4,646 matches
-
Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Ca doi străini ne comportăm de-o vreme. Îmi ieși în cale, nici nu te privesc și-mi văd de toamnă fără să-ndrăznesc să mai schițez vreun zâmbet... Prea devreme s-au răsturnat în iarba renunțării cuvintele ce ne însuflețeau poemele speranței și puneau în ghilimele ploile mustrării. Ca doi străini ne comportăm,iubire. Tu îți îngropi chemările-n nisip, eu șterg orice lumină de pe chip
SONET MELANCOLIC de AURA POPA în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374282_a_375611]
-
privească munții înalți cu spinările pline de verdeață, prăbușindu-se parcă în mare. Intr-o zi ne-a spus bunicul: cândva, am colindat pe străzile abrupte de la Balcic întâlnind atâtea frumuseți că-mi străluceau ochii de bucurie iarăși buzele mele schițau numai voie bună: cred că eram sus față de terasa unde mergeam adesea, pe la 1100 metri. De aici am privit casele cu mușcate la ferestre, la unele blocuri mărunte și îngrijite sau alte clădiri de cărămidă roșie cu piscine în curte
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
doboară, Căci în conacul din vecini miroase-a scorțișoară. Lumini și umbre-i curg pe chip și noaptea e târzie, Pe buze ninse de dureri colinda e pustie. Toți frățiorii-au adormit, nu-i nimeni să îl vadă Cum degetu-i, schițând un brad, arată înspre stradă. În casă, frigul e stăpân, pe masă-i sărăcie, E iarnă-n suflet de copil, nu-s îngeri... nu-i magie... Referință Bibliografică: E LACRIMĂ ȘI ZÂMBET / Georgeta Muscă Oană : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
E LACRIMĂ ȘI ZÂMBET de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377770_a_379099]
-
de nici un studiu amănunțit al vreunui scriitor: poet, filozof, povestitor, om de știință din perioada romantică, ci de studiul cîtorva curente specifice, care se încadrează în marele flux cu caracterul identic al Romantismului occidental [58]. Studiul nostru va încerca să schițeze în mod egal aspectele cele mai importante ale acestor curente, scoțînd în evidență în primul rînd modul în care acestea au avut legături strînse cu tradiția gîndirii indiene vechi și cum au cunoscut inițiatorii și cei mai de seamă reprezentanți
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
secolelor și mileniilor, și care acordă o fizionomie aparte gnomicii indiene în raport cu gnomica occidentală. Nu înțelegem prin această afirmație să ieșim în afara datelor istoriei, ci, rămînînd pe terenul ei, să-i deslușim sensurile fundamentale cu privire specială la maximă. A schița, pe baza celor de mai sus, această linie monocromă a spiritualității indiene, așa cum era de altfel și firesc să se manifeste în gnomică, este țelul modest al paginilor de față. NOTĂ BIBLIOGRAFICĂ Articolul prezent, lăsat în 1946 în țară la
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
e o simplă constatare a unei crude realități de fapt: indianul de rînd e și el preocupat îndeosebi de aspectul material al vieții. Gînditorul însă stabilește în cadrul bunurilor o gradație, care contrastează adesea cu concepția utilitaristă-materialistă, ce părea a se schița pînă aici. Și anume, se declară categoric că: "omul cel de jos urmărește averea; omul de mijloc, averea și onoarea, iar omul nobil, numai onoarea, care-i singura avere" [18]. Năzuința după avere, cum se vede, este proprie omului de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și religios, vine de la împărat. Imperiul, devenit moștenitorul tradiției politice ungare din Evul Mediu, încearcă să adune o populație românească marginalizată în întregime și să impună Contra-Reforma, integrînd elitele ortodoxe în centrul roman. Acest gest reprezintă un fel de a schița o frontieră între Imperiul habsburgic, care include Transilvania, și principatele Moldova și Țara Românească. El traduce, fără îndoială, și o voință rațională și estetică de a uniformiza modurile de gîndire și de a impune o disciplină și referințe comune unui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acestora palate elegante, fără nici o locuință intermediară care să servească de trecere între palat și colibe; cînd aspect de sat, cînd aspect de capitală. Iată Iașii și Bucureștii." Tema Bucureștilor ca un sat imens este reluată de Ubicini care-i schițează rapid planul: "De departe, Bucureștii par un imens sat de patru leghe împrejur, străbătut de cinci mari străzi care formează și principalele artere. Spațiul cuprins între aceste străzi, acoperit de grădini și de case, păstrează denumirea turcească de mahala și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pietrelor provenind de la demolări, vaste hambare destinate adăpostirii cerealelor. În consecință, Brăila declarată port liber a devenit punctul central al importurilor și al exporturilor pe cale maritimă pentru întreaga Țară Românească". Relativa prosperitate și dinamismul economic nu înseamnă obligatoriu europenizare. Thouvenel schițează bilanțul pozitiv al unei vizite la Craiova, arătînd că "principala stradă este ocupată de prăvăliile care nu sînt, în realitate, decît barăci solid construite. S-ar zice, un imens bazar". Capitala Moldovei, Iași, pare imobilă, cu cei 50.000 de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Imperiilor rus și otoman. Ascensiunea Greciei la independență, o independență garantată de către puteri cu ocazia semnării tratatului de la Londra din februarie 1830 formulă care-i acceptă pe ruși, care ar fi preferat o simplă autonomie în timpul anexării Principatelor ca sateliți schițează o nouă frontieră, dovedind un echilibru balcanic precar. Dependența Țării Românești și a Moldovei față de ruși și ponderea unui rest de suzeranitate otomană, dependența Transilvaniei față de Austria, toate acestea se află în centrul revoluțiilor de la 1848. Revoluționarii din Iași, București
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Opera sa circulă în mediile francmasoneriei din Iași, aflate în legătură cu lojele din Moscova și Sankt-Petersburg. Andrei Pippidi insistă asupra specificității mediului socio-cultural care orientează modurile de relație cu operele și diferențiază deschiderea influenței lor în Franța și în Principate. Istoricul schițează tabloul unei societăți în care 87% din populație este formată din analfabeți, al unei societăți fără librării, fără literatură de consum; o societate dominată de un spirit profund religios. Această reevaluare a contextului este necesară și susține contrariul studiilor care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
înfrîngerea rusă, care nu a fost o adevărată victorie otomană, a marcat deznodămîntul în sprijinul unei configurații interne, așa-zis naționale. Soluția este precară, fiind legată de conjunctura rusească ce urmează să se modifice. Soluția națională este puternică pentru că aceasta schițează o formă a politicii într-un spațiu care ezită în privința propriilor definiții, ca și cum n-ar mai exista remediu la o soluție ce duce la unirea și independența Principatelor. Statu quo-ul înseamnă întoarcerea la supravegherea realizată de un imperiu. Dar care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
părți din Moldova să aclame regimentele rusești". ALIANȚA CU RUSIA Negocierile româno-ruse conduc spre un punct precis și o perioadă dată, aceea a duratei operațiunilor, nemaipunînd în discuție, pentru ruși, obiectivele definite la Reichstadt cu Austria. Prețul alianței care se schițează este Basarabia; acest lucru îl știu și Carol, și Brătianu, și Kogălniceanu și mulți alții. Primele contacte se realizează la Livadia, în Crimeea, în octombrie 1876. Prințul Carol trimite acolo pe președintele Consiliului Brătianu, pe ministrul de Război Slăniceanu, pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1933 punctul de reper inaugural al unei istorii a proletariatului și a stîngii comuniste și patriote. Povestirea mobilizărilor antifasciste, în plan intern, și rezistențele la revizuirea Tratatului din 1919-1920, în plan extern, contribuie la această reconstrucție: așadar, atunci s-ar schița o istorie de stînga pentru a conduce, în 1935, spre o solidaritate a Frontului Popular sau a Frontului Democratic. Demonstrațiile istoriografiei din această perioadă se bazează pe istoria Internaționalei și a fronturilor populare și subliniază adeziunea maselor la o cultură
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
față de război, diplomația de la București se agață de păstrarea neutralității. La 25 august 1939, Gafencu face cunoscut că, în conflictul polono-german, România ar rămîne neutră. Consilierii regelui, regele însuși iau poziție. Această poziție evoluează în funcție de raporturile de forțe care se schițează pe frontul de Vest. În martie 1940, după mărturisirile lui Gafencu care prezintă amintirile întîlnirilor sale cu suveranul, Primul Ministru Tătărăscu și Ministrul Palatului, Urdăreanu, ar fi declarat că, în ipoteza unui atac clar al Germaniei și al Ungariei, România
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Cernăuți dr. onorific. Mitropolitul Andrievici a fost totdauna un adevărat binefăcător pentru cei nefericiți, fără a căuta sau a aștepta altă mulțumire decât pe cea resimțită în sufletul său după orice faptă bună. Cu aceste puține cuvinte am voit să schițăm imaginea vieței unui bărbat care, printr-un studiu serios și o activitate neobosită, a ajuns la postul suprem bisericesc. "Der Osten" [ 19 martie 1880] ["ZIARUL "PRESA", ÎN REVISTA SA... "] Ziarul "Presa" în revista sa din 16, după o matură cugetare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de Corina Popescu și Dan Petrescu, p. 27-33. 17 Eminescu, M. ms. 2255, în Fragmentarium, Ed. Științifică și Enciclopedică, Buc., 1981, p. 369. 18 Balotă, Nicolae, Calea, adevărul și viața, Ed. Eminescu, 1995, p. 118. 19 Liiceanu, Gabriel, cap. C. Schiță pentru o hermeneutică a nostos-ului, în Op.cit., pp. 152-153. 20 Picard, Max, Fuga lui Dumnezeu, Ed. Anastasia, Buc., 1998, p. 68. 21 Duică, Bogdan G., M. Eminescu, Studii și articole, Iași, 1981, p. 128. 22 Călătoria inițiatică este prezentă în
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cred, chiar mîna dramaturgului a îngroșat trăsăturile vesel-triste de clown. Cîți au curajul să-și facă un atare autoportret? Eugen Ionescu l-a avut. Era, de-acum, nemuritor. 6 decembrie Sub un titlu inspirat ("Un hiperborean: Corneliu Baba"), Pavel Șușară schițează, în "România literară", un portret în tentă nocturnă, tonic-nocturnă, nonagenarului unic. Iată o frază între celelalte: "Asemenea unui renascentist, Corneliu Baba are vocația antropomorfismului, el privește omul ca pe o paradigmă a creației și ca pe un model al Universului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
proletarii pe Pingelică și pe Samantha. Istoria cinică. Acum, castelu-i iar liniștit și reintegrat suveran în istoria lui autentică. Sub privirea nobil-autoritară a întemeietorului rege Carol (statuia lui Oscar Han). Sub cea a blîndei regine Elisabeta (statuia lui Oscar Späthe). Schițez un arțar sterp. Dar monumental. Cutremur! Întîi, bubuitura unui fruct țepos, uscat pe cartonul alb, apoi, fulgerător, saltul unei veverițe ruginii peste mîna dreaptă. Cartonul, creioanele sar în aer. Rîd. După nu știu cîte luni, rîd, în fine, hohotit. Înapoi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la trei metri, și-o deschide, pe-a lui, celălalt? Cum să-mi apăr clipa de liniște, de singurătate? Caut, noaptea, cu ochii stupefacției, o fereastră luminată: în zadar. Să reziste, oare, prezumțiosul endecasilab: "S-a dus viața falnicei Veneții"? Schițez, de pe mărginașul chei, niște gondole ancorate. Venețieni dezabuzați mă ocolesc absenți, ducîndu-se în treaba lor. Dac-aș face asta pe Bahlui, în cîteva minute m-aș sufoca sub răsuflarea curioșilor. Da, dar aici e Veneția lui Guardi și Canaletto, plain-air-iștii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
eram la Moulin Rouge. Sacrificîndu-mi ultimii frăncuți, am reușit să intru în sclipiciosul infern și să iau, undeva, la o masă, figura hirsutului din Absintul lui Degas. Părăsită însă, după un timp, în favoarea celei a lui Toulouse și începînd să schițez hapsîn mișcări din micul iad, ce mi se părea că mai rămăsese din piciorul lui La Goulue, din cocul lui Jane Avril, din profilul coroiatului gurist Aristide. Cum să prinzi în cîteva linii dementul antren modern, păstrînd, revuistic, numere din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aflată în sistemul educațional?", " Ce loc ocupă familia în relația dintre individ și una din instituțiile-pivot ale societății?", "Ce pondere au mediile de informare în formarea individuală?", "Ce autoritate au astăzi profesorii?". Răspunsurile crede mediatizatul profesor analist politic ar putea schița portretul semenilor noștri". Avem politicoase rezerve că domnișoara ce-l învrăjbește, în Războiul Rece, pe Kennedy cu Churchill ar înțelege cam unde bate ancheta de amploare. Cît privește fojgăiala de pe trotuare... Mai bine haideți la o Bergenbier, berea fotbalului românesc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acest exemplu pentru că îmi este mai apropiat, pentru că m-am ocupat direct de el și eu aș vrea să arăt, tovarășe Ceaușescu, că cu foarte multă greutate, după o dezbatere de o zi întreagă la Consiliul Superior al Agriculturii, au schițat vreo câțiva din cei care se fac vinovați de această treabă niște gesturi de autocritică. Eu cred că noi în privința aceasta o să trebuiască să mergem pe viitor să nu mai admitem pur și simplu autocritică. Sunt probleme ale securității statului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și Octavian Goga „să-l scape de Titulescu“. Benno Brănișteanu considera că: „Regele nu avea într însul încrederea, pe care, în aparență, i-o arăta“. De altfel Raoul Bossy era convins că: „Înlocuirea lui Titulescu se datorește Regelui“. Octavian Goga, schițând un bilanț al atitudinii diplomației românești din perioada 1933-1936, scria: „Am bruscat bunele raporturi cu Italia după recunoașterea Basarabiei și-am împins pe Mussolini spre unguri, ne-am răcit de Polonia contrar obligațiunilor firești ale aceleiași predestinări geografice; am întors
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
domeniul comunicațiilor. Informații, bogate și inedite, privind îmbunătățirea căilor de comunicație îi acei ani, au fost publicate și de către alți cercetători. Cu toate acestea, materialul inedit este departe de a fi fost epuizat. Cunoașterea lui integrală ne dă posibilitatea să schițăm cu suficientă precizie contribuția pe care a adus-o administrația rusă în dezvoltarea căilor noastre de comunicație. Transporturile rusești s-au efectuat prin Sculeni, Leova, Fălciu, Vadul lui Isac și Lipcani. Toate transporturile au fost orientate spre sudul Moldovei. Nevoile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]