2,390 matches
-
ani de-a rândul mai apropiat, a fost și a rămas singurul săptămânal care combină critica social-politică, analiza economică, dezbaterea de idei. Dar a avut și are o situație financiară precară - pe când alte reviste culturale și-au găsit sponsori generoși, săptămânalul din Calea Victoriei 120 nu a avut decât un sprijin material sporadic și imprevizibil; s-a fixat multă vreme pe o țintă generațională perdantă în timp (vârstele a doua și a treia); a promovat o agendă oarecum lipsită de atracție, deși
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
suficient pentru a contribui la dezbateri publice serioase, excepție făcând câțiva autori valoroși - în primul rând Andrei Pleșu -, mai curând inclasabili. Titlul Dilema Veche, ales la refondarea publicației după o scurtă criză birocratică, sună a program - cu alte cuvinte, cantonează săptămânalul în stilul cultural care l-a consacrat. Revista Cuvântul a renăscut în ultimii ani sub conducerea lui Mircea Martin, spiritus rector de vocație, după ce ezitase și uneori chiar delirase imediat după 1990; prin conferințele organizate sub egida sa, atât în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
energie - fizic, mintal, emoțional și spiritual, În așa fel Încît să fiți mai bine pregătit pentru puterea energiei de Maestru cu care veți fi Înzestrați. Pregătirile dumneavoastră ar putea să includă meditații zilnice, autotratamente și practicarea tehnicii Hatsurei-ho, precum și „schimburi” săptămînale de tratamente cu alt Practicant sau cu Maestrul care vă va instrui, oricînd este posibil. Acest lucru vă ajută să vă cunoașteți mai bine unul pe celălalt și, dacă aceste persoane au experiență În tehnicile tradiționale japoneze, vă vor oferi
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
și intențiile politice. ● Interviuri cu lideri ai ONG-urilor și cu persoane din societatea civilă. ● Seminarii și discuții structurate asupra situației femeii în România cu reprezentanți ai organizațiilor de femei, ai partidelor politice, ai sindicatelor, ai mass-media: radio, presă, ziare, săptămânale. ● Documente oficiale ale instituțiilor publice (Guvern, Parlament), ale organizațiilor internaționale care desfășoară programe în România (UNDP, UNICEF, PHARE, world bank, USAID), documente programatice ale partidelor politice, sindicatelor, organizațiilor nonguvernamentale. ● Analiza legislației actuale și a proiectelor legislative privind problematica de gen
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
un editorial publicat anterior În Cotidianul”, au dezvăluit un caz flagrant de plagiat. Astfel, cunoscutul poet și eseist ieșean Liviu Antonesei a publicat În Cotidianul din 7 septembrie 2007 editorialul „Fără rușine, fără simțul realității”. Câteva zile mai târziu, În săptămânalul Obiectiv din Turda, ediția din 10-16 septembrie 2007, Gelu Radu, directorul săptămânalului, a publicat același articol, pe post de editorial și cu fotografia sa, preluând „cuvânt cu cuvânt, În proporție de 99%”, după cum arată cei doi jurnaliști, editorialul lui Liviu
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
plagiat. Astfel, cunoscutul poet și eseist ieșean Liviu Antonesei a publicat În Cotidianul din 7 septembrie 2007 editorialul „Fără rușine, fără simțul realității”. Câteva zile mai târziu, În săptămânalul Obiectiv din Turda, ediția din 10-16 septembrie 2007, Gelu Radu, directorul săptămânalului, a publicat același articol, pe post de editorial și cu fotografia sa, preluând „cuvânt cu cuvânt, În proporție de 99%”, după cum arată cei doi jurnaliști, editorialul lui Liviu Antonesei. Luat la rost asupra acestui caz de plagiat, Gelu Radu a
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ani de studii, și o termină în 1892. Anul 1888 este unul de cumpănă pentru B.-V., care se simte oarecum dezorientat, fără nici un țel precis. Frecventează diverse cercuri studențești, unele prepoporaniste și chiar socialiste. Iscălind I. Brătescu, publicase în săptămânalul de stânga „România”, în martie 1887, schița Dolores. Tot ca student, colaborează în 1889 la „Fântâna Blanduziei”, însă ascunzându-se sub pseudonimul Dionisie, apoi continuă în cotidianul „Constituționalul”, redactat de I. L. Caragiale, și în „România”. Exprimându-și o opinie diferită
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
literatură, B. a debutat cu o culegere de nuvele, Soare în cârjă (1966), dovedind predilecție pentru proza lirică și pentru narațiunea de analiză psihologică. A mai publicat volumele de nuvele Fântâna adună apă (1970) și Lebăda roșie (1981), iar în săptămânalul „Literatura și arta”, fragmente din romanul A rămas vița, a rămas sămânța. În cinematografie s-a impus, începând din 1968, prin regia filmelor Colinda, Povârnișul, Casă pentru Serafim, Nu crede țipătul păsării de noapte, prin scenariile și regia filmelor documentare
BURGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285955_a_287284]
-
traducere, la editura Flammarion, În absența stăpânilor (En l’absence des maîtres, 1983), Bunavestire (L’Annonciation, 1985) și Don Juan (1991). După 1989, e foarte prezent în publicistica și dezbaterile de idei din țară. Din aprilie 1990, e director al săptămânalului „Contemporanul - Ideea europeană”, serie nouă a „Contemporanului”; titlul și concepția revistei i se datorează. Publică din nou romane, dar și cărți de eseuri și publicistică, versuri, teatru. Este, între altele, animatorul unor Colocvii ale romanului românesc (1999, 2000). În 1997
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
de liceu le-a urmat la Orhei, iar celelalte, după refugiul din Basarabia, la Alba Iulia. A absolvit Facultatea de Filologie din București (1953), secția limba și literatura rusă. Pasionat de scrisul gazetăresc și beletristic, a debutat timpuriu (1944) în săptămânalul „Foaia noastră” din Timișoara, cu articolul Poporul românesc. Timp de aproape patruzeci de ani (1955-1994) a răspuns de „pagina culturală” a ziarului „România liberă”, menținând-o într-un climat moderat și scriind el însuși aici cronici despre literatura epocii. O
BUZILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285974_a_287303]
-
CALENDARUL ROMÂNESC, publicație care a apare la Gyula, în Ungaria din 1993, ca almanah al săptămânalului „Noi”. Comitetul de redacție este format din Éva Bányai, Edda Illyés, Tiberiu Juhász, Ștefan Oroian; editor responsabil este Tiberiu Herdean. După partea calendaristică, urmează partea literară și culturală, însoțită de numeroase ilustrații. Așa, de pildă, calendarul din 1993 are un
CALENDARUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286029_a_287358]
-
Ecaterina Oproiu, Smaranda Jelescu, Romulus Căplescu). La numărul 23 dispare, formal, legătura dintre revistă și ziar (de acum înainte, nu se va mai preciza că e vorba de un supliment al „Adevărului”), iar la numărul 37 (din 14 octombrie 1990), săptămânalul își schimbă titlul, din „Adevărul de duminică”, în „Adevărul literar și artistic”. Odată cu această modificare, s-a simțit nevoia unei noi precizări a programului revistei, construit pe ideea „de a promova valori confirmate și incontestabile, de a încuraja speranțe certe
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
Mesaroș; începând cu numărul 39 apare și rubrica „Semnal”, cu scurte prezentări (nesemnate) ale ultimelor apariții editoriale. Ilustrativă pentru apropierea revistei de structura și stilul publicațiilor de weekend este și precizarea făcută la numărul 46: „Revistă magazin pentru toate preferințele”. Săptămânalul, vizibil, își caută un drum propriu, schimbă unii dintre colaboratori și unele rubrici, inclusiv paginația (modificată, în această perioadă, aproape de la un număr la altul). Gheorghe Tomozei face o incitantă revistă a presei, Ela Alexandrescu ține un „calendar” de scriitori
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
o cronică a cărților străine ținută de Felicia Antip, și, pe ultima pagină, „Travelling”-ul Magdei Mihăilescu, plus articole pe diverse teme și cele ce iau pulsul unei actualități care e mereu alta fac din A. l. și a. un săptămânal, într-adevăr, „de cultură și atitudine” - care a înțeles să recompenseze valorile culturale românești, inclusiv prin acordarea, începând cu 1998, a unui Premiu de Excelență (intelectuală și totodată morală); Ileana Mălăncioiu, Costache Olăreanu, Henri Wald, Dorin Tudoran, Adam Michnik, Mircea
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
influența celor din urmă sau fac parte din familia lor, precum Hortensia Papadat-Bengescu sau Camil Petrescu, le recunoaște, fără nici o ezitare, meritele de novatori ai prozei analitice românești. Revistă-magazin, cu un conținut eclectic și adesea inegal, A. l. și a., săptămânalul cu cea mai lungă apariție din perioada interbelică, nu a lansat nume noi decât în mică măsură (Vladimir Streinu, Zaharia Stancu, Ion Călugăru) și nu a dus polemici literare de anvergură. Este și motivul pentru care istoricii literari nu i-
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
moartă; o lecție de morală ilustrată cu câteva exemple; un jurnal personal și intimist; o reunire întâmplătoare de impresii și opinii - spre exemplu, micro-trotuarul. Reportajul monografic Rar sau deloc folosit în presa cotidiană, acest tip de reportaj îl întâlnim în săptămânale generaliste, de tip magazin, în unele reviste ilustrate. Chiar dacă regulile de bază rămân aceleași pentru orice tip de reportaj, diferențele sunt impuse de vastitatea subiectului (de exemplu, Vaideeni, satul ultimilor ciobani de transhumanță), de mulțimea personajelor (Greci, satul ultimilor italieni
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
membru de onoare al Academiei Române (1991) și membru al Academiei Școlii Superioare din Ucraina (1993). Este președinte-fondator (1989-1990) și apoi copreședinte al Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți. A debutat, în anul 1961, cu poezia Drumeții în săptămânalul „Cultura Moldovei” din Chișinău. Colaborează la „Literatura și arta”, „Dacia literară”, „Cronica”, „România Literară”, „Poesis”, „Vatra”, „Tribuna”, „Septentrion literar”, la care e și redactor, ș.a. În 2000 i s-a acordat Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Volumele Cântece de drum
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
cartea vede lumină tiparului îndată, sub titlul Zile de lazaret. Jurnal de captivitate și spital (1938). Tot în „Revista Fundațiilor Regale”, apoi în „Universul literar”, B. da la iveală alte texte, adunate ulterior în volumul Vin apele! (1940). În 1940, săptămânalul „Vremea” îi publică un amplu fragment de român, integral fiind editat postum în volumul Muschetarii în Balcani. Vin apele! (1982), ce include și o proza inedită, Oreia (Jurnalul actorului Alexandru Miereanu). Apărut la două decenii după încheierea primului război mondial
BANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
-șef al cotidianului „Dimineața” (ulterior numit „Radical”) din Sibiu (1990), șef de secție și secretar de redacție la revista „Continent” din Sibiu (până în 1992), muzeograf și șef de secție (1992-1994) la Muzeul Civilizației Populare din Dumbrava Sibiului, redactor-șef al săptămânalului „Opinia” din Sibiu (1994-1996) și, în același timp, cadru didactic asociat, iar din 1996, cadru didactic titular la Catedra de jurnalistică a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Este doctor în filologie al Universității din București, cu teza Mit și religie
AVRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285504_a_286833]
-
gazetar și traducător. A. face studii liceale la Bârlad. Elev, începe a colabora la gazetele locale („Paloda”, 1896-1899, „Vocea Tutovei”, 1898), folosind pseudonime ca Sorin, A. (și Alecu) De la Tutova sau Delatutova. E printre cei ce redactau aici, în 1898, săptămânalul „Aurora zionistă”. În preajma lui 1900, obține atestatul de institutor de limba română pentru școlile israelite; predă la Huși, scurt timp, apoi în urbea de origine, spre a se stabili ulterior la București. În capitală, a funcționat la școlile „Maria” și
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
cursurile Școlii profesionale „Electromotor” (1973) și ale Școlii de arte-actorie și regie teatru din Timișoara (1974); în 1979 a absolvit Liceul de Filologie-Istorie din același oraș. A făcut studii și la Open University Bussines School din Marea Britanie (1998-1999). Lucrează la săptămânalul de informație și divertisment „Agenda” din Timișoara, ca redactor-șef de secție (social-economic). Este inițiatorul și totodată coordonatorul principal al revistei „Banat-Media”. Colaborează la mai multe publicații din țară și străinătate: „Orizont”, „Paradox”, „Helikon”, „Knjizevni zivot”, „Știință și tehnică”, „Renașterea
BAISKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285553_a_286882]
-
, Iosif (25.XII.1923, Chișinău - 18.IX.1975, Chișinău), poet și eseist. Absolvent al Cursurilor Superioare de Literatură (1956) și al Institutului de Literatură „Maxim Gorki” (1958) de la Moscova, a fost redactor-șef adjunct al revistei „Nistru” și al săptămânalului „Cultura Moldovei”. Debutează editorial cu placheta de versuri La straja vieții (1949). Până în 1974, îi apar alte numeroase volume, precum Din iureșul anilor (1959), Patru sute de privighetori (1963), De vorbă cu dragostea (1965), Nopți de veghe (1971) ș.a. Lirica lui
BALŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285592_a_286921]
-
cu riscul unor defazări și anacronisme în plan publicistic, de „Gazeta de Moldavia” (1850-1858) și „Patria” (1858-1859). A. a mai condus magazinele științifico-literare „Spicuitorul moldo-român” (1841), în ediție bilingvă pentru francofoni, și „Icoana lumei” (1840-1841, 1845-1846), titlu reluat și de săptămânalul scos în 1865 și 1866. A editat „Calendar pentru români” și suplimentul literar „Almanah de învățătură și petrecere” (1847-1869), rămas important prin publicarea unei mari părți din opera proprie. Bogata colaborare la periodicele pe care le-a scos relevă preocupările
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
cursurile Facultății de Drept din București, absolvită în 1982. Jurist de profesie, a lucrat în calitate de consilier juridic la Primăria orașului Oltenița, până în 1993, când a devenit consilier la Inspectoratul pentru cultură din județul Călărași. Este, de asemenea, redactor-șef al săptămânalului „Jurnalul de Oltenița”, corespondent teritorial al publicației județene „Pământul” și realizator al suplimentului literar „Arcadia”. În presă, a debutat în 1983, cu un grupaj de versuri tipărit în revista „Luceafărul”, însoțit de o prezentare semnată de poetul Matei Gavril, și
CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286084_a_287413]
-
conform prevederilor articolului 20 al regulamentului din 13 noiembrie 1878, "administratorii, în circumscripția încredințată lor, au aceleași îndatoriri și drepturi ca și prefectul"489. Articolul 21 prevedea că administratorul "îi înlesnesce prefectului tote sciințele culese la localitate și prin raporte săptămânale le supune la aprecierea prefectului"490. Ultima secțiune a regulamentului prezenta atribuțiile și îndatoririle primarilor localităților dobrogene. Astfel, articolul 23 preciza că "primarul este numit de către prefect dintre cei cinci locuitori aleși ai comunei". În vederea desemnării primarului unei localități, "religiunea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]