88,469 matches
-
vedere ca decizia relativă la fiecare cerere sau plângere adresată instituției să fie adoptată într-un termen rezonabil, fără întârziere și, în orice caz, nu mai târziu de două luni de la data depunerii acesteia. Aceeași regulă se aplică răspunsului la scrisorile primite de la cetățeni, ca și răspunsurillor la notele administrative adresate de funcționar superiorilor, pe linie ierarhică, în solicitarea anchetelor necesare pentru adoptarea deciziilor. 2.Dacă, din cauza complexității problemele ridicate, instituția nu poate soluționa cererea în termenul prevăzut, funcționarul informează fără
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
principelui moldav, iar nu etica ori morala cavalerească; iar dacă vitejiei impetuoase i s-a adăugat emblema de uns al lui Dumnezeu, a fost aproape firesc ca Ștefan să devină sveti, adică sfânt. Analizate cu acribie și farmec sunt și scrisorile voievodului (după victoria de la Podul înalt) către varii zone ale Europei: de pildă, către Papa Sixt al IV-lea (la 25 noiembrie 1474) și către dogele Veneției (la 25 decembrie 1475), epistole celebre astăzi, care vădesc diplomația domnitorului de a
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
către Papa Sixt al IV-lea (la 25 noiembrie 1474) și către dogele Veneției (la 25 decembrie 1475), epistole celebre astăzi, care vădesc diplomația domnitorului de a consacra Moldova ca pe o Poartă a Creștinătății. Dar la fel de interesante sunt și scrisoarea de informare către Matei Corvin (regele Ungariei, față de care Ștefan era vasal, și care ulterior avea să încerce să uzurpe rolul principelui moldav de învingător al turcilor, dar fără să primească credibilitate în acest sens la curțile Europei) sau ironica
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
pe nume, ale cui sînt mîinile palide? și fața asta a cui? test de realitate doar povestite, toate devin reale și de teroarea lor mă curăț. noaptea, cînd doar galopul inimii sub coaste se aude, spre cele patru zări trimit scrisori despre un bărbat mort din care iese tiptil un păianjen de onix și mă pîndește nemișcat: un șuvoi de sînge curge dintr-o țeavă spartă în mine. femeia plutind cu fața în sus în băltoaca roșie de la picioare ca soarele
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
de nimicuri ieșite de mult din uz, prăfuite sau patinate de vreme. B cuprindea în el o întreagă epocă, o întreagă viață sau mai multe. Acele clipe de uitare petrecute în pod, răsfoind o carte cu paginile îngălbenite, despăturind o scrisoare cu literele pe jumătate șterse, privind o gravură cu rama ruptă, scuturând de praf albumul cu fotografii în sepia... Cum ar fi putut fi înlocuite acele clipe de un text rulat cu repeziciune pe un ecran de calculator? Cum și
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
colecția ,Seria literaturii universale", în care a apărut prima traducere. Nu știm pe ce cale au parvenit în țară aceste informații, deoarece fratele traducătorului, criticul și istoricul literar Cavit Yamaç, comunica vestea autorului doar la 5 noiembrie 1942, prin următoarea scrisoare aflată în arhiva Liviu Rebreanu de la Academia Română: ,Maestre, Vă scriu în timpurile acestea atât de cețoase pentru omenire, din cetatea celor șapte coline, trimițându-vă alăturat o carte care se intitulează Asilmișlar Ormani și care în limba turcă înseamnă Pădurea
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
literaturii române, carte ce va apărea cât de curând și vă voi trimite și cartea mea, Deliorman. Vă rog, scumpe Maestre, să primiți expresiunea celor mai profunde stime ce v-o port, Cavit Yamaç Cavit Yamaç, ,Servetifünun Gazeteri", Istanbul, Turcia." Scrisoarea este în măsură să ne furnizeze date extrem de importante despre cei doi traducători și despre activitatea lor în Turcia. Faptul că au făcut liceul în București la Sf. Sava i-a ajutat foarte mult să cunoască la perfecție limba română
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
despre activitatea lor în Turcia. Faptul că au făcut liceul în București la Sf. Sava i-a ajutat foarte mult să cunoască la perfecție limba română și să fie orientați în literatura noastră. Atât articolul din ziarul ,Viața", cât și scrisoarea lui Cavit Yamaç sunt revelatoare pentru ceea ce se întreprindea în acel moment în domeniul relațiilor literare româno-turce. Faptul că cei doi frați Yamaç traduceau cu regularitate din literatura noastră și că popularizau opere de succes (același traducător publică în aceeași
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
orientare modernă ale momentului. Având ocazia să vizitez de curând Istanbulul, într-o misiune literară organizată de Uniunea Scriitorilor, m-am adresat colecției de reviste ale Bibliotecii Baiazet din Istanbul, în căutarea articolelor despre L. Rebreanu, cu privire la care vorbea în scrisoarea sa Cavit Yamaç. Sub genericul ,Asilmișlar ormani munasebetiyle", Cavit Yamaç face cronica romanului în două numere succesive ale revistei ,Servetifünun", nr. 2399 din 13 august și nr. 400 din 20 august, sub titlul Liviu Rebreanu. Cu ajutorul istoricului Călin Felezău am
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
nefericită, fiindcă atîta i-a trebuit autorului Dulapului îndrăgostit ca să repete de cîte ori avea ocazia: îmi pare rău că am supărat-o, dar eu o prefer pe Cîrcotașa. Dacă pe mine mă prefera Blandianei, Gabrielei Melinescu îi scria cîndva scrisori de amor. Dar ea l-a lăsat îndrăgostit lulea și dusă a fost, după cum putem afla din Cerșetorul de cafea. Ceea ce nu l-a împiedicat să o iubească în continuare, de la distanță. Spun asta pentru că, în urmă cu cîțiva ani
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
peste un text al lui apărut într-o revistă ieșeană și am constatat că a reluat cel mai șocant pasaj dintr-un vis erotic al lui Swedenborg, după care nota entuziasmat: uite, domnule, ce poate să traducă Bobinocara ! Dar, cum scrisorile către Gabriela nu le avem, să ne întoarcem la cele din Cerșetorul de cafea, prin care cred că Emil Brumaru e, într-un fel, precursorul scriitorilor tineri de acum, care au depășit pudibonderia de altădată și vorbesc cu dezinvoltură despre
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
lipsi așa-zisul curaj artistic necesar ca să-și permită lucrul acesta, ci pentru că în ochii săi femeia continuă să fie un mister pe care, oricît s-ar strădui, nu-l poate dezvălui odată pentru totdeauna. Dar să ne întoarcem la scrisorile sale care pot șoca prin accentul pus pe viața intimă a unor personaje celebre din literatura universală, pentru a putea fi privite ca niște ființe vii. Cînd erau publicate în România literară, nu-mi imaginam cum vor arăta aceste scrisori
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
scrisorile sale care pot șoca prin accentul pus pe viața intimă a unor personaje celebre din literatura universală, pentru a putea fi privite ca niște ființe vii. Cînd erau publicate în România literară, nu-mi imaginam cum vor arăta aceste scrisori într-o carte. Mă bucuram pur și simplu să revăd număr de număr formula de adresare: Stimate domnule Lucian Raicu... Poate fiindcă lumea începuse să-l uite pe marele critic și Emil Brumaru ne amintea de el o dată pe săptămînă
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
a putut să opteze pînă în ultima clipă între iluzia salvării prin căsătoria cu prințul Mîșkin și acceptarea destinului prin fuga cu Parfion Rogojin, care era situat la antipodul fratelui său de cruce, dar nu o iubea mai puțin. Valoarea scrisorilor lui Emil Brumaru către Lucian Raicu e dată în ultimă instanță de faptul că ele exprimă obsesiile unui cititor împătimit, care poate mărturisi: ,Una din marile mele disperări de lector este că nu pot citi toate cărțile unui autor dintr-
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
sfiesc să afirme că autorul Demonilor și al Fraților Karamazov ar fi un scriitor depășit, cu care nu merită să-ți mai pierzi vremea. Dar, cu toate acestea, nu pot să nu mă gîndesc ce figură făcea pudicul Raicu în fața scrisorilor lui șocante, la care nu i-a răspuns niciodată. Deși seamănă atît de bine cu Gogol, așa cum au constatat și Valeriu Cristea și Brumaru, îmi place să cred că el nu ar fi spus asemenea marelui prozator rus: ,Scrisoarea-i
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
în fața scrisorilor lui șocante, la care nu i-a răspuns niciodată. Deși seamănă atît de bine cu Gogol, așa cum au constatat și Valeriu Cristea și Brumaru, îmi place să cred că el nu ar fi spus asemenea marelui prozator rus: ,Scrisoarea-i o prostie! Scrisori scriu spițerii !" Oricum, pot depune mărturie că, pe la începutul anilor '90, mi-a vorbit, zîmbind enigmatic, despre existența scrisorilor lui Brumaru și m-a întrebat dacă nu le-aș putea publica eu în ,Viața Românească". Nu
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
la care nu i-a răspuns niciodată. Deși seamănă atît de bine cu Gogol, așa cum au constatat și Valeriu Cristea și Brumaru, îmi place să cred că el nu ar fi spus asemenea marelui prozator rus: ,Scrisoarea-i o prostie! Scrisori scriu spițerii !" Oricum, pot depune mărturie că, pe la începutul anilor '90, mi-a vorbit, zîmbind enigmatic, despre existența scrisorilor lui Brumaru și m-a întrebat dacă nu le-aș putea publica eu în ,Viața Românească". Nu puteam. Nu doar fiindcă
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
Cristea și Brumaru, îmi place să cred că el nu ar fi spus asemenea marelui prozator rus: ,Scrisoarea-i o prostie! Scrisori scriu spițerii !" Oricum, pot depune mărturie că, pe la începutul anilor '90, mi-a vorbit, zîmbind enigmatic, despre existența scrisorilor lui Brumaru și m-a întrebat dacă nu le-aș putea publica eu în ,Viața Românească". Nu puteam. Nu doar fiindcă s-ar fi speriat alde Got, ci fiindcă nu peste mult aveam să părăsesc revista aceea de care eram
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
respectiv corespondentul său, Ghiță Tăciune) se sinucide într-un acces de cinism. Manuscrisul se încheie aici, intrând în pagină cel de-al doilea, necunoscut și neprevăzut narator. El este cel căruia îi este lăsată, spre terminare, nuvela memorialistică, printr-o scrisoare testamentară: , ŤPrietene,/ Ești compatriot și tovarăș al meu; ești cam literat; vei fi și mizantrop ca mine, o prevăd de pe acuma; așadar, nemene nu este mai capabil de a mă înțelege și a compecta începutul acestor memorii, ce eu singur
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
pirat", tu poți să o dai unde poți. Dialogul" nu plătește, deci nu-i nici o problemă. Am dat și citatele din Gogol care seamănă cu Petre Stoica. Tot un "spațiu alb". A doua porcărie! Am primit de la I. Pop o scrisoare. Zice să facem un număr cu "comicul" (plus toate nuanțele și variantele lui). Ei bine, înjură-mă, am dat "Fabula antică". Te rog ca tu, pînă pe 15 martie, să-i trimiți lui Ion Pop una sau mai multe poeme
Sînt un ticălos by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11788_a_13113]
-
carte poștală intitulată "O cântare a treptelor", Timișoara, 17 decembrie 1989, - @ 1999, Timișoara"). Tot eodem die, pe Caragialeta, ediția princeps: Domnului I.C. - o pastișă strânsă (nepostișă, însă) după I.L.C. Găsesc, în ultimul moment, pitită prin paginile unui volum "forțian", o scrisoare din 10 februarie 2000, compusă dintr-o carte poștală fină, al cărui text îmi pare potrivit printre prezentele dedicații. Practicant al palindromului și al altor forme complicate de versificație, se joacă cu 16-le zilei mele de naștere și 61
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
față se încheie, precum vedeți, într-o solară cheie. Pe o altă carte poștală, din 7 martie 2000, mulțumindu-mi pentru cartea La Chute vers le zénith, poetul scandează telegrafic: Primit colet cărți. Stop. Citesc Cădere zenit. Încântă fără stop. Scrisoare urmează. Stop. Regret veac Rege-Soare ioc stampă. Consolez trimit vedere. Pe Clepsidra cu zăpadă, - "dedicație in spe, căci autorul cărții, intruvabilă în librării, nu mai dispune, vai, de nici un ex.!" La 31-05-2003, dedicația era lipită pe un exemplar, "din toată
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
Marin Mincu își exprimă în mod derutant - dar nu fără umor - recunoștința: "Poetului Ilie Constantin, parizianului oltean care m-a franțuzit, cu bucuria de a nu ne iubi prea mult... Marin Mincu". Dedicația pe o carte seamănă, întrucâtva, cu o scrisoare, care nu așteaptă neapărat un răspuns. Pot scrie un comentariu plecând de la câteva rânduri epistolare, dar sunt mai sfios cu dedicațiile. Le transcriu cu plăcere - trebuie să fac un efort să mă opresc - dar preget a "broda" considerații asupra lor
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
de sticlă rana care iese încet-încet la iveală e primită ca o consfințire a speranței 5. Trăim cu toții în zile diferite unul își caută broasca țestoasă care a dispărut altul tot tergiversează excursia pe malul lacului un altul trimite prietenilor scrisori din locuri inventate copilului îi scapă felia de pîine în canal în poiana mierlelor brutarul mut fărîmițează pîine chiar zilele îndrăgostiților sunt decalate fiecare cu lumina ei ce doar arar pătrunde în lumina vecină etanșe sunt bucuriile noastre ca florile
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]
-
merge din nou la urne. ŤDumneata o să-ți pui candidatura, o știm; eu ți-o declar că mi-o pui pe a mea... luptă electorală! și știm că lupta electorală este viața popoarelor... De ce te revolți contra adevărului?ť (O scrisoare pierdută, actul III, scena a treia)." (Rîsete, aplauze.) De astă dată, efectul a fost smuls în chip ,perfid", prin omiterea formulei citez la începutul fragmentului din Caragiale, strecurat cu abilitate în expunerea proprie, și prin divulgarea sursei abia la sfîrșit
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]