1,766 matches
-
tractorul ăla, mititel și vechi, de pe vremea lui Pazvante... Lasă că, vom primi tractoare bune, de la Uniunea Sovietică. Așa ne-au spus, nouă, țăranilor săraci, la căminul cultural începu să cugete, cu mândrie, goldăneșteanul cel calic din neamul goldăneștenilor cei sărmani. Deodată, ca și cum Petrea Păun ar fi recepționat mesajul emfatic și frivol al lui Galan, răsuci capul și se răsti de departe: Ia aminte la un lucru! zise el, pe când negura se topea, străpunsă de primele sulițe de foc ale soarelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cei mai mulți împresurară Pepenoaica. Doar Stalin, ocrotire solitară și tardivă, se zbuciuma, lătrând și urlând a turbare, neînțelegând rostul învălmășitei și gălăgioasei mulțimi. Cineva, din rândul maselor, care nu avea nimic de pierdut, îl suprimă cu o dibace lovitură de secure. Sărmanul Stalin abia mai chelălăi, scurt și stins. Pusă pe o năsălie, împletită, pe loc și în grabă, din mlada de răchită, mirosind ațâțător a sevă, Pepenoaica luă calea Goldanei. Cei patru purtători ai ei, desemnați democratic și anume aleși, brăzdară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
viitură, cu care, cât de voie, cât mai mult de nevoie, s-au afundat în hruba necazului și Pamfil Duran și Manuil Fragă, cât înotând, cât ținându-se de bușteni, cum au putut, până când au fost salvați de noi, mai sărmanii, în al căror ajutor porniseră ei, cu atâta inimă-bărbată Cutezător a fost și bietul Ilarion Cărare, cel care nu a mai apucat să ne spună cum s-a încurcat în blestematul de cablu electric, de pe acei bușteni pe care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
noastre Atunci, a mai spus că la numărul de două ori câte șapte zile, cât avea să se împlinească peste o oră, în care și afară era tot noapte, să ne așteptăm la o schimbare Iar noi, cei din tagma sărmanilor, am așteptat cu istovire și începutul celei de a treia săptămâni a întemnițării noastre sub pământ și sub spaima de negru potop, ceasuri care, prin strecurătoarea răbdării noastre cu mare scumpătate s-au mai strecurat și sătui de adăstare nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
când vine vrun creștin mai așezat și zice: Ia stați rogu-vă, mie-mi pare că treaba asta are cusur. Sau e pehlivănie sau e nebuneală sau și una și alta la un loc" - atunci știți cum se cheamă acel sărman întrebător? Reacționar, rugină paraponisită, austro-maghiar sau rusofil, vânzător de țară. Noi [î]i zicem conservator. Liberal în România nu va să zică ceea ce se zice cu acest cuvânt în alte țări. Dar când cineva n-a învățat carte și-i cam zevzec
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și pedepsește monstruos, începe funcția călăului. Siberia e un salon comod când e vorba de a se pedepsi această nemaipomenită crimă, o crimă atât de mare, comisă asupra unei întregi populații, încît însuși acela care-a cumpărat serviciile prevenitului esclamă: sărmanii cărăuși, sânt tratați fără de milă! Mânați de cnutul cazacului, pe un frig de crăpa lemnele și pietrele, cetățenii liberi ai României mergeau siliți cu carele lor la Gabrova, la Tîrnova, la Selvi, la Biela, și s-au întors unii cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ordinele. În mod automat. Situația specială ." Era o afirmație - legată-de-realitate, deci se încadra în judecata Semanticii Generale. Cuvintele care fuseseră rostite cu atâta indiferență mai aveau și un alt sens revelator: ...alte ființe umane la bord... În afară, desigur, de sărmanul acela tânăr mut, care-i servise omleta, era cât se poate de clar că se referise la domnul și doamna Eldred Crang, cei doi Prescott, Leej și Enro și ceilalți. Aceștia erau încă în viață. Captivi, dar teferi. Brusc, totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
cinci ani, l-au depistat niște cercetători americani la Amsterdam, când a intrat în restaurare. Dar așa ceva n-apare doar în pictură...“ „Corect. Povești în povești, istorii secrete, cifrate sau codate. Cantemir, Sadoveanu, Culianu. Unii cred că și Eminescu, în Sărmanul Dionis. Dar tot nu înțeleg ce-ar putea să aibă o pictoriță suprarealistă cu toată istoria asta?“ „Nu știu. Mai ai puțină răbdare, ajungem imediat la muzeu.“ „Și crezi că se descurcă povestea acolo? Aflăm că Varo era iubita secretă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ea Patton; eu profesorașul local, ea Prima Doamnă a Americii. „OK.“, a zis Mihnea. „Ăsta-i un pasaj. Comentarii, vă rog.“ Îmi plăcea ideea să forfotim prin calculatorul lui Paul. Îi violam corespondența, jurnalele, intimitatea: erau toate călduțe, fragede, nevinovate. Sărmanul nu bănuia nimic, probabil că la ora asta visa la frumoasele lui sau la o catedră la facultate. Mereu mă invidiase, nu știa cum să mă dubleze mai bine. Venea tare amicul Paul din urmă (într-un an, îi dăduseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de piatră fuseseră ascunși în Parcul Libertății, iar Ferdinand și Carol I, topiți de comuniști. Istoria recentă nu scăpase nici ea de mania întemeietorilor. În Piața Palatului, cel puțin, nu te mai vedeai de-atâtea statui: în dreapta bisericii Crețulescu, bustul sărmanului Coposu, ridicat de extratereștri la vreo zece metri altitudine, pe-un drug de piatră; vizavi, lângă reclama cu „Johnnie Walker“, două arătări înghesuite una într-alta, arse parcă de-un incendiu cumplit: un copac de fier negru și-un Brătianu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
un cutremur. Cameliile erau foarte la modă. Toată lumea cerea camelii, toată lumea le căuta. Și vă întreb: credeți că multe camelii se pot găsi într-un județ când toți au nevoie de ele pentru baluri, chiar dacă balurile sunt puține? Petea Vorhovskoi, sărmanul, se prăpădea pe-atunci de dragul Anfisei Alexeevna. Ce-i drept, nu știu dacă o fi fost ceva între ei, adică dacă el putea avea o speranță cât de cât serioasă. Bietul de el era înnebunit, bătându-și capul cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu cumva chiar mai mult. Papușin a fost un negustor foarte bogat. — Halal de prințul Mâșkin, ultimul din neamul său! zbieră Ferdâșcenko. — Ura! strigă Lebedev cu vocea lui răgușită, de om beat. — Și eu care adineaori l-am împrumutat pe sărmanul de el cu douăzeci și cinci de ruble, ha-ha-ha! Curată fantasmagorie! spuse generalul, aproape buimăcit de mirare. Ei, felicitări, felicitări! Și, ridicându-se, se duse la prinț și-l îmbrățișă. După el, și ceilalți începură să se ridice, înghesuindu-se în jurul prințului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
s-a aranjat, de parcă lucrurile ar fi fost într-adevăr pregătite pentru asta, exact ca într-un roman. Le-am spus acestor oameni sărmani să încerce a nu-și pune nici o speranță în mine, că eu însumi sunt un gimnazist sărman (mi-am exagerat cu bună știință umilința; am absolvit de mult cursurile și nu mai sunt gimnazist) și că n-are rost să-mi cunoască numele, dar că plec imediat la Vasilievski Ostrov, unde locuiește colegul meu Bahmutov și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
insuficient care mi-a mai rămas și să-mi caut o altă «faptă bună», mai măruntă, care se încadrează în resursele mele (dacă tot mi-ar da ghes inima să fac fapte bune). Fii de acord că ideea e amuzantă! Sărmanul Bahmutov era foarte îngrijorat pentru mine; m-a condus chiar până acasă și a fost atât de delicat, încât n-a încercat câtuși de puțin să mă consoleze și a tăcut mai tot timpul. Luându-și rămas-bun, mi-a strâns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a abordat și i-a povestit toate amănuntele pe care le știa în legătură cu cele întâmplate, vorbindu-i despre situația în care se afla acum prințul. Nu a greșit: Evgheni Pavlovici s-a implicat cu cea mai mare căldură în soarta sărmanului „idiot“ și, ca urmare a strădaniilor și grijilor sale, prințul a ajuns din nou în străinătate la stabilimentul elvețian al lui Schneider. Evgheni Pavlovici, plecat în străinătate, intenționând să-și petreacă foarte mult timp în Europa și recunoscând că “în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
văzu într-o bună dimineață, cu stupefacțiunea proprie ignorantului, pe stăpânul său ridicat de un vârtej, fără măcar a putea ști din care parte venea vârtejul. Nimeni din oamenii d-lui Brătianu nu știau de ce s-a restras. Nici bănuiau, sărmanii, că puternicul Bismarck, voind a face curte împăratului Napoleon pentru a-i face o mică plăcere sau a-i da un mic semn de amiciție, a ordonat depărtarea ministrului Brătianu tocmai pentru că-i era devotat și prin acest devotament displăcuse
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Fără dânșii ilustrul rector de azi ar fi rătăcit încă mult și bine în regiunile ghețoase ale ingratei științe. Dar talentul concepțiunii cine nu-l cunoaște? O probă între altele, devenită proverbială la Paris: mutismul său la moartea părintelui Snagoveanu! Sărmanul La Bruyere, și pe dânsul l-a chemat în ajutor pentru ca să-l mutileze ca pe împăratul filozof. Se vede că d. Crăciunescu crede că a rupe șase cuvinte dintr-un paragraf și a le așterne pe hârtie este a produce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi făcând daca se vinde cu prețul acesta, daca căutarea lui e egală cu oferta, ba chiar superioară, daca beneficii considerabile au fost realizate de-o mulțime de persoane onorabile și de considerație cari au cumpărat, revândut și șters diferențele. Sărmanul de el! El nu știe că Creditul Mobiliar însuși a vândut și a cumpărat înaintea ochilor lui; că acest vârtej de afaceri a fost jucat anume pentru el, ca să-i ia ochii și să-l atragă cu bănișorii lui, strânși
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de fiecare, când ei, de ș-ar vinde și copiii, tot n-ar plăti banii câți li se cer? În timpul acesta puțina recoltă câtă a rămas țăranului stă pe câmp nestrânsă, putrezește de ploi sau o mănâncă vitele fruntașilor. El sărmanul se zbuciumă, aleargă în toate părțile, urmărit de execuție, ca să poată {EminescuOpXII 306} găsi bani și în cele din urmă se duce acasă, disperat, și, în bocetul femeii ș-a copiilor, își ia vaca, boii, așternutul, tot ce găsește, și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
electorali plătiți, cârciocari și coțcari cari s-au vârât până și în comunele rurale; iată pentru cine păstrăm epitetul, nu pentru bietul nostru popor, pe care numai prefectul roșu d. Vidrașcu îl numește sălbatic într-o țară civilizată. Ignoranța lui, sărmanul, e mai bună decât ignoranța pospăită a acelor redactori ai "Romînului" cari, prin frustrarea statului, grămădesc milioane și segerează în oameni mari. Pentru acești ignoranți nesățioși se bagă țăranii în spini și pâraie înghețate manu militari, pentru a plăti rămășițe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi făcând daca se vinde cu prețul acesta, daca căutarea lui e egală cu oferta, ba chiar superioară, daca beneficii considerabile au fost realizate de-o mulțime de persoane onorabile și de considerație cari au cumpărat, revândut și șters diferențele, Sărmanul de el! El nu știe că Creditul Mobiliar însuși a vândut și a cumpărat înaintea ochilor lui; că acest vârtej de afaceri a fost jucat anume pentru el casă-i ia ochii și să-l atragă în vârtej cu bănișorii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în care se află redactorii foii fanariote nu e nici esplicare pentru mistificațiile ce le dă publicului drept idei ale noastre, nu e nici justificare. N-am numit "canalie" pe poporul românesc, ci am făcut numai deosebirea între poporul nostru sărmanul, care sufere dominațiunea noilor fanarioți și între canalia dominantă, neromînă, care-i impune această dominațiune prin gudurare, prin minciună, prin lingușire și în fine prin împrejurarea tristă că factorul esențial de control, stabilit de Constituția noastră, Coroana, nici cunoaște țara
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nevoie. Spiritualitatea creștină avea să consacre acest aspect al activității sociale, caracteristic creștinismului, la sinodul de la Niceea prin solicitarea expresă de a se construi În fiecare oraș, catedrală și mănăstiri, așezăminte cu scop caritabil, pentru adăpostirea și Îngrijirea bolnavilor, pelerinilor, sărmanilor, orfanilor și văduvelor. Această latură a vieții creștine Începe odată cu acțiunile Împărătesei Elena (mama Împăratului Constantin cel Mare) prin construirea unor așezăminte speciale cum ar fi; xenodochia - pentru străini și pelerini, brephotrophia - pentru săraci, orphanotrophia - pentru orfani, dar cele mai
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
din 1901, în fapt construit, potrivit comentatorului, conform „tehnicii muzicale” a temei cu variațiuni; incultura prozatorului, acesta - demonstrează convingător V. - fiind destul de familiarizat cu filosofia antică greacă. Cartea se încheie cu un eseu pe cât de ambițios, pe atât de riscant: Sărmanul Dionis, Ivan Turbincă și Lefter Popescu față cu transcendența, unde dacă tema e previzibilă încă din titlu, concluzia neașteptată - „în trinomul Eminescu-Creangă-Caragiale, ultimul este cel ce revelă, de fapt, fiorul religios cel mai profund și înfiorat” - arată încă o dată disponibilitățile
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
oprește asupra artei vechi românești, Liviu Marian schițează o biografie a lui Ciprian Porumbescu ș.a.m.d. Spațiul acordat prozei și poeziei e mai redus. Alături de câțiva colaboratori vechi se ivesc alții, printre care Ion Agârbiceanu, Eugen Boureanul, Sandu Teleajen, Sărmanul Klopștock, G.M. Vlădescu (cu proză), Volbură Poiană-Năsturaș, A. Pop-Marțian, Ion Buzdugan, Artur Enășescu, Al. Iacobescu, G. Tutoveanu, Elena Farago (cu versuri). În numărul 34 debutează cu o poezie Radu Boureanu. De notat sunt și numeroasele tălmăciri în românește ale lui
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]