1,930 matches
-
febril bucăți muzicale orchestrate tulburător. Pur și simplu se puteau auzi, cu o limpezime de timbru imposibil de obținut pe cale firească, flaute și viole, cornuri și fagoturi, triangle și timpane, împletindu-și liniile melodice în melodii filigranate sau în disonanțe sclipitoare. Labele arhitectului, cu zeci de articulații la degete, alergau pe sutele de clape, reglau miile de frecvențe concurente, programau simultan orchestre întregi. Stația modestă a orgii Reghin fusese înlocuită de un glob de sârmă specială, cu un diametru de peste trei
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
îi așteaptă în fața scenei. Aventura sibiană se încheie. În urmă, Piața Mare rămâne curată, nu-s nici munți de sticle sau pahare de plastic, nici valuri de bere lipite de pavaj, nici garduri de strâns. Anderson: „Eu nu ascult rock!“ Sclipitor. Așa s-a arătat Ian Anderson jurnaliștilor adunați ciorchine la conferința de presă acordată de liderul trupei Jethro Tull, în dimineața concertului din 31 august. Cinci minute, ședință foto, cu toți membrii trupei. Anderson știe cum să dezghețe apele. Glumește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
intrând în învățământ la Vama ca educatoare în satul Prisaca-Dornei, pe urmă la Grădinițele Vama de Sus și de Centru, apoi ca profesoară de muzică, agricultură și lucru de mână. Provenind dintr-o familie săracă, dar dotată cu o inteligență sclipitoare și un suflet nobil, ea a învățat tot timpul vieții, pentru a se instrui și perfecționa în pedagogie, lucru de mână, desen, muzică, dirijorat ansambluri corale și teatru de amatori. La un an după cel de-al treilea infarct, fatal
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Lina etc.), poate cu excepția lui Tololoi. E sigur că din acesta autorul a voit să facă tipul prostălăului, opunându-l lui Mirel. Dar Tololoi pare mai degrabă caricatura unui gen de inteligență pntru care scriitorul n-are înțelegere. Mirel e sclipitor, prompt, sigur pe el și, de aceea mușcător cu alții, răutăcios, însă prea tânăr pentru a avea o etică.”<footnote Nicolae Manolescu, Lecturi infidele, Editura pentru literatură, București, 1966, p. 150 footnote> Romanul este o analiză a mentalității adolescentine, înrudite
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
scriitorul, după lungi căutări, găsește o definiție personală pentru roman: ,,”Peripețiile” nu mă interesează. Originalitatea nu constă În alegerea subiectului, ea trebuie să fie În maniera de a-l transpune În operă. Ea este În tonalitate, În alegere, În privirea sclipitoare, În imagine, În folosirea frazei, ea nu se regăsește În altă parte”. În acest scop, Ramuz reduce intriga, povestea este foarte simplă, inspirată din viața țăranului (a comunității rurale) și face apel la procedee poetice creând un nou tip de
Caleidoscop by Maria-Lucia Toma () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93367]
-
marcat de câteva întâmplări, de câțiva oameni, de câteva modele. Dar acesta este un truism. Toți suntem suma modelelor pe care le-am urmat, sau nu. A experiențelor personale - fericite sau nu. Am avut în liceu și în facultate profesori sclipitor de inteligenți - și mi-a plăcut să descopăr în elevii mei inteligență, originalitate, ieșire din contingent, din clișee, din linia dreaptă. Am predat literatură, având convingerea că, în artă, (libertatea e artă!) 2 și cu 2 nu fac niciodată 4
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Viorica Pricopie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1854]
-
subțiri și lungi de un verde-închis arătau lanuri de cartofi. Pătrate mari cu miriști și altele cu trifoi geometrizau întinsul chilim. Fundul zării se întunecase și se putea ghici o pânză deasă de sălcii din care ieșea un mic fruct sclipitor. - Acolo e biserica, arătă Pascalopol cu biciușca. Cu cât se apropiau de lanuri, cu atât miriștile și fânețele se împestrițau. Toată pânza era stropită cu albăstrele, sau cu galbene flori de sunătoare. Otilia nu mai înceta de a arăta cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ei. Iar eu frecventam această lume cu febra schimbării perpetue la față - aveam mereu în față spectrul metamorfozei în care culorile vieții se schimbau mereu, iar eu mă hrăneam din acest spectru; aș zice aproape ducând o viață „spectrală“, fantomatică, sclipitoare, ca luminile volatile și vii din arena circului, ca fluturii în jurul lămpii când se lasă seara. Și, în vremea de atunci, apăruse un număr de atracție magnific: dansul, mai ales explozia de ritm a rock’n rollului. Nimic mai potrivit
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
un mic cadou împreună cu o carte de vizită, nu o dată a mai avut o astfel de lubie. Și, dacă i-aș recunoaște echipajul, aș fi dispus să o rețin ! Aș da farmecul solitudinii pe plăcerea unei mici conversații cu ea, sclipitoare și plină de umor, pe orișicare temă : criza ei mistică ori gimnaziul de băieți între care a crescut, ea, singura fată, cele zece operații pe care le-a suportat, învățând în spital limba arabă, broderia de mână și Coranul - dar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
gust dulce acrișor pe limbă, un oftat de destindere și plăcere, cerul liniștitor albastru de afară, pe sub fâșiile de vată ale norilor albi, un vânticel neașteptat - slavă Domnului ! - care înviază dintr-odată vârfurile plopilor din curtea de vizavi... Trupul verde sclipitor respiră și eu respir odată cu el, privindu-l, fericit... Dar cum ? Cum de este posibil un asemenea lucru ? Cum se poate ca cineva să sune cu atâta impertinență la această oră ? Și cum se poate ca absolut nimeni să nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a povestit madam Cristide ! S-au schimbat timpurile, a mai îmbătrânit și madam Cristide, dar stilul și l-a păstrat : tot rochiile colante, să îi iasă formele, tot culori criante, pălării cu boruri mari, eșarfe lungi, mauve, bijuterii ieftine și sclipitoare. Trezește senzație, este criticată, dar eu i am luat totdeauna apărarea. Este și acesta un stil, am spus, de ce nu ? Dacă o prinde, ce-aveți cu ea ? ! Dar ce nu-mi place este că umblă cu vorba peste tot ! Și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
particular. Iar copiii lor or să fie varză. Jack rîse. — Hai să dansăm. Dar să nu rămîi cu gura căscată la vedete, c-o să zică lumea că ești o țărancă. Intrară braț la braț. Karen pătrunse În sală cu ochii sclipitori. Jack evaluă din priviri cea mai tare petrecer de Încheiere a filmărilor de pînă atunci. Spade Cooley și băieții lui erau pe estrada orchestrei - Spade la microfon, cu Burt Arthur Perkins, basistul lui, zis „Dublu“, poreclit așa pentru locul dublu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
putea vorbi de o conviețuire a celor doi. Apropo, să știi că Inez este o fată extraordinară. A devenit bună prietenă cu Preston, cu Ray Dieterling și cu mine, iar munca ei la Relații cu Publicul de la Dream-a-Dreamland este aproape sclipitoare. Și ce dacă e mexicancă? 2) Am vorbit cu sergenții Fisk și Kleckner, de la Anchete Interne, despre Ed. Cei doi au lucrat la Jafuri sub comanda lui și sînt absolut extaziați că eroul lor le va deveni comandant. 3) Întrucît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
atîta minte Încît să nu joace pe loc un as! Jack luă cu el sub casă o lanternă. Hilda Lefferts rămase afară, În picioare, privind, așa că... Praf, putreziciune, putoare de naftalină. Raza de lumină scoase la iveală pămînt, șobolani, ochi sclipitori de șobolan. O pînză de sac, oase cu zgîrciuri, un craniu cu o gaură Între ochi. CAPITOLUL 54 Ed se uita la Lynn Bracken prin oglinda bidirecțională. Kleckner o interoga: polițistul drăguț care pregătea terenul pentru polițistul rău, adică pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
poate să devină cordială, pentru că se bucură de imunitatea iubirii care o precedă. Cioran despre felul în care Noica nu și-a "valorificat" experiența de viață: "a trecut prin comunism ca un turist prin Infern". Noica despre aforismele lui Cioran: "sclipitoare ca un fulger după care nu mai vine tunetul". Pesimismul nu este o viziune asupra lumii, ci ocuparea unei poziții strategice în fața imprevizibilului. Pesimistul e de fapt un tip care se menajează: când pui răul în față, nu poți fi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aplicare masivă a fardului. Sprâncenele ei erau pensate până la limita existenței, conturul buzelor era atât de gros încât arăta ca și cum ar fi avut mustață, iar întregul arsenal de păr blond era prins cu agrafe în formă de fluturași micuți și sclipitori, așezați ordonat. Probabil că s-a trezit cu trei ore mai devreme pentru a face chestia asta, se gândi Ashling impresionată. —Bună, spuse Trix cu o voce care suna de parcă ar fi fumat patruzeci de țigări pe zi, ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ușor, cu capetele apropiate. —Ești o femeie superbă, Mai, spuse el, cu o privire tandră. — Nici tu nu ești tocmai urât, spuse ea, trăgându-și nasul. Vei frânge inima unei fete drăguțe. Poate Lisei ăleia. —Lisa? — Tipa aceea dură și sclipitoare? Dumnezeule, începu Mai să râdă, într-un fel destul de nepotrivit, a sunat de parcă vorbeam despre M&M. Ar fi potrivită pentru tine. Iar dacă nu Lisa, cealaltă. —Care cealaltă? —Gagica latină. —A, Mercedes. Pe lângă orice altceva, e căsătorită. Aha, încercă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Atunci nu au ce căuta aici. Am încercat și eu niște sushi din ăla, se confesă Kathy. Și, știi ceva, nu e chiar atât de rău. Marcus Valentine, îmbrăcat foarte prost, trecu pe lângă ea. Automat, Lisa îi aruncă un zâmbet sclipitor. Și Jasper Ffrench, chiar și mai rău îmbrăcat, tropăi după el. Și iată-l și pe Calvin Carter, care zburase special de la New York pentru asta. Calvin strângea puternic mâinile tuturor adresându-li-se pe numele mic. —Minunat, Lisa, spuse el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
contractul, dar fără Îndoială că mi-ar fi sugerat, de data asta În direct, să adopt un pseudonim. M-am adresat unui avocat din lumea filmului care m-a sfătuit să cer o sumă importantă din care pînă la urmă sclipitorul cerc de la Gallimard mi-a propus jumătate, pe un ton demn de Molière: „Vai! Banii mei, bănișorii mei, dragă prietene! Am fost privat de voi“. Mai e oare nevoie să subliniez că totalul cecului care mi-a parvenit În cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
o lăsasem. Încetișor, temîndu-mă să nu deranjez, am deschis ușa și am intrat În apartament. Perdelele de la balcon unduiau În Încăpere. Silueta stătea așezată lîngă fereastră, cu chipul estompat contra luminii, nemișcată, cu o lumînare aprinsă În mînă. O perlă sclipitoare Îi alunecă pe piele, strălucitoare ca rășina proaspătă, și Îi căzu În poală. Isaac Monfort se Întoarse, cu chipul brăzdat de lacrimi. Nu te-am văzut În după-amiaza asta la Înmormîntare, am zis eu. Tăgădui În tăcere, ștergîndu-și ochii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
înfățișarea lui întristată: încercase chiar să-i cânte; cel mai adesea îi povestea toate istorioarele comice pe care și le amintea. Mai întotdeauna, prințul se prefăcea că râde din toată inima și uneori chiar râdea într-adevăr de mintea ei sclipitoare și de simțirea senină cu care ea povestea câteodată când se lăsa (și deseori se lăsa) în voia inspirației. Văzând râsul prințului, văzând impresia produsă asupra lui, ea se entuziasma și începea să fie mândră de ea însăși. Dar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
la o exteriorizare vecină cu imbecilitatea. Prin muncă a devenit din subiect obiect, adică un animal, cu defectul de a fi mai puțin sălbatic. În loc ca omul să tindă la o prezență strălucitoare în lume, la o existență solară și sclipitoare, în loc să trăiască pentru el însuși - nu în sens de egoism, ci de creștere interioară -, a ajuns un rob păcătos și impotent al realității din afară. Unde mai există într-o astfel de viață extazurile, viziunile și nebuniile? Unde mai există
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Scuipă disprețuitor pe jos. Voi sunteți rușinea Romei! Trio urmărește pierdut stropii de spută care se opresc, parcă îna dins, pe piesa centrală a mozaicului, o dală de marmură ornamentată cu cubulețe minuscule din piatră, într-o infinitate de nuanțe sclipitoare. Nu se poate gândi la nimic. Se concentrează, ca hipnotizat, asupra podelei. Observă că bordura din jurul emblemei este ușor ciobită. Se gândește că meșterul a executat-o probabil în altă parte, la el în atelier după toate probabilitățile, și a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
iar veniturile astea fabuloase, în loc să le capitalizezi, le lași să ți se scurgă printre degete. Libo gesticulează agitat: — Gândește-te și tu! Chiar după ce achit taxa de 25% către stat, profitul e bunicel. — Cât de bun? întreabă Asinius cu ochi sclipitori. Începe să întrezărească noi perspective de afaceri. Libo ezită pentru o clipă, apoi se decide: — Să-ți dau un exemplu. După calculele din ziua de azi, s-a stabilit un preț de 100 de sesterți pe amfora de vin. Nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
țesătură de lână, nu de in sau mătase, cum poartă cochetele din ziua de azi, care-și petrec tot timpul împopoțonându-se în fața oglinzii. Nu neapărat pentru bărbații lor, e de la sine înțeles. Ieri însă era parcă altfel îmbrăcată... Mai sclipitor... Se chinuie să-și aducă aminte ce purta, dar gândul îi zboară la revolta izbucnită în timpul jocurilor de gladiatori. S-a revărsat Tibrul. De aici s-a iscat cearta. Principele încearcă de mult să protejeze orașul de inundații. Acum mai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]