3,827 matches
-
cu păduri în alternanță cu pajiști stepice, cu mlaștini și bălți. În părțile ocupate permanent de ape creșteau pe suprafețe întinse trestia și papura, rogozurile și pipirigurile. De-a lungul Văii Gepiului și pe grinduri se dezvoltau asociații alcătuite din sălcii, răchițișuri, arinișuri, stejărișuri de luncă. Astăzi vegetația lemnoasă este redusa la Pădurea Rădvani în suprafață de 276 ha, formată din stejăriș în asociație cu cer, carpen și arbori rezistenți la umezeală, frasinu, ulm, păr și măr sălbatic, corn, alun, salcâm
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
un diptih din același secol. În anul 1883, s-au făcut restaurări la biserică, iar în anul 1965, s-au acoperit complet cu tablă toate turnurile bisericii. Biserica, cu zidurile ei înalte și cu turnuri disproporționate, se arată impunătoare, printre sălciile luncii Sucevei, călătorilor cu trenul spre Putna voievodală. În anul 1982, sub îndrumarea părintelui paroh Cojocaru Nicolae, s-au efectuat o serie de reparații la biserică. După venirea în parohia Bilca a părintelui Gheorghe Calancea, în anul 1989, s-au
Comuna Bilca, Suceava () [Corola-website/Science/301930_a_303259]
-
Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). În arealul rezervației vegetează mai multe rarități
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). În arealul rezervației vegetează mai multe rarități floristice; dintre care unele
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
1965-1980, zona fiind apoi reîmădurită cu esențe de fag și molid care în zilele noastre au ajuns la un diametru de aproximativ 20-25 cm, departe de a mai fi exploatabile. În luminișuri crește zmeurul, murul, afinul, socul de munte și salcia căprească. De-o parte și de alta a râului și a afluenților săi crește arinul comun și arinul de munte, smeurul și murul, feriga, feriguța, urzica, mătrăguna, măcrișul iepurelui, fragul, floarea paștelui și ghiocelul. Desigur în acest etaj arboricol se
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
răcoroasă pentru păstrarea alimentelor. În perioadele calme ale istoriei gospodăria țărănească din Sud-Est evoluează, începând să fie înălțată deasupra pământului, construită din bârne de salcâm, lipite cu chirpici și fiind alcătuită din două încăperi, acoperită cu stuf sau nuiele de salcie sau salcâm, esențe des întâlnite în zonele de luncă. Astfel s-a ajuns ca în zilele noastre, gospodăria din această zonă, să fie cel mai adesea construită din cărămidă, fie arsă, fie nearsă, acoperită cu olane sau cu șită din
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
schimb local vârfuri de săgeți din bronz, al căror tub de înmănușare se umplea cu plumb pentru a anula calitatea de armă a obiectului. Ulterior s-au turnat semne premonetare din bronz care aveau o formă asemănătoare unei frunze de salcie și greutatea de câteva grame. Se pare că primele monede propriu-zise au fost bătute în Asia Mică, în secolul VII î.Hr., dintr-un aliaj natural de aur și argint numit "electrum" (prescurtat EL în numismatică). În epoca antică dar și
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
pentru care n-a fost nici arestat, nici anchetat. Ispășește o pedeapsă de opt ani muncă silnică conform art. 209 din Codul penal pentru crime împotriva orânduirii sociale în lagărele de reeducare din Deltă și Insula Mare a Brăilei, la Salcia, Grădina, Stoenești, Giurgeni și în cele din urmă la Gherla. Este amnistiat cu 1 iulie 1964, însă este eliberat de la închisoarea Gherla abia pe 15 august 1964. Își reia căsnicia de numai șase luni după aproape șapte ani de privațiuni
Aurelian Gulan () [Corola-website/Science/321660_a_322989]
-
roadele pământului, să sărbătoriți sărbătoarea DOMNULUI șapte zile: în ziua întâi este odihnă și în ziua a opta iară este odihnă." În ziua întâi să luați poame de copaci frumoși, ramuri de finici, ramuri de copaci cu frunzele late și sălcii de râu și să vă veseliți înaintea DOMNULUI Dumnezeului vostru, șapte zile." "Să prăznuiți sărbătoarea aceasta a DOMNULUI șapte zile în an: acesta este așezământ veșnic în neamul vostru. În luna a șaptea să o prăznuiți." Să locuiți șapte zile
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
în buchet. 3. Hadas (în ebraică: הדס) trei ramuri de mirt [ori "crengile de copaci cu frunze"]. Frunzele de mirt cresc în trei niveluri fiecare și sunt necesare tot trei ramuri pentru buchet. 4. Aravah (în ebraică: ערבה), ramura de salcie cu frunze ["de sălcii de pârâului care nu se scutură"]. Rămurelele cresc lungi și sunt căptușite cu frunze lungi, înguste. Sunt necesare două ramuri de salcie pentru un buchet lulav. Aravot au nevoie de multă apă să nu se usuce
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
în ebraică: הדס) trei ramuri de mirt [ori "crengile de copaci cu frunze"]. Frunzele de mirt cresc în trei niveluri fiecare și sunt necesare tot trei ramuri pentru buchet. 4. Aravah (în ebraică: ערבה), ramura de salcie cu frunze ["de sălcii de pârâului care nu se scutură"]. Rămurelele cresc lungi și sunt căptușite cu frunze lungi, înguste. Sunt necesare două ramuri de salcie pentru un buchet lulav. Aravot au nevoie de multă apă să nu se usuce. Adesea, în timpul zilelor de
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
sunt necesare tot trei ramuri pentru buchet. 4. Aravah (în ebraică: ערבה), ramura de salcie cu frunze ["de sălcii de pârâului care nu se scutură"]. Rămurelele cresc lungi și sunt căptușite cu frunze lungi, înguste. Sunt necesare două ramuri de salcie pentru un buchet lulav. Aravot au nevoie de multă apă să nu se usuce. Adesea, în timpul zilelor de Succot ele sunt învelite într-un prosop umed. Notă: Aravot sunt, de asemenea, utilizate pentru o ceremonie separată privind Hoșna Rabba ( în
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
de trei ori în șase direcții: înainte, la dreapta, în spate, la stânga, sus, și în jos. După ce luați buchetul, introduceți ramura de palmier (lulav), în centru, și strângeți folosind benzile din pachet după cum este necesar. Luați cele două ramuri de salcie (aravot) și introduceți-le în camera de stânga, iar cele trei ramuri de mirt (hadasim) și le inserați în camera de dreapta. În cele din urmă, să luați "fructul arborelui frumos" (adică, etrog, lămâia) și pregătiți recitarea binecuvântării. Conform principiului
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
Această zi este marcată de un serviciu special, în care se fac șapte circuite de credincioșii care țin buchetul celor patru specii, recitând Psalmul 118:25 împreună cu rugăciuni. În plus, se bate pe pământ un mănunchi din cinci ramuri de salcie. Șemini Ațeret (în limba - "A Opta [zi] de Adunare"; pronunția Așkenazic "Ș’mini - Ațereț") este o sărbătoare celebrată în ziua 22-a lunii biblice Tișri. Simhat Tora, ori Simḥath Torah (sau Simkhes Toreh, în limba , literar, "Bucurie cu Tora/Bucuria
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
atât de lentă din cauza zăpezii proaspăt căzute care făcea tragerea săniilor să fie la fel de grea de parcă ar fi fost trase prin nisip. Până la 26 septembrie, ajunseseră până la marginea unui fiord îndreptat spre vest către Godthaab. Din cortul lor, din câteva sălcii ce creșteau acolo și din părți din sănii, Sverdrup a improvizat o ambarcațiune, și la 29 septembrie Nansen și Sverdrup au început ultima etapă a călătoriei, vâslind de-a lungul fiordului. Patru zile mai târziu, la 3 octombrie 1888, au
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
și a vitelor. Dacă vitele erau mânate din urmă de băieții mai mari folosindu-se de biciul din care pocneau cu anumite semnificații, oile erau duse de femeie și de copii mai mici, care dau după ele cu jăpălici de salcie, o moștenire străveche păstrată încă în Apuseni, obicei ritualic de forțare a vitalității și norocului. Niciodată aici oile nu se mână cu bâta, ca în alte părți, măcar că ciobanii de pretutindeni nu-și lovesc oile sau câinii. Până la sfinții Petru
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
străveche în zonă. Mai toate familiile aveau pe lângă casă o stupină, fie ea numai de 4-5 stupi. Pe părțile însorite ale caselor sau șurilor se puneau polițe special făcute, pe care erau înșirate coșnițele făcute din curpeni sau nuiele de salcie. Acești stupi asigurau familiei mierea pentru alimentație sau de leac. Mierea se mai folosea la prepararea băuturilor seducătoare, cum era țuica în care se macera izmă creață. Cu timpul, în epoca modernă, odată cu apariția în comerț a zahărului, cei mai mulți oameni
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
căci dacă nu le-ar fi teamă de legile pământești, ar fi în stare să se năpustească ei personal asupra noastră, ca odinioară arhiereii poporului Israil care cereau răstignirea lui Iisus."" A fost întemnițat apoi în colonia de muncă de la Salcia, unde a fost obligat să facă munci grele, în condiții extrem de dificile, pe frig sau arșiță, cu foame tot timpul, cu norme mari, bătăi, insulte și izolare completă. În acest penitenciar, s-a îmbolnăvit și a fost mult timp internat
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
mas), alun sălbatic (Corylus colurna), soc (Sambucus nigra) etc. Răspândirea în trecut a pădurilor este atestată și de o serie de fitonime ca: Dumbrăveni, Ipotești, Lisaura, Plopeni, Salcea, Tișăuți și altele. Vegetația de luncă a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcie, răchită, plop, arin) și ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocoșului etc). Pe teritoriul municipiului și în împrejurimi se găsesc și plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite de lege. Astfel, la circa 9 km de oraș și la 1 km
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
de Slobozia, contactul cu alte persone din alte zone datorită caracterului turistic al localității și proveniența locuitorilor din regiuni total diferite, au dus la un anume „amestec” de obiceiuri. Prima mare sărbătore dinaintea Paștelui o reprezintă Floriile. Se aduce acasă salcie sfințită și se pune la icoane pentru binele casei. Sarbatorile Pascale au rămas cele mai importante sărbatori ale comunității. S-au adaptat modele inexistente ("Capra" spre exemplu se pare că nu exista în urma cu 50-60 de ani, acest "imprumut" fiind
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
stațiunii și a vegetației forestiere în etajul de silvostepă cu tipul de stațiune: Arboretele situate în cadrul ariei în Ocolul silvic Mihailovca reprezintă culturi de ameliorare a terenurilor degradate formate de specii de salcâm, pin negru, prun, nuc, paltin de câmp, salcie, ulm de câmp, arțar tătăresc.
Râpele de la Cimișlia () [Corola-website/Science/329701_a_331030]
-
Făgărașului (grupă montană ce aparține lanțului carpatic al Meridionalilor). Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (cu specii de "Fraxinus augustifolia" și "Fraxinus excelsior"), ulm-de-câmp ("Ulmus minor"), velniș ("Ulmus laevis"), salcie târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), măceș ("Rosa canina") sau mur ("Robus fruticosus"). La nivelul ierburilor rezervația naturală adăpostește comunități de narcise cu specii de "Narcissus poeticus" (narcisă albă), "Narcissus stellaris, Narcissus radiiflorus" (coprine) sau "Narcissus seriotinus". În arealul "Poienii Narciselor" sunt semnalate
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
vorbind În șoaptă despre dezgroparea În Insulă mare a Brăilei a osemintele unor foști deținuți politici cu lanțuri la picioare și cătușe la mâini, sau despre Întâmplarea În care un copil a scos la suprafață În zona fostei Închisori de la Salcia un craniu omenesc lângă care a găsit un lanț de fier. Ei nu au putut citit În presă despre corpul perforat de piroane al fostului deținut politic Sotir Georgescu, sau despre proteza dentară care a mai rămas din fostul comandor
Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_351]
-
extinde la aproximativ 40 de metri spre sud și vest, și a atenționa un pericol pentru circulația vapoarelor. Malul este fixat cu ziduri din piatră de zidărie. Insula a fost plantată în 1935 de către comunitatea artistică de pe Fraueninsel cu o salcie înaltă de aproximativ 6 m pentru a o face mai vizibilă pentru marinari. În timpul unei sărbători comunitatea artistică a "botezat-o" insula "Sahara". Salcia a fost în ultimii ani victimă a unei furtuni și a fost înlocuită cu o salcie
Schalch (Chiemsee) () [Corola-website/Science/327436_a_328765]
-
piatră de zidărie. Insula a fost plantată în 1935 de către comunitatea artistică de pe Fraueninsel cu o salcie înaltă de aproximativ 6 m pentru a o face mai vizibilă pentru marinari. În timpul unei sărbători comunitatea artistică a "botezat-o" insula "Sahara". Salcia a fost în ultimii ani victimă a unei furtuni și a fost înlocuită cu o salcie tânără. Spre deosebire de Fraueninsel ce se află în apropiere, Schalch nu aparține municipalității Chiemsee, ci este ca și lacul o zonă neîncorporată.
Schalch (Chiemsee) () [Corola-website/Science/327436_a_328765]