze de dud pentru a crește și a putea produce firele. Misionarul a furat câteva gogoși de mătase și semințe de dud și s-a întors cu ele acasă. Însă, din neglijență, a plantat gogoșile în pământ și a pus semințele de dud în haine, nereușind să crească nici duzi și nici viermi de mătase. Ulterior, împăratul Justinian a trimis în China alți doi misionari, mai inteligenți. Sub pretextul misionarismului, aceștia au reușit să fure încă o dată gogoși de vierme și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de dud în haine, nereușind să crească nici duzi și nici viermi de mătase. Ulterior, împăratul Justinian a trimis în China alți doi misionari, mai inteligenți. Sub pretextul misionarismului, aceștia au reușit să fure încă o dată gogoși de vierme și semințe de dud, pe care le-au ascuns în bastoane și le-au transportat așa în Europa. Există și o altă poveste despre răspândirea acestor tehnici în Occident. În cartea Călătorie în țările din Asia Centrală și de Est, scrisă de călugărul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
metodă, a cerut în căsătorie o prințesă din statul Beiwei, sub pretextul întăririi relațiilor de prietenie. Tatăl prințesei a acceptat cererea. Înainte de a avea loc nunta, împăratul din Gostana i-a cerut prințesei să-i aducă gogoși de vierme și semințe de dud. Înainte de a pleca de-acasă, prințesa a ascuns comorile secrete în acoperământul capului. La frontieră, soldații au examinat toate obiectele prințesei, dar n-au îndrăznit să se uite și sub vălul ei. Așa, potrivit povestirii, metoda creșterii viermilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
un explorator ungur în Regiunea Autonomă Xingjiang-Uigură. Aceasta arată o nobilă, îmbrăcată somptuos și încadrată de slujnice. Cea din stânga arată cu degetul spre capul stăpânei. Este posibil ca aceasta să fie chiar prințesa care a dus viermii de mătase și semințele de dud în lumea occidentală. Originea și evoluția caracterelor chinezești Caracterul chinezesc este una dintre cele mai vechi forme de scriere, cu o largă răspândire și folosire la nivel global. Crearea și folosirea acestora a impulsionat dezvoltarea culturii chineze, având
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
posturile și titlurile dregătorești râvnite. O astfel de situație îl condamnă la o viață destul de săracă și îl determină să descopere corupția caracteristică lumii dregătorești și nedreptățile existente în societatea feudală. În sufletul lui Wu Cheng'en germinează și încolțește sămânța nemulțumirii și rezistenței, așa cum se exprimă într-un poem scris de el: "hidoșenia realității sociale este cauzată de faptul că conducătorii nu știu să-i pună în valoare pe cei înzestrați, permițându-le celor răi să facă ravagii după bunul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
în frig. Văzând din cer tot ce s-a petrecut pe Pământ, zeul Fuxi a intrat tiptil în visele tânărului care descoperise primul foloasele focului și i-a șoptit: "Departe, spre vest, este un stat numit Suiming. Acolo se găsește sămânța focului. Poți pleca acolo, să o împrumuți". Când s-a trezit, tânărul și-a amintit ce i-a spus zeul în vis și a decis să plece în statul Suiming după sămânța de foc. A traversat munți înalți, ape și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
este un stat numit Suiming. Acolo se găsește sămânța focului. Poți pleca acolo, să o împrumuți". Când s-a trezit, tânărul și-a amintit ce i-a spus zeul în vis și a decis să plece în statul Suiming după sămânța de foc. A traversat munți înalți, ape și păduri și a învins tot felul de greutăți, până când a ajuns la destinație. În acel loc, lumina soarelui nu ajungea, ziua nu se deosebea de noapte, peste tot era un întuneric desăvârșit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
încrederea și adună și alte crengi, frecându-le cu răbdare unele de altele. Într-un final, o creangă începu să fumege și apoi se aprinse. Tânărul se bucură până la lacrimi. Apoi se întoarse în satul său natal, aducându-le oamenilor sămânța focului care nu se stinge niciodată metoda de aprindere a focului prin frecarea crengilor. De atunci, oamenii au scăpat pentru totdeauna de frig și de spaimă. Convinși de curajul și înțelepciunea tânărului, ei l-au ales conducător și i-au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]