2,446 matches
-
în unele instrumente mai vechi de cercetare a satisfacției se adresau întrebări de tipul ,,Cât de mult sunteți satisfăcut de munca pe care desfășurați?”, în altele mai noi subiecții anchetați erau rugați să răspundă la întrebări de tipul: ,,Cât de satisfăcut sunteți de șeful dumneavoastră?”, ,,Dar de colegii dumneavoastră?” etc. Două sunt instrumentele care au impus conceptul de satisfacție de fațetă în psihologia organizațională. Primul este MSQ (Minnesota Satisfaction Questionnnaire), iar al doilea JDI (Job Descriptive Index). MSQ solicită subiecții să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dumneavoastră?”, ,,Dar de colegii dumneavoastră?” etc. Două sunt instrumentele care au impus conceptul de satisfacție de fațetă în psihologia organizațională. Primul este MSQ (Minnesota Satisfaction Questionnnaire), iar al doilea JDI (Job Descriptive Index). MSQ solicită subiecții să spună cât de satisfăcuți sunt de diferitele aspecte ale muncii lor, pe o scală care se întinde de la ,,foarte satisfăcut” până la ,,foarte nesatisfăcut”. JDI îi pune pe subiecți în situația de a răspunde cu ,,da” sau ,,nu” la o serie de adjective sau propoziții
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fațetă în psihologia organizațională. Primul este MSQ (Minnesota Satisfaction Questionnnaire), iar al doilea JDI (Job Descriptive Index). MSQ solicită subiecții să spună cât de satisfăcuți sunt de diferitele aspecte ale muncii lor, pe o scală care se întinde de la ,,foarte satisfăcut” până la ,,foarte nesatisfăcut”. JDI îi pune pe subiecți în situația de a răspunde cu ,,da” sau ,,nu” la o serie de adjective sau propoziții simple care descriu diferite fațete particulare ale muncii lor. Ambele instrumente dau posibilitatea calculării atât a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
serie de situații inedite. Aplicând MSQ sau JDI se poate constata că există diferențe între scorurile medii pentru diverse activități profesionale. Când persoanele execută activități profesionale diferite, asemenea scoruri sunt normale. Este firesc ca un profesor universitar să fie mai satisfăcut de munca sa decât femeia de serviciu din aceeași instituție. Când însă persoanele execută aceeași muncă cu aceleași solicitări, scorurile medii semnificativ diferite între ele nu mai par a fi normale. Propoziția ,,salariul meu și cantitatea de muncă pe care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
semnificativ diferite între ele nu mai par a fi normale. Propoziția ,,salariul meu și cantitatea de muncă pe care trebuie să depun” poate fi apreciată total diferit de doi profesori universitari care lucreează în același departament, unul declarându-se ,,foarte satisfăcut”, altul ,,foarte nesatisfăcut”. Cum pot fi explicate asemenea rezultate? Cel puțin cinci modele explicative s-au conturat până acum: modelul satisfacerii nevoilor - postulează că satisfacția muncii este generată de măsura în care caracteristicile muncii satisfac nevoile oamenilor; modelul discrepanței - satisfacția
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ce există între indivizi nu numai pe direcția naturii și structurii motivației, ci și pe cea a funcționalității ei concrete, a modalităților de satisfacere a ei. La unii oameni, satisfacerea trebuințelor este însoțită de stingerea lor, în timp ce la alții trebuința satisfăcută duce la apariția altora de același tip sau de alte tipuri. De exemplu, un om poate fi satisfăcut pentru că a fost avansat și rămâne multă vreme pe postul respectiv fără a-și manifesta o nouă trebuință de acest fel, în timp ce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de avansare, tinde imediat spre un alt post sau spre obținerea altor tipuri de satisfacții cum ar fi stima, prețuirea etc. El poate depinde însă și de particularitățile sau chiar de natura motivului. Astfel, unele trebuințe (îndeosebi cele biologice) odată satisfăcute, au tendința de a se stinge temporar, în timp ce altele (îndeosebi cele sociale) care, de regulă, nu pot fi satisfăcute în întregime, rămânând încă aspecte nerealizate din ele, capătă noi valențe motivaționale. Acest fapt ne atrage atenția asupra dificultăților întâmpinate de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vezi figura 15.2). SHAPE \* MERGEFORMAT Pentru înțelegerea mai clară a „piramidei trebuințelor”, a relațiilor dintre trebuințe, să ne referim la câteva precizări pe care le face Maslow. O trebuință este cu atât mai improbabilă cu cât este mai continuu satisfăcută. Din această propoziție trebuie să înțelegem că trebuințele care motivează organismul sunt cele nesatisfăcute, pe când cele satisfăcute își pierd această capacitate lăsând loc de manifestare altora. De exemplu, dacă trebuințele organice sau cele de securitate nu sunt satisfăcute, ele vor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să ne referim la câteva precizări pe care le face Maslow. O trebuință este cu atât mai improbabilă cu cât este mai continuu satisfăcută. Din această propoziție trebuie să înțelegem că trebuințele care motivează organismul sunt cele nesatisfăcute, pe când cele satisfăcute își pierd această capacitate lăsând loc de manifestare altora. De exemplu, dacă trebuințele organice sau cele de securitate nu sunt satisfăcute, ele vor fi resimțite acut de individ și vor determina un comportament orientat spre satisfacerea lor, celelalte fiind mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
resimțite acut de individ și vor determina un comportament orientat spre satisfacerea lor, celelalte fiind mai puțin sau deloc resimțite. De îndată însă ce ele vor fi satisfăcute, își pierd valoarea motivațională și vor fi resimțite acut altele mai puțin satisfăcute. După Maslow, prioritate absolută o are satisfacerea trebuințelor fiziologice. O trebuință nu apare ca motivantă decât dacă cea inferioară ei a fost satisfăcută. Este ceea ce s-ar putea deduce din ce arătam mai sus. Adică trebuințele din clasele superioare nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu pot reactiva organismul decât după ce cele din clasele inferioare au fost satisfăcute. Această afirmație sugerează, pe de o parte, prezența unei anumite ordini, succesiuni în satisfacerea trebuințelor, iar pe de altă parte, prezența dominanței unei trebuințe în raport cu cea anterioară satisfăcută. Dacă, spre exemplu, la un moment dat, trebuințele organice nu sunt satisfăcute, ele vor fi dominante în comportamentul uman; dacă, însă, aceste trebuințe sunt, oarecum, satisfăcute, dominante vor deveni trebuințele de securitate. Procesul (pe care îl redăm grafic în figura
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
satisfacerea trebuințelor, iar pe de altă parte, prezența dominanței unei trebuințe în raport cu cea anterioară satisfăcută. Dacă, spre exemplu, la un moment dat, trebuințele organice nu sunt satisfăcute, ele vor fi dominante în comportamentul uman; dacă, însă, aceste trebuințe sunt, oarecum, satisfăcute, dominante vor deveni trebuințele de securitate. Procesul (pe care îl redăm grafic în figura 15.3, apud Hersey Blanchard, Johnson, 2001, pp. 37-39) se derulează în același fel și cu celelalte trebuințe. SHAPE \* MERGEFORMAT Succesiunea trebuințelor nu trebuie înțeleasă și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
alte trebuințe sau prin toate ca urmare a însumării efectelor lor). Din cele de mai sus se degajă câteva concluzii importante. Maslow considera că nici o trebuință nu „este cel mai bun motivator”, fiecare dintre ele motivând comportamentul în măsura în care nu este satisfăcută. De ce atunci când nu este satisfăcută? Deoarece în această situație ea exercită o puternică presiune asupra gândirii și comportamentului individului, determinându-l pe acesta să și-o satisfacă. Excepție de la această regulă face numai trebuința de autorealizare care continuă să motiveze
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ca urmare a însumării efectelor lor). Din cele de mai sus se degajă câteva concluzii importante. Maslow considera că nici o trebuință nu „este cel mai bun motivator”, fiecare dintre ele motivând comportamentul în măsura în care nu este satisfăcută. De ce atunci când nu este satisfăcută? Deoarece în această situație ea exercită o puternică presiune asupra gândirii și comportamentului individului, determinându-l pe acesta să și-o satisfacă. Excepție de la această regulă face numai trebuința de autorealizare care continuă să motiveze comportamentul individului chiar daca ea a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
satisfacerea trebuințelor de autorealizare se face prin încredințarea unor slujbe cu mare potențial creativ, prin implicarea oamenilor în activități și structuri flexibile, relaxante etc. (vezi Johns,1998, pp. 153-154). Totodată, managerii trebuie să știe că dacă un salariat nu are satisfăcute trebuințele primare, este inutil să i se ofere condiții pentru creșterea stimei de sine. Pornind de la considerațiile teoriei lui Maslow, managerii ar putea explica multe dintre comportamentele de intrare, de rămânere și de părăsire a organizației la care ne-am
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
punct de vedere ar trebui creditate mai mult cercetările efectuate în mediile organizaționale, inspirate de teoria lui Maslow. Unele dintre acestea au arătat că nevoile de securitate și de stimă ale managerilor de nivel inferior (supraveghetor, maistru) erau mai puțin satisfăcute decât cele ale managerilor de nivel mediu. De asemenea, s-a constatat că nevoile superioare (de autorealizare) erau cel mai puțin satisfăcute la ambele grupuri. De unde s-a formulat concluzia că nu întotdeauna oamenii au cinci categorii de trebuințe, ci
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
părți, pentru propriul lor grup de referință. Modelul trebuințelor negocierii. A fost elaborate de Nierenberg (1968), considerat părintele negocierii contemporane. Autorul pornește de la premisa potrivit căreia nevoile și satisfacerea/nesatisfacerea lor constituie elementele fundamentale ale negocierii. Dacă oamenii au nevoi satisfăcute, atunci ei nu vor negocia. Negocierea presupune că atât un partener, cât și celălalt doresc ceva, altfel rămân insensibili, surzi unul față de altul, și nu se va ajunge la nici un fel de negociere. În acest context, el formulează ceea ce numește
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ce par a fi iraționale din perspectiva individului, pot fi considerate raționale din perspectiva diadei. La nivelul rețelelor actorilor sociali au fost examinate implicațiile pe care le dețin relațiile sociale în selecția negociatorilor. Negociatorii s-au declarat a fi mai satisfăcuți dacă sunt cuplați cu alți oameni pe care îi cunosc deja decât dacă sunt cuplați cu parteneri necunoscuți. O a doua direcție de cercetare vizează influența egocentrismului în negocieri. Marea majoritate a negociatorilor nu sunt obiectivi sau imparțiali în judecățile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un efect moderat mai puternic decât în cazul nepotrivirii lor. De exemplu, dacă un individ se caracterizează prin preferința pentru autonomie și această caracteristică personală a lui se „întâlnește” cu o muncă ce-i acordă autonomie, el va fi mai satisfăcut, mai eficient și mai puțin predispus spre stres. Și invers: preferința scăzută spre autonomie va fi total nepotrivită într-o muncă ce solicită maximal autonomia, ca urmare relația dintre autonomie și satisfacție/eficiență va fi zero, iar riscul apariției stresului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
facă. O forma înrudită cu publicitatea de reamintire este publicitatea de asigurare, care caută să-i convingă pe cei ce achiziționează în mod curent un anumit produs că au făcut o alegere potrivită. Reclamele la automobile vor prezenta adesea clienți satisfăcuți ce se bucură de caracteristicile speciale ale noului automobil pe care l-au cumpărat. Obiective posibile ale publicității: A informa • A informa piața în legătură cu apariția unui anumit produs. • A sugera noi utilizări ale unui produs. 92 94 • A face cunoscut
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
A menține gradul de informare a consumatorului cu privire la produs. În figura de mai jos sunt prezentate efectele comunicării avute în vedere și măsurate de specialiști vis a vis de o campanie de publicitate: Repetare Încercare Cunoaștere Atitudine Preferință Intenție Necunoaștere Satisfăcut Acționează Acceptă Atracție Învață Observă Plictisit Nesatisfăcut Apatic Respingere Antipatic Fig. 23 93 95 GLOSAR Adaptatori - Atingeri haotice ale propriului corp sau ale unor obiecte, de exemplu, ai da părul cu mâna din ochi sau a învârti un creion în
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
despre comunicarea În grupurile multilingvistice (Ladmiral și Lipiansky, 1989). După cum se vede, domeniul de aplicare al cercetărilor asupra RS este atât de larg, Încât riscă să se piardă În multitudinea de perspective politice și de interese instituționale care se cer satisfăcute. Relații intergrupuri, minorități și heterodoxie Rezultatele cercetărilor cu privire la situațiile intergrupuri permit definirea unor tendințe puternice, indiferent de context (Între tinerii unui cartier, Între subgrupurile unei organizații, Între serviciile unei instituții publice sau Între națiuni În cazul unui ansamblu multinațional). Într-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a realizării lui. De aceea, a n a l i z a d i s c u r s u l u i, chiar dacă nu o face explicit, trebuie să releve aspectele prin care exigențele alterității au fost sau nu satisfăcute. V. intersubiectivitate. COSERIU 1994. IO AMBIGUITATE. Conceptul "ambiguitate" apare de timpuriu în lucrările de filozofie, matematică, fizică, sociologie, psihologie, lingvistică ș.a., unde cunoaște abordări explicative diferite. Majoritatea lucrărilor definesc noțiunea "ambiguitate" făcînd apel la alte noțiuni, precum: neclaritate, incertitudine, echivocitate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
îl descrie, în detaliu, pe filfizonul de director al închisorii Văcărești, în timp ce-și „pune cu migală mănușile de ață cenușie, interesat, la fiecare deget, de forma splendidă pe care o căpăta încălțat, frecându-le cu un lung masaj satisfăcut, de la rădăcină la vârfuri, și beat de plăcere, ca și cum s-ar masturba la cinci organe deodată, înrădăcinate ca bananele pe un singur ciorchin.“ Dl profesor regretă o clipă că nu avea asupră-i Poarta neagră, spre a le reproduce ad
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
simple”, cum sînt snoavele. În acest sens, Benjamin Colby scria: Narațiunea folclorică, în forma sa cea mai simplă, este descrierea verbală a unuia sau mai multor evenimente generatoare de curiozitate, ca și a modului în care curiozitatea este diminuată sau satisfăcută. (Colby, 1970: 177) După cum vom observa în următorul capitol, definiția este similară cu aceea a precursorului naratologiei, Vladimir Propp. Propp a studiat structura cuprinzătoare a basmului rusesc, una în care starea inițială de echilibru este tulburată de diverse forțe destabilizatoare
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]