2,190 matches
-
o prăvălie ca asta ?» Arogantul negustor, văzând că are ce a face cu un om simplu, îi răspunse în batjocură. - «Aci, măi țărane se vând capete de măgari !» La o asemenea impertinență, Badea Cârțan al nostru a reacționat prompt : - «Bag sama că tare bine vă merge negoțul de îndată ce în toată bolta dumitale nu se mai găsește decât o singură bucată din marfa ce o aveți de vânzare !» în neobosita sa preocupare pentru ridicarea nivelului intelectual al fiilor de țărani din Ardealul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
îl sărutau. Câte săruturi a primit de la turiști, îi ajungeau pentru o viață întreagă! Fetele și femeile erau lăudate pentru frumusețea lor și cele care dansau elegant primeau mai multă băutură. Bărbații erau mai mult criticați. Se făceau glume pe sama lor și cei care nu prinseseră ritmul dansului erau stropiți cu jet de băutură pe față, pe păr, în râsul celor din jur. Prinși de vraja legendelor, de farmecul dansurilor și melodiilor grecești, de minunata priveliște a mării, nici nu
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
întâmplat altui popă în lume. El era în altar. Lumânări subțiri și încovrigite de ceară galbenă ardeau cu mucuri mari lângă icoane și ceara curgea topită pe podele. Buchilat, fornăit, încurca-ntr-o carte, [cu] ochelari pe nas, nebăgând de samă că i se aprinsese o mânecă de la antereu. Puțea a ars, dar el gândea că miroase a tămâie. Nicodim, cu lacata de la biserică-n mână, adormise într-o strană și cânta prin somn Doamne miluiește! Când tresărea pe trezite, începea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
îl răstoarnă... Întuneric. Băh! pe fereastă, Nicodim urlă, Buchilat simte cum îl frige cineva de mână ș-o rupe la fugă. Popa-și ia prin întuneric cojocirocul [c]ul și-l încalță de spaimă. N-are vreme să bage de samă, ia poalele cojocului în cap și năvăleșt[e] spre ușă, În fereastră: Băh! Când dă să iasă pe ușă, Nicodim zice: Uite-l mă, uite-l, repede ușa-napoi ș-o închide cu lăcata. În fereastă: Băh! Popa scutura de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
talent: ei știau a cristaliza împrejurul lor un fel de curte, compusă din boierănași sărăciți cari, slujind, își recâștigau pe-ncetul o avere din care să poată trăi fără grijă, din rude scăpătate, însă pline de deșărtăciune, cari trăiau pe sama vărului avut [...] un popor de servitori, țigani și străini, cari "jos" trăiau sfădindu-se și clevetindu-se la boieri unul pe altul. Capelmaistru curții era în genere vo cioară bătrână și isteață care știa cântece bătrânești, doine, hore, cântece de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și de talentul său venit din cerurile-nalte revine sublimat în caracterizarea lui Dionis: Așa era elementul său. O lume întreagă de închipuiri umoristice îi umpleau creierii, care mai de care mai bizară și mai cu neputință. El băga de samă că gândirile lui adesa se trasformau în șiruri ritmice, și atunci nu mai rezista de-a le scrie pe hârtie 246... Viața sufletească, poate cea mai adâncă și mai armonioasă dintre toate lăsate de Dumnezeu pe pământ, este surprinsă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
interior cum îi place pentru acest biped îmbrăcat în negru și omul lor e gata. "E un nebun", zice cutare, "E fantast", zice cutare, "Așa! Vrea să treacă de original", zice un al treilea și toate aceste individualități croite pe sama mea, atribuite mie, nu au a împărți cu mine nimic. Eu sânt ce sânt, destul că sânt altceva decât ceea ce cred ei. Lauda lor nu mă lingușește, pentru că ei laudă o individualitate care nu-i identică cu a mea batjocura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a venit satul întreg ... unii din ei plângeau; eu priveam la ei, dar nu știam ce să cuget. Mai văzusem adeseori oameni țepeni întinși pe câte-un pat numit năsălie, purtați pe sus între cântece și plâns, și băgasem de samă că, de câte ori trecea o nuntă așa de tristă pe lângă casa noastră, mamei îi curgeau din ochi lacrimi mari, dar nu știam de ce... Veni noaptea ...[...] mama sta tot întinsă, tot nemișcată, tot galbenă. A treia zi o au dus-o oamenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Muzicalitatea cosmică emană din toată ființarea lui poetică, pe care nu se sfiește s-o transpună în Sărmanul Dionis: O lume întreagă de închipuiri [...] îi umpleau creierii, care mai de care mai bizară și mai cu neputință. El băga de samă că gândirile lui adesea se transformau în șiruri ritmice, în vorbe rimate, și atunci nu mai rezista de-a le scrie pe hârtie 128. Și mai departe, după un dialog semnificativ: Aș voi să văd fața lui Dumnezeu, zise el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Că la țară românesc / Toți faliții pot să vie / Ca să facă bogație!"Premonitorie, strofa ce urmează pare a vorbi despre... Bechtel: "Kilometri poți să fașe / Mii și sute, chit îți plașe / Și habar de grijă n-ai / Că în veci samă nu dai". Exista disponibilitate și generoasă receptivitate pentru farse. De 1 aprilie, rezervatul savant Gr. Cobălcescu a vestit că s-a descoperit, la Repedea, un vulcan gata-gata să erupă. Drept pentru care, în mare grabă, au început să se alcătuiască
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
la a cincea classa inclusivu, carii se voru bucură de calitățile însemnate la litera a, si b, si carii voru ave vîrstă și timpulu domiciliului prescrise la litera c). ... Articolul 23 Contribuțiunile plătite de catra femeie se potu ținea în sama bărbatului asemene și contribuțiunile plătite de catra minorii tatălui loru. Văduva va pute, de vă voi, socoti fiului seu celui mai mare, seu ginerului seu, contribuțiunile ce platesce spre a'i procura dreptulu de alegetoru. Articolul 24 Dreptulu de alegetoru
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
ca o critică nepărtinitoare, aspră să le cerceteze pe toate, și ca într-un ciur să le vînture, lăudînd cele bune și aruncînd în noianul uitării pe cele rele; și una și alta după principiile sale, și fără a lua sama la persoana și starea autorilor?" Un alt merit al revistei constă în faptul că programul politic și cultural al acesteia a servit dezvoltării teatrului de pe întreg cuprinsul țării. La "Dacia literară", s-a militat pentru un repertoriu original pentru o
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
F (a Probe) on a head H at syntactic location α (Fα) scans its c command domain for another instance of F (a Goal) at location β (Fβ) with which to agree. (ii) Replace Fα with Fβ, so that the same feature is present in both locations. Așa cum rezultă din definiția prezentată în (45), condiția fundamentală pentru ca două proiecții sintactice să participe la operațiunea de ACORD este ca ele să fie în configurație de c-comandă (comandă categorială)32. Operațiunea de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prin adjuncție în structura verbului (v. analiza în §III.3.1.2.4) și se deplasează odată cu verbul în domeniul C, indiferent că vorbim despre forme sintetice (81) sau forme analitice (82): (81) a. Mai micșurași-l cu puțin cu sama de înger (PH.1500−10: 5r) b. Mai veselecu-me și me maibucuru de tinre (PH.1500−10: 5r) c. Lăudați Domnului toate limbile, mai lăudați-lu toți oamenrii (PH.1500−10: 100v) d. Mai veseliiu-me de cei ce dziseră mie (PH
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
alte texte din româna veche (180) și este prezent ca strategie și în româna modernă (cu majoritatea verbelor care pot avea complement propozițional) (181) (fiind prezent și în alte limbi, v. Holmberg 1997). (180) a. Iar tătarâi și cu o samă de turci călărime le-au ieșit înainte și-i tot ceheiea prenpregiur, de le lua oamenii di pre la iarbă, iar să le stea împrotivănu putea. (NL.~1750−66: 363) b. Năcăji-i-vor și a sta / N-or putea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Mihail Moxa, Cronica universală, ed. G. Mihăilă, București: Minerva, 1989, 95-223. Mol.1689 Molităvnic. Ed. A. Dumitran, A.-M. Gherman, A. Vanca, Alba Iulia: Reîntregirea, 2009, 163-1075. NL.~1750-66 Ion Neculce, Letopisețul. Ed.: Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, ed. I. Iordan, București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă, ed. a II-a, 1959, 31-388. NT.1648 Noul Testament. Ed. Alba Iulia: Reîntregirea, 1998. PH.1500-10 Psaltirea Hurmuzaki, ed. I. Gheție și M. Teodorescu, București: Editura Academiei Române
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
politics, both external and internal, during that period, focusing on the rise of Ceausescu and the spectacular foreign policy initiatives of the Romanian Socialist Republic (RSR) in the second half of the 1960s, initiatives that irritated Moscow but, in the same time, attracted Western sympathy and capital. The 1971 ideological flux, which I have called the manifest moment of romantic Leninism, also comes into attention. The 1970s do not bring major changes in the foreign policy of RSR. The most important
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pentaclu. 178 Albert Pike în Sepher-ha-Debarim: "Jakin thus while symbolized the state of erection of the membrum virile when prepared for begetting or creating in the womb. Boaz symbolized the potency vigor and fierce and even cruel desire of the same member". 179 Ovidiu 180 Cicero, De Legibus 181 De exemplu în creștinătatea Romano-Catolică înseamnă un semn vizibil, exterior al unei grații invizibile și secrete, în hinduismul brahmanic samskara este un act sacru care perfecționează omul care după mai multe asemenea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în mintea rătăcită a celui care a fost pus rege de Ion Antonescu, și a unor vagi umbre distilate de vălmășagul istoriei, și a câtorva mai tineri, regaliști din snobism, nu și-ar da atâta cu stângul în dreptul dacă o samă de apelpisiți și apelpisite de pe la toate televiziunile nar promova cu aplomb găunos și păgubos, pe majestatea-sa, regele Mihai și pe altețele lor de cum vor să-și zică, treaba lor, dar de ce prințul Duda de România ? Actorașul, se vede treaba
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu formula: „Să te întorci sub scut, sau pe scut”, viu ori mort adică, dar să nu fugi de pe câmpul de luptă, să nu arunci oprobiul și dezonoarea asupra familiei și cetății. Nu mă îndoiesc că se vor afla o samă de viteji văzduhiști care vor zice că adică, de ce să nu le dăm noi cu tifla rușilor? Păi, dacă te ține bricinarul, de ce n-o faci? Ar fi grozav, și mi-ar plăcea și mie, să-ți dea mâna să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
membri partidului, se obișnuise, bălăcindu-se în apa călduță a opoziției. Deja alegerea lui Victor Ponta a fost întoarsă pe toate părțile; presei scrise și vorbite nu i-a scăpat nici un gest, o privire, o intonație, i-au descoperit o samă de cusururi, între care s-a zis, cu o oarecare îndreptățire, că e o prelungire a lui Năstase și o revanșă a lui Ion Iliescu; la calități nu i s-a trecut decât tinerețea, noroc că nu s-a spus
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pună pe tapet ziua de 10 mai, ca să ne reamintească că am avut o monarhie prusacă, cu prea multe păcate și prea multe bube-n cap, ca să nu i se fi dat un șut în fund, gest regretat de o samă de încurcă lume. Tocmai între 2 și 8 mai, pe 6 mai, într-o joi (tot într-o joi a avut loc și crahul bancar de la New York în 1929, care a declanșat criza economică (1929-1933) și-a găsit timp președintele
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de fapt s-a reactivat, o mai veche forță politică, ați ghicit? numită Partidul Comunist Român, nu din România, ca cel creat la 8 mai 1921, fiindcă nu e secție a unei Internaționale a IV-a Comunistă neîntemeiată încă. O samă dintre cei care se bălăcesc cu folos personal în capitalismul dâmbovițean guraliv și tembel, păgubos și trădător, distructiv și hoț, or să zică ce se zice: ia, acolo, o mână de nostalgici, se înclină și ei la icoana lui Ceaușescu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
specialiștii în căutat nod în papură vor zice, ca să rămână pe-a lor, că Ceaușescu, ca să facă loc la megalomania lui, a distrus bisericile, casele, parcurile, locurile de joacă ale copiilor, tot, tot, și a semănat blocuri. Dintr-o dată, o samă dintre cei care s-au simțit reprimați de regim, și-au pus în „cădelnița” minții prea multă tămâie ca să mai rămână loc și de altceva, și, crezând că astfel se pun bine cu cele sfinte, au format corul celor care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
burghezi care făceau o revoltă în genunchi, pe care nu i-a criticat Engels, i-a luat în râs. Pe ai noștri i-a pus în insectarul călduț al neimplicării Herta Müller, posesoarea Premiului Nobel pentru literatură, cu care o samă de nărozi mari și mici se mândresc, pe neîntemeiatul motiv, că laureata este nemțoaică din România. Asta-i cam tot așa cum ne lăudăm cu Ionesco, Cioran, Eliade, care aparțin altor culturi, și cum se spunea că filmul „Dacii” este pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]