1,518 matches
-
prin compararea datelor de monitorizare (PEC) cu SCM sau cu PNEC. Această abordare este mai eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru râurile mici decât monitorizarea de supraveghere. Cele două abordări sunt complementare și se unesc în "abordarea combinată". Schematic, etapele sunt: 1. punct de start - identificarea "corpului de apă" care nu atinge sau este la risc să nu atingă obiectivul de stare bună; 2. screening: a) eliminarea poluanților specifici care pot fi cauza neatingerii stării bune a apei, prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167608_a_168937]
-
proiectului și construcția unui proiect 7420.22 Servicii de proiectare arhitecturală Această subclasa elementară include: - servicii de proiectare arhitecturală pentru clădiri și alte structuri. Serviciile de proiectare pot constă în unul sau mai multe din următoarele aspecte: . servicii de proiectare schematica ce constau în stabilirea, împreună cu clientul, a caracterului esențial al proiectului, definirea intențiilor, necesități de spațiu, limitele bugetului și planificarea în timp . pregătirea schițelor care includ planurile planșeului, planuri ale șantierului și vederi exterioare . servicii de dezvoltare, care constau într-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
sursa de finanțare este asigurată din "fonduri proprii" ale unui agent economic, cu excepția contractelor sectoriale; ... c) achiziția publică nu este efectuată de o autoritate contractantă din cele prevăzute la art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 ; ... Schematic, această activitate este prezentată în Diagrama nr. 3. Transmite Anunțurile Acceptul de publicare Înștiințează Înregistrează DA (2) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 30/2006 , cu excepția priorităților convenite cu A.N.R.M.A.P. și A.M. prin protocoalele de colaborare încheiate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194939_a_196268]
-
1976) consideră că gândirea adulților are un caracter dialectic. Caracteristica esențială a gândirii dialectice este contradicția. Adulții acceptă moduri alternative, relativ diferite, de a gândi fenomenele; ei acceptă contradicția ca pe o proprietate fundamentală a gândirii și acțiunii umane. Reprezentarea schematică a teoriei lui Riegel este ilustrată de figura 3.2. Figura 3.2. Reprezentarea schematică a extinderii teoriei dezvoltării cognitive a lui Piaget (Riegel, 1973) Pe o poziție asemănătoare se situează Arlin (1975; 1984), care arată că, dincolo de etapa operațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
contradicția. Adulții acceptă moduri alternative, relativ diferite, de a gândi fenomenele; ei acceptă contradicția ca pe o proprietate fundamentală a gândirii și acțiunii umane. Reprezentarea schematică a teoriei lui Riegel este ilustrată de figura 3.2. Figura 3.2. Reprezentarea schematică a extinderii teoriei dezvoltării cognitive a lui Piaget (Riegel, 1973) Pe o poziție asemănătoare se situează Arlin (1975; 1984), care arată că, dincolo de etapa operațiilor formale, gândirea umană se dezvoltă, parcurgând o nouă etapă. De fapt, Arlin redenumește etapa piagetiană
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
1976) consideră că gândirea adulților are un caracter dialectic. Caracteristica esențială a gândirii dialectice este contradicția. Adulții acceptă moduri alternative, relativ diferite, de a gândi fenomenele; ei acceptă contradicția ca pe o proprietate fundamentală a gândirii și acțiunii umane. Reprezentarea schematică a teoriei lui Riegel este ilustrată de figura 3.2. Figura 3.2. Reprezentarea schematică a extinderii teoriei dezvoltării cognitive a lui Piaget (Riegel, 1973) Pe o poziție asemănătoare se situează Arlin (1975; 1984), care arată că, dincolo de etapa operațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
contradicția. Adulții acceptă moduri alternative, relativ diferite, de a gândi fenomenele; ei acceptă contradicția ca pe o proprietate fundamentală a gândirii și acțiunii umane. Reprezentarea schematică a teoriei lui Riegel este ilustrată de figura 3.2. Figura 3.2. Reprezentarea schematică a extinderii teoriei dezvoltării cognitive a lui Piaget (Riegel, 1973) Pe o poziție asemănătoare se situează Arlin (1975; 1984), care arată că, dincolo de etapa operațiilor formale, gândirea umană se dezvoltă, parcurgând o nouă etapă. De fapt, Arlin redenumește etapa piagetiană
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
firesc să stim că, anularea convenției cere replica, nu acceptul traseului. Cele trei povești ale unei zile obișnuite, cea a lui Răzvan,cea a lui Cristi, și cea a însoțitorilor lor, sunt construite pe firesc dar nimic din acest selectat schematic firesc nu răspunde adevărului, cauzei și efectului fiindcă lumea lor este peisaj, nu comunicare vitală cu ea. Lume film, lume postsincron, lume amagitoare și schematică. Spectacolul, filmare a ceva tragic și artificialitatea scenei la nivel cu publicul sunt cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Cristi, și cea a însoțitorilor lor, sunt construite pe firesc dar nimic din acest selectat schematic firesc nu răspunde adevărului, cauzei și efectului fiindcă lumea lor este peisaj, nu comunicare vitală cu ea. Lume film, lume postsincron, lume amagitoare și schematică. Spectacolul, filmare a ceva tragic și artificialitatea scenei la nivel cu publicul sunt cele două realitați la care se delimitează povestirea, orice poate fi acuzat de artificial se regăsește în virtualitatea artei. Tudor Istodor Răzvan, Maia Morgenstern Mama și Răzvan
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
chiar motivul pentru care ea a fost întreprins]. Dar în cazul în care acțiunea respectiv] ține de public, am putea crede c] pl]cerea pe care ar putea-o cauza este un motiv împotriva ei. Acesta este doar un exemplu schematic, dar întrebarea este: De ce ar trebui s] îi rezist]m? Iar dac] nu ii rezist]m și alții îl prefer], atunci am abandonat efectiv afirmația conform c]reia exist] principii morale. Ross admite deja c] acestea nu sunt de folos
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
imperativele simple, dar difer] de acestea fiind universalizabile. Sarcina de a explica ce este prescriptivitatea (tr]s]tură pe care afirmațiile de tip „se cuvine” o împ]rt]șesc cu imperativele) poate fi încercat] aici numai la modul cel mai schematic. Un act de vorbire este prescriptiv dac], pentru a fi de acord cu el, este obligatorie, pentru a nu fi acuzați de nesinceriatate, realizarea acțiunii specificate în actul vorbirii sau, dac] solicit] pe altcineva pentru a o realiza, s] fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Apreciaz] artă, muzica și literatura? Am putea, de asemenea, dori s] știm dac] ne place de ele și dac] lor le place de noi. Numai punând aceste întreb]ri și altele putem ar]ta ce s-a suprimat prin descrierea schematic] a cazului și astfel chiar s] începem s] știm dac] ar trebui sau nu s] avem încredere în intuițiile noastre. v. Concluzie Subiectul general al teoriei și metodei în filosofia moral] este unul vast, important și prea puțin explorat. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
câmpul imaginativ" general, care la rândul lui le-a ajutat să se stabilizeze. Oricât de bogată ar fi o literatură sau o mitologie locală, un fenomen precum cel al memorării colective este prin natura lui organizat și constrâns să fie schematic, ca să se poată menține, pe perioade îndelungate și în teritorii culturale extinse, un "limbaj" comun și o imagine coerentă despre sine a comunității, în raport cu "celălalt", indiferent cine este acesta. Lumea medievală este un exemplu foarte potrivit pentru a studia fenomenul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
secolul XVI, camera oscura. Am ales însă metafora închiderii−deschiderii false a camerei oglinzilor, dat fiind că ceea ce unii numesc mentalități, alții imaginar, alții stereotipuri revine zilnic în orizontul existenței noastre, trimite continuu la mit, relevând o cunoaștere încă destul de schematică și o înțelegere predeterminată a existenței. * O ultimă reflexie în oglinda timpului: memoriei profesorilor Alexandru Duțu și Dan-Horia Mazilu, la care caut și acum cu prețuire, îi este închinată această carte. Ea se încheie, de altfel, cu două scurte analize
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
față de arhivarea trecutului comunității, dar și un model-grilă pentru fixarea în imaginarul colectiv a proiecțiilor identitare despre sine și despre alteritate, prin intermediul discursului instituțional și al unor narațiuni fondatoare (patrimoniul de memorie). Imaginarul medieval, în toate resorturile sale, oricât de schematice, conține însă "semne-însemne" (ca să-l reamintesc pe Le Goff) ale unei istorii particulare și reflectă o anumită semnificație a timpului care îl străbate și care îi asigură dinamica internă (în special prin unitățile narative reiterate). Această înțelegere a sistemului imaginarului
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și, în același timp, un suport mai eficient pentru informația care trebuie să rămână în imaginarul colectiv. Un aspect specific culturilor cu o bază scriptică restrânsă, precum cea medievală românească, este acela că imaginarul lor colectiv se menține relativ omogen, schematic, dar are în mod necesar și forță de reprezentare în planul discursului identitar. El ar intra în ceea ce semioticienii numesc "iluzia semiologică", pentru că semnul, încărcat simbolic, s-ar confunda cu referentul său. "Efectul de real" pe care îl creează structurile
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a sensurilor rămâne ascunsă, cu toate că activă în memoria utilizatorului − el însuși având un psihism multidimensional, ce nu poate fi privit într-o manieră mecanică. Una din consecințele interesante pe care le identifică Thomas este că simbolul, o figură duală, deci schematică, ar avea un caracter misterios sau enigmatic (să zicem, motivul inorogului), spre diferență de alegorie (vezi confruntarea politică exprimată prin intermediul bestiarului animalier, în Istoria ieroglifică), o figură de construcție în retorică. Ciudat, am zice, pentru că cele două structuri seamănă foarte
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de cultură predominant orală, caracterizată de o sumă restrânsă de formule, "oficiale" sau populare, prin care se manifestau funcțiile imaginației colective, de grup (sat, clasă profesională, etnie etc.) sau individuale. Sistemul (permeabil) are un caracter taxonomic, este așadar normativ și schematic în interior; ni-l putem reprezenta geometric, ca pe un corp în spațiu, dată fiind complexitatea sa internă și dinamica proprie. Pe cele patru nivele ale sale (și ele convenționale) am repartizat noțiuni ale căror manifestări concrete se regăsesc în
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
românești, prins într-un "reglaj" continuu între trecut, realitate și imaginar, dar și între acesta și mozaicul istoric (când se blochează timpul și narațiunea, precum în miturile întemeierii, el se desfășoară ab origine). Acest proces al proiecțiilor continue illo tempore, schematic, comun, în definitiv, tuturor epocilor istorice ale "premodernității", răspunde în evul mediu unei structuri ideologice reale, impuse gândirii colective de evenimente istorice, dar și de credința creștină. Cele mai importante roluri sunt jucate de puterea laică și de Biserică, instituții
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ceva" (etwas als etwas) / 252 3.3.3.3. Operatorul intențional "ca" (als); adevăr și constituire "fenomenală" dinamică și parțială a Dasein-ului / 255 3.3.3.4. Fenomenul intențional "enunț" (Aussage); adevărul și constituirea "fenomenologică" a Dasein-ului ca întreg. Re-constituirea schematică a reducției la timp și adevăr din analitica existențială / 258 3.4. Încheiere la Prima Secțiune: Sensuri "finale" ale analiticii și dialecticii / 263 SECȚIUNEA a II-a. REDUCȚIA JUDICATIVĂ APLICATĂ ASUPRA DICTATURII JUDICATIVULUI Capitolul 4. Reducția "temporală" a elementelor judicativului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care putem privi cu mai multă șansă comprehensivă non-judicativul însuși; fiindcă acesta trebuie considerat și prin sine, nu doar prin judicativ; altfel spus, trebuie spart orizontul care ne desparte de el, pentru a-i cuprinde relieful măcar cu o intenție schematică. Această operație nu ne este însă permisă în chip "natural", dată fiind tradiția copleșitoare a dictaturii judicativului. Există însă în istoria filosofiei, așa cum am afirmat mai devreme, chiar o anume tradiție a reacției non-judicative față de ceea ce am numit fenomenul dictaturii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
între funcție și concept are semnificația pe care am semnalat-o mai devreme, relevantă și pentru discursul de față. Acesta este motivul pentru care am socotit că este binevenită această scurtă luare la cunoștință asupra câtorva idei ale lui Frege. Schematic, teoria fregeană a funcției se constituie din următoarele idei: a) funcția este o parte a expresiei matematice; cealaltă parte este "semnul argumentului"; b) argumentul, prin urmare, nu face parte din funcție; el este "un întreg încheiat în sine"; c) funcția
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în ambele premise; trebuie să existe măcar o premisă afirmativă; trebuie să existe măcar o premisă universală; trebuie ca S și P să apară în concluzie chiar cu partea cu care apar și în premise. Acestea sunt, formulate cât mai schematic, câteva dintre regulile de bază ale construcției silogismului în ipostaza sa de mod silogistic valid (corect). Odată respectate toate aceste reguli, putem avea o condiție necesară pentru necesitatea concluziei. Pentru adevărul acesteia, mai trebuie să se adauge și o condiție
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este, totodată, garantul posibilității fenomenului ca sinteză în conștiința cunoscătoare, constituind forma a priori a oricărui fenomen și determinarea acestuia prin schemele imaginației, acestea nefiind altceva decât "determinări de timp a priori după reguli".114 Timpul, prin urmare, întemeiază sinteza schematică a imaginației transcendentale și o deschide concomitent către obiectul dat în sensibilitate și către unitatea sintetică corespunzătoare categoriei. Dar, așa cum s-a mai spus, nimic din toate acestea nu ar fi posibile în absența apercepției originare, a lui "eu gândesc
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al funcției sale sintetice și al produsului acesteia ca ipostază a cunoștinței. Astfel, sensibilitatea (ca facultate) are alături funcția sintezei intuitive prin spațiul și timpul a priori și intuiția (unui obiect, ca fenomen); imaginația (ca facultate) are alături funcția sintezei schematice și schema ca atare; iar intelectul, funcția sintezei categoriale și categoria propriu-zisă. Ce funcție și ce ipostază a cunoștinței îi corespunde apercepției originare, lui "eu gândesc"? Neîndoielnic, funcția este aceea a unității sintetice recunoscută în judecata sintetică a priori. Iar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]