5,379 matches
-
un buget exact? Iată administrația practică a roșilor. Începând cu hoția goală a stupilor neretezați și culminând în specula cu procure fictive, începînd la sfanț și sfârșind cu capitalizarea unei pensii reversibile care nu fusese nicicând votată, începînd cu schingiuirea săteanului și sfârșind cu bătăi date deputaților cari ar îndrăzni a releva - într-un mod oricât de politicos - monstruozitățile guvernului Brătianu, totul e pe o clină de corupție și silnicie bestială, mai rea decât în vremea fanarioților. Aci stă răul. Geaba
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care-l avea "Romînul" în opoziție fiind, reproducem următoarele șiruri din numărul lui de la 2 mai 1875: Ei vor acum să facă ca cuvântul stabilitate să semnifice: jafuri, hoții, bici, impozite ruinătoare pentru cetățeni și sleitoare sorginților averii publice, ruinarea sătenilor pîn-a cerși pe stradele orașelor, uciderea comerțului ș-a născândei noastre industrii, și darea statului român în deplina posesiune a Germano-Ungariei, prin Porțile de Fier, prin căile ferate și prin convențiunea comercială. Cunoscut fiind c-aceasta este ceea ce partida ordinei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
paguba ei va fi. [ 17 octombrie 1880] {EminescuOpXI 373} ["ZIARELE DIN IAȘI... "] Ziarele din Iași ne aduseră curioasa știre că la sosirea M. Sale împăratului Austriei în Bucovina s-ar fi ivit între populațiunile române niște emisari cari sfătuiau pe săteni să nu iasă întru întîmpinarea lui, ci să aștepte venirea împăratului celui românesc. În state mari, precum e monarhia austro-ungară, unde există colțuri de țară și plaiuri de munte nepătrunse de mișcarea prezentului și trăind cu totul în trecut în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trădări și de ucideri, pe tot tărâmul Bucovinei și pe toate părțile otarelor dintre dânsa și noi, necontenit cotropite. În zilele noastre, buna, nobila și generoasa noastră vecină ne-a dovedit amicia ei în timpul ocupațiunii, când provoca pe sub mână pe săteni la răscoală, când ne făcea propaganda de a ne contopi în Imperiu... Această mare amicie ne-o arătă acum, când s-adresă de-a dreptul către Poartă în privința Porților de Fier, când ne răpi linia strategică și economică a Predealului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
introduse grație liber-schimbismului și copiii cari învață abia o meserie și strică zece piei până să nimerească o cizmă vor întreținea ateliere cu produsul obiectelor fabricate de ei? Ce ingenioasă idee! Alta. Institutorii școalelor primare de districte vor preda școlarilor săteni cari se destină la cariera de învățător în comună noțiuni elementare de agronomie, iar aplicațiunile acestei științe se vor face într-o mică fermă model aproape de capitala districtului. Înainte de-a se aplica această reformă salutară ar trebui să se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
știind că de unde nu-i nici împăratul n-are de unde lua. Dările corespunzătoare cu colegiile ce le uzurpează asemenea patrioți le vor plăti nefericitele comune rurale, solidar responsabile pentru încasare. Daca un primar delapidează banii birului, li se vinde nenorociților săteni până și cenușa din vatră spre a restitui banii; daca un patriot fără avere râvnește la onoarea de a fi alegător în colegiul I, sătenii solidar responsabili plătesc pozitiv darea pe care patriotul fără avere n-a avut nicicând de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rurale, solidar responsabile pentru încasare. Daca un primar delapidează banii birului, li se vinde nenorociților săteni până și cenușa din vatră spre a restitui banii; daca un patriot fără avere râvnește la onoarea de a fi alegător în colegiul I, sătenii solidar responsabili plătesc pozitiv darea pe care patriotul fără avere n-a avut nicicând de gând s-o plătească. Sufere vro comparație măsura generală a lui Strat cu latitudinea pe care d. Brătianu a lăsat-o tagmei patrioților întru așezarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
adevăr producătoare pentru finanțele publice. La comisiunile de apel, reclamațiuni au fost pretutindeni cu miile. Și cine au fost prin orașele din țară unde reședeau acele comisiuni au putut vedea pe ulițe, stoluri-stoluri, venind contribuabilii - și mai cu seamă contribuabili săteni - plîngîndu-se despre nedreptățile ce li s-au făcut. Recensimîntul mai era dominat de-a idee de-a dreptul hidoasă. Falcea de pământ lucrată de sătean pentru el însuși s-a găsit de cuviință de-a se estima cu un preț
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acele comisiuni au putut vedea pe ulițe, stoluri-stoluri, venind contribuabilii - și mai cu seamă contribuabili săteni - plîngîndu-se despre nedreptățile ce li s-au făcut. Recensimîntul mai era dominat de-a idee de-a dreptul hidoasă. Falcea de pământ lucrată de sătean pentru el însuși s-a găsit de cuviință de-a se estima cu un preț foarte mare, mult mai mare decât cel mai urcat preț al pământului proprietății mari. Pentru ce această nedreptate? Pentru ce în aceeași localitate să admită
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pământului proprietății mari. Pentru ce această nedreptate? Pentru ce în aceeași localitate să admită două moduri de estimațiune; pentru ce, dacă pământul cultivat cu bani de proprietar sau arendaș se evaluează de exemplu cu 20 lei falcea, acel cultivat de sătean însuși să fie evaluat de 30 sau 40 lei falcea? Pentru ce această nedreptate? S-a răspuns că țăranul muncește singur pământul său și prin urmare nu are cheltuieli de exploatare. Iată o monstruozitate! Agenții numiți după modul espus păreau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al unei anomalii nemaiînchipuite. Cari a fost rezultatele acestui recensimînt făcut în niște astfel de condițiuni? Marea mulțime de contribuabili au reclamat, contestând evaluările făcute. Unele din aceste contestațiuni au fost admise, dar cele mai multe, și în general acelea ale locuitorilor săteni, au fost respinse. Astfel s-au văzut mulți, foarte mulți ieșind de la comisiunea de apel cu lacrămile în ochi și zicând că nu le-a mai rămas altceva decât să-și părăsească pământurile; și întru aceasta poate să fie multă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și zicând că nu le-a mai rămas altceva decât să-și părăsească pământurile; și întru aceasta poate să fie multă dreptate în spiritul lor practic. Căci dacă ar fi fost numai încărcarea la preț tot ar mai fi putut săteanul să lupte. Dar, pe lângă încărcarea la preț, s-a încărcat încă și la cantitate, socotindu-se un număr de fălci mai mare decât ce are în realitate. La estimarea proprietăților mari s-a procedat astfel încît sânt proprietari cari sânt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Buzău. În județul Buzăului îndeosebi proprietatea țăranilor, în masă, s-a urcat la 20 franci pogonul ca evaluare de venit - în plasa Câmpului; și aceasta la toate pogoanele fie mocirlă, fie râpe. Pe proprietatea Macoveiul {EminescuOpXI 431} s-au împroprietărit sătenii pe 6 000 pogoane. Impozitul sătenilor pentru aceste 6 000 pogoane e mai mare decât impozitul pus asupra proprietarului care are 35 000 pogoane. La proprietar n-a avut ce să facă, căci a fost contract; și acolo prețuirea este
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
țăranilor, în masă, s-a urcat la 20 franci pogonul ca evaluare de venit - în plasa Câmpului; și aceasta la toate pogoanele fie mocirlă, fie râpe. Pe proprietatea Macoveiul {EminescuOpXI 431} s-au împroprietărit sătenii pe 6 000 pogoane. Impozitul sătenilor pentru aceste 6 000 pogoane e mai mare decât impozitul pus asupra proprietarului care are 35 000 pogoane. La proprietar n-a avut ce să facă, căci a fost contract; și acolo prețuirea este foarte adevărată, căci atât produce pogonul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care are 35 000 pogoane. La proprietar n-a avut ce să facă, căci a fost contract; și acolo prețuirea este foarte adevărată, căci atât produce pogonul de bărăgan. La munte toată lumea știe cum s-a făcut la 1864 împroprietărirea sătenilor: li s-a dat pământ și bun și rău, li s-a dat 3, 4 pogoane arătură și restul mlaștină sau râpe. Dar recensimîntul actual [î]i consideră ca pământ bun toate aceste pogoane. Cum să se conteste aceste constatări
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în 3 iunie 1890 adunare se ține la Hotoan); participant în grupul românilor care duc "Memorandumul" la Viena (1892), la procesul "memorandiștilor" de la Cluj (1894), prezent la 1 dec. 1918 la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, însoțit de câțiva săteni din Hotoan. Era abonat la toate gazetele și periodicele românești fiind un focar de cultură pentru zona sătmăreană. A publicat cartea de rugăciuni "Icoana sufletului" (1884) care a cunoscut zeci de ediții. A ținut în decursul vieții "Cronica de la Hotoan
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
decursul vieții "Cronica de la Hotoan" o adevărată istorie a părților sătmă rene. Din date ei se observă racordarea sa la evenimentele istorico-culturale ale vremii, legăturile strânse cu personalitățile din Ardeal și părțile de peste munți. Nu lipsește nici mândria protopopului față de sătenii săi care l-au încântat pe regele Ferdinand și pe regina Maria la gara din Carei cu cântecele lor (25 mai 1919). Notele despre M. Eminescu Prin însemnările sale "cronicarul" de la Hotoan ne dovedește că sătmărenii aveau conștiința valorii lui
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
violat domiciliul, căutându-i și s-au organizat echipe pentru scotocirea pădurilor și prinderea celor fugiți de acasă. De asemenea, s-a folosit metoda amenințării cu arestarea de către organele de securitate sau miliție, cât și constrângerea fiscală, silindu-i pe săteni să plătească impozitul pe tot anul și obligându-i să facă contractări, aceasta în urma dispozițiilor date în Plenara Comitetului Raional Urziceni din 5 martie 1959, unde s-a arătat că fiecare țăran este obligat să contracteze, fixându-se următoarele norme
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
surugii și căpitanii de poștă că „au văzut sârma rumpându-să singură de la sine, chiar între pocită Berheciu și Pereschivu, din cauză că ea nefiind întinsă pe stâlpi după cuviință de către oameni sperenți și cu știință de asămine lucrare, ci de cătră lăcuitorii săteni, care au fost rânduiți din zilele de șosăle”. Revizorul adăuga că linia telegrafică este mereu amenințată, deoarece „stâlpii sunt îngropați chiar prin mijlocul drumului mare și trecând cară zi și noapte, să anină de stâlpi și indată se poate rumpe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a velnițelor, ținem însă să subliniem că aici lucrătorii, în marea lor majoritate, erau salariați, iar meșterii, dintre care mulți sunt străini, erau toți salariați. În anul 1843, în „Statisticeștile științi” referitoare la Târgu Neamț, se arată că atunci „când sătenii nu au lucrarea pământului, se îndeletnicesc mai deosebit cu tocmire de argați pe la velnițe, acei mai săraci”. La velnițele mari lucrau numeroși muncitori, ca de pildă la velnița de pe moșia Siliștea (Suceava), a cărei proprietar, în 1862, avea la velniță
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1866 că „rotarii se ocupă numai cu facerea roatelor și a carelor, și aceasta în timpul cel pierdut al anului și fără a abandona lucrarea pămîntului”. În „Statisticeștile științi”, întocmite în deceniile V și VI ale secolului trecut, se subliniază că sătenii se ocupă de meșteșugării „când nu au de lucru” la câmp. Obiectele executate de ei sunt destinate pieții sau lucrează la comandă, angajându-se într-un loc sau altul. Meșteșugarii de cherestea „vând pe la târguri”, „lucrează binale de lemn pe la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lemn pe la târguri și pe la moșiile boierești”, „lucrează pe la târguri” etc., sunt formule pe care le întâlnim adeseori în documentele vremii. În Arhivele Statului Iași se află numeroase contracte încheiate între negustori sau arendași, pe de o parte, și meșteșugari săteni, pe de altă parte, prin care cei din urmă se angajează să execute contra plată lucrări de „chereste”. Acești meșteșugari se încadrează în mica producție de mărfuri, sub cele două forme ale ei: lucrul la comandă și lucrul pentru piață
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
legat de pământ este legat de proprietar. Lui nu i se eliberează patentă, pentru a nu se bucura de privilegiile patentărilor, pentru a nu fi scutit de beilicuri, pentru a nu-l lipsi pe proprietar de clacă. În felul acesta, săteanul nu poate ieși decât cu foarte mare greutate din starea de țăran pentru a intra în cea de meseriaș sau de orășean. Este adevărat că meșteșugarii au dreptul să se strămute, dar strămutarea se putea obține numai după depășirea a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se strămute, dar strămutarea se putea obține numai după depășirea a numeroase dificultăți și piedici mai mult sau mai puțin artificiale. Din această cauză, deși mulți dintre ei își deschid în orașe și târguri dugheni și ateliere, continuă să rămână săteni. În articolul 127, capitolul al III-lea, secția a VII-a a Regulamentului Organic, se prevede că săteanul nu se poate strămuta decât în ultimul an dinaintea catagrafiei, cu știrea proprietarului și a stăpânirii. Strămutarea trebuia anunțată proprietarului, judecătorilor sătești
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai puțin artificiale. Din această cauză, deși mulți dintre ei își deschid în orașe și târguri dugheni și ateliere, continuă să rămână săteni. În articolul 127, capitolul al III-lea, secția a VII-a a Regulamentului Organic, se prevede că săteanul nu se poate strămuta decât în ultimul an dinaintea catagrafiei, cu știrea proprietarului și a stăpânirii. Strămutarea trebuia anunțată proprietarului, judecătorilor sătești și isprăvniciei cu un an înainte. În ceilalți ani care despart o catagrafie de alta, țăranii se pot
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]