1,514 matches
-
dacă te apropii și o examinezi cu atenție realizezi că nu e mare lucru de capul său. Nuntă mută e doar un debut teribilist”". Criticul Andrei Gorzo a catalogat filmul ca fiind un kitsch. El a lăudat decorurile folosite de scenograful Mihnea Mihăilescu și imaginea excelentă al cărei autor a fost Vivi Drăgan Vasile, dar a criticat dur concepția regizorală a lui Mălăele pentru care a folosit expresii de genul "„realism magic la mâna a paișpea, de un kitsch pe care
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
2010 la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București (UNATC) A lucrat ca scenografa la Studiourile de Film Buftea între 1981-1984. Din 1984 este angajată că scenografa a Operei Naționale din București. Lucrează și că scenograf la Operă comică pentru copii din București. Este profesor asociat UNATC și la Universitatea Națională de Arte București (UNARTE). „Trestia gânditoare”, regia Silviu Purcărete T.Mic. „Exilații”J.Joice, regia Ivan Helmer- Anglia TNB. “Regele moare” Inesco, regia D. Dembinski
Viorica Petrovici () [Corola-website/Science/321383_a_322712]
-
(n. 16 aprilie 1927, Deva - d. 30 august 2014, Paris) a fost un scenograf român de teatru și film. A realizat decorurile și costumele actorilor pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "De-aș fi... Harap Alb" (1965) sau "Steaua fără nume" (1966). S-a născut pe 16 aprilie 1927, în orașul Deva
Ion Oroveanu () [Corola-website/Science/328954_a_330283]
-
și film. A realizat decorurile și costumele actorilor pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "De-aș fi... Harap Alb" (1965) sau "Steaua fără nume" (1966). S-a născut pe 16 aprilie 1927, în orașul Deva. A lucrat ca scenograf de teatru și film, contribuind la realizarea filmelor "Anotimpuri", "De-aș fi... Harap Alb" (1965), "Steaua fără nume" (1966), "Zodia Fecioarei" (1966). Criticul Călin Căliman a lăudat decorurile somptuoase și baroce create de pentru filmul "De-aș fi... Harap Alb
Ion Oroveanu () [Corola-website/Science/328954_a_330283]
-
fi... Harap Alb". De altfel, Ion Oroveanu a primit premiul pentru scenografie la Festivalul Național al Filmului de la Mamaia (1965). Ion Oroveanu s-a stabilit apoi în străinătate. A fost căsătorit cu prințesa Manuela Leon Ghika. Pentru activitatea sa artistică, scenograful Ion Oroveanu a primit următoarele premii:
Ion Oroveanu () [Corola-website/Science/328954_a_330283]
-
Gabriela Nicolaescu a realizat costumele din marea majoritate a filmelor lui Sergiu Nicolaescu din anii '80 ai secolului al XX-lea, colaborând totuși și cu alți regizori precum Gheorghe Vitanidis și Mircea Daneliuc. Ea a lucrat în anii 1991-1993 ca scenograf la Teatrul de Nord din Satu Mare. Gabriela și Sergiu Nicolaescu au divorțat în 1993, iar scenografa și-a păstrat numele. Ea a emigrat în același an în SUA, obținând ulterior și cetățenia americană. Acolo a realizat costumele la filmul "The
Gabriela Nicolaescu () [Corola-website/Science/328990_a_330319]
-
a lui Ștefan cel Mare cu boierii și comandanții de oști. Scena care avea loc în interiorul hanului ținut de neamțul Iohan Roșu a fost filmată la Hanul Ancuței. Decorurile au fost realizate de arhitectul Constantin Simionescu. Printre încăperile amenajate de scenograf în spiritul autenticității de epocă sunt încăperea jupânesei Ilisafta din conacul familiei Jderilor, în care jilțul de stăpână a casei joacă un rol important, și camera jupâniței Nasta din conacul de la Rădășeni, unde Alexandrel-Vodă și Ionuț Jder sunt atrași în
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
în care creează o atmosferă de epocă realistă având o deosebită vigoare compozițională: balul simbriașilor publici, un cinematograf din vremurile de altădată, culisele circului „Gaetano”, călătoria în vagonul de tren cu manechine. La realizarea atmosferei concură decorurile reconstituite veridic de scenograful Nicolae Șchiopu și costumele de epocă realizate de Hortensia Georgescu. Căliman consideră că filmul "„are nerv, momente de suspans, învăluitoare tente poetice, secvențe antologice, un deznodământ «retezat», ca o cădere de ghilotină”". Personajele sunt bine interpretate de actori: Claudiu Bleonț
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
(n. 28 august 1926, Tecuci - d. 2004, București) a fost un arhitect și scenograf de teatru și film. A realizat decorurile pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Străinul" (1964), "Răscoala" (1965), "Serbările galante" (1965), "Răpirea fecioarelor" (1968), "Răzbunarea haiducilor" (1968), "Baltagul" (1969), "Castelul condamnaților" (1970), " Atunci i-am condamnat pe toți la
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
Ion - blestemul pământului, blestemul iubirii" (1979), "Capcana mercenarilor" (1981), "Horea" (1984) și "Figuranții" (1987). S-a născut la 28 august 1926, în orașul Tecuci . A absolvit Institutul de Arhitectură din București în 1955, obținând diploma de arhitect. a lucrat ca scenograf de teatru și film, debutând în cinematografie cu decorurile filmului "Secretul cifrului" (1959) regizat de Lucian Bratu, ca asistent al lui Ștefan Marițan. Colaborează cu mari regizori ai epocii: cu Ion Popescu-Gopo în "Pași spre lună" (1963) și "Comedie fantastică
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
1978) și "Capcana mercenarilor" (1981) sau cu Mircea Mureșan în "Baltagul" (1969), "Asediul" (1971), "Ion - blestemul pământului, blestemul iubirii" (1979), "Horea" (1984) și "Maria și marea" (1988). A devenit membru al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) la 30 decembrie 1963. Scenograful obișnuia să se plimbe prin întreaga țară pentru a găsi cele mai potrivite locuri de filmare, el fiind o sursă bogată de informații la care apelau mai târziu scenografii mai tineri. El a realizat decoruri de o mare inventivitate care
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
membru al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) la 30 decembrie 1963. Scenograful obișnuia să se plimbe prin întreaga țară pentru a găsi cele mai potrivite locuri de filmare, el fiind o sursă bogată de informații la care apelau mai târziu scenografii mai tineri. El a realizat decoruri de o mare inventivitate care au recreat atmosfera din Transilvania de la sfârșitul secolului al XVIII-lea în filmul "Horea" (1984) sau Bucureștiul interbelic din filmele lui Sergiu Nicolaescu: "Ultimul cartuș" (1973), "Un comisar acuză
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
lui Sergiu Nicolaescu: "Ultimul cartuș" (1973), "Un comisar acuză" (1974) și "Revanșa" (1978) , ambianța aristocratică din "Răscoala" (1965), ulițele sordide ale Brăilei interbelice în "Codin" (1963), orășelul transilvănean de graniță în anii de început ai regimului comunist în "Străinul" (1964). Scenograful Marcel Bogos a obținut trei premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): în 1974, în 1984 și în 1987. Marcel Bogos a fost căsătorit cu asistenta sa, Rodica Savin. El a murit în anul 2004. Profesoara Elena Saulea
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
Asociației Cineaștilor din România (ACIN): în 1974, în 1984 și în 1987. Marcel Bogos a fost căsătorit cu asistenta sa, Rodica Savin. El a murit în anul 2004. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai filmului românesc: cinci scenografi la rampă”" (Ed. Reu Studio, București, 2009), îl considera pe Marcel Bogos un „creator prolific și consecvent cu soluțiile pe care le drămuiește cu circumspecție și migăloasă solicitare”. Arhitectul Dodu Bălășoiu, profesor universitar de scenografie
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
în 1974, în 1984 și în 1987. Marcel Bogos a fost căsătorit cu asistenta sa, Rodica Savin. El a murit în anul 2004. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai filmului românesc: cinci scenografi la rampă”" (Ed. Reu Studio, București, 2009), îl considera pe Marcel Bogos un „creator prolific și consecvent cu soluțiile pe care le drămuiește cu circumspecție și migăloasă solicitare”. Arhitectul Dodu Bălășoiu, profesor universitar de scenografie la UNATC, îi făcea următoarea
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
Dodu Bălășoiu, profesor universitar de scenografie la UNATC, îi făcea următoarea caracterizare: "„Marcel Bogos avea mult din talentul și inventivitatea spontană a lui Liviu Popa și foarte mult din rigoarea draconică a lui Giulio Tincu. A fost de aceea și scenograful cel mai des solicitat [...] Într-o cinematografie dominată de egolatrie, a fost unul dintre foarte puținii artiști care s-au simțit moralmente datori să creeze o școală. Marcel Bogos a creat o școală de scenografie. Mulți dintre cei care au
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
Lucian Nicolau, Mihai Ionescu, Lari Ionescu, Doina Repanovici, Mircea Onișorul. Cred că aproape toți debutanții de până la 1990 au ucenicit „la Bogos”. Se spunea că oricine ar vrea să facă scenografie de film, ar trebui să treacă pe „la Bogos”.”". Scenograful Marcel Bogos a obținut trei premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN):
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
exterior au fost filmate pe trei platouri de filmare. Costumele au fost modificate în mare măsură, 50% din costumele de interior fiind diferite și toate costumele de exterior fiind readaptate. Schițele de costume și armament au fost realizate de pictorul scenograf Horia Popescu, dar acesta a părăsit echipa la începutul filmărilor, fiind înlocuit de arhitectul Aureliu Ionescu, scenograful filmului. La realizarea filmului au colaborat următorii consilieri: generalul Ion Cupșa, academicianul Mihai Berza (creditat Mihai Berzea) și profesorul Ion Matei; alți consultanți
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
din costumele de interior fiind diferite și toate costumele de exterior fiind readaptate. Schițele de costume și armament au fost realizate de pictorul scenograf Horia Popescu, dar acesta a părăsit echipa la începutul filmărilor, fiind înlocuit de arhitectul Aureliu Ionescu, scenograful filmului. La realizarea filmului au colaborat următorii consilieri: generalul Ion Cupșa, academicianul Mihai Berza (creditat Mihai Berzea) și profesorul Ion Matei; alți consultanți au fost Dumitru Bran, Ion Mănăilă, Angelus Pellegrini și Florea Pădureanu. Regizor secund a fost Dimitrios Sukas
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
a obținut acordul lui pentru a folosi timp de câteva zile caii de care dispuneau organele de securitate din regiunea Ploiești pentru urmărirea luptătorilor anticomuniști din munții Bucegi. Decorul filmului "Haiducii" a fost cel construit la Buftea în 1966 de scenograful francez Georges Walkhewitch pentru filmul "Serbările galante" (realizat în coproducție cu Studioul Cinematografic București). Realizatorii filmului au apelat la mai mulți consilieri: Nicolae Stoicescu (istoric), Angelus Pellegrini (lupte), Ion Apahideanu (hipic) și ing. Constantin Xenakis (tehnic). Regizor secund a fost
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Cel mai bun episod din seria scrisă de Eugen Barbu (Pr. ACIN), dar și în el e de remarcat coexistența suflului epic autentic - din secvențele salinei admirabil valorificate de scenografii Filip Dumitriu și Nicolae Teodoru (Pr. ACIN) - cu umorul de mahala balcanică și trista paupertate a folclorului concentrat în muzica lui Mircea Istrate (Pr. ACIN). Alături de o apariție episodică (strălucitoarea Aimée Iacobescu, posibilă vedetă înăbușită de incompetența realizatorilor), câteva compoziții
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
II-a are doar 40 de minute. În afară de versiunile română și germană, a fost realizată și o versiune engleză de 93 de minute, care a fost difuzată pe plan internațional de către compania Columbia Pictures. Decorurile filmului au fost realizate de scenograful Liviu Popa, care lucrase și la "Dacii". Cele două civilizații descrise sunt prezentate în mod diferit prin detalii și compoziție de cadru filmic. Cadrele spațiale ale civilizației dacilor (munții, sala-peșteră de ceremonii) conțin elemente asociate cu naturalul: lemn, lână, piatră
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
prin austeritate și solemnitate, ei părând a fi parte din decor ca și stâncile munților. Corturile romanilor cuceritori au culori violente, în interior sunt acvile metalice, draperii, mătăsuri și catifele abundente simbolizând un fundal eroic și un lux teatral orbitor. Scenograful Liviu Popa a refăcut „aproape până la suprapunere” imaginile de pe columnă pentru a exprima sfârșitul civilizației dacice. Dacii sunt reprezentați în legătură cu mediul de viață natural, muntele și platourile vaste. Diferențele dintre cele două civilizații se exprimă și prin costume. Coifurile cu
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
FRED RASKIN (Fast & Furious, serria Kill Bill), creatoarea de costume SANJA MILKOVIC HAYS (The fast and the furious, ), compozitorul BRIAN TYLER (The fast and the furious, Rambo) și producătoarele executive AMANDA LEWIS (Fast & Furious, ) și SAMANTHA VINCENT (Fast & Furious), precum și scenograful PETER WENHAM (The Bourne Ultimatum, ).
Furios și iute în viteza a 5-a () [Corola-website/Science/326191_a_327520]
-
iunie - septembrie 1971. Filmările au avut loc la București, Mogoșoaia și Sinaia. Filmul se afla la finisări în ianuarie 1972, copia standard fiind realizată probabil la sfârșitul lui februarie. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 4.660.000 lei. Scenograful Liviu Popa a început scenografia filmului, descoperind lângă clădirea Teatrului de Comedie o casă veche cu pereții scorojiți, "„cu o înfățișare de decrepitudine tristă și sobră”", considerată sugestivă pentru retorica filmului. Potrivit profesoarei Elena Saulea, casa Giurgiuveanu este probabil „cel
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]