2,171 matches
-
toți frații săi. La Cernăuți avea o frică patologică de stafii 2. Adolescent, "era un tânăr sănătos ca piatra", care la scaldă "punea în mirare pe toți cu manevrele ce făcea înnot"3. La maturitate devenise un bărbat mai degrabă scund (1,64-l,65), cu "musculatură herculitană"4 și deosebit de păros: "Era foarte păros Mihai, pe pulpele și cele de jos, și cele de sus, credeai că-i omul lui Darwin"5. Avea platfus la ambele picioare. în timpul episodului ardelean
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
om, ci în adevăratul înțeles al cuvântului, curgeau zdrențele de pe el". Era pe atunci "un tânăr cu fața negricioasă, cu ochi mari deschiși, cu un zâmbet pe buze"6. După zece ani, Mite Kremnitz îl privește cu detașare: "Mai mult scund decât înalt, mai mult voinic decât zvelt, cu un cap ceva cam prea mare pentru statura lui, cu înfățișarea prea matură pentru cei 26 de ani ai săi, prea cărnos la față, nebărbierit, cu dinți mari galbeni, murdar pe haine
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
roșu care umplea țărișoarele împrăștiate în lungul râului, în ținutul cu pământ negru numit Ta Kemet. Acolo îi plăcuse lui Iahuben cel mai mult, mai ales că oamenii locului vorbeau o limbă foarte asemănătoare cu a sa. Erau puțin mai scunzi decât cei din poporul lui Iahuben, care avea pielea trandafirie, aproape roșie. Aici nu erau palate prea mari, însă erau case bune cu bogății, era vin și bere, cântăreți pe ulițe, oameni blajini și femei îmbietoare cu ochii lungi și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
munte rotund și pieptos, mai puțin înalt, iar departe spre zarea răsăriteană se contopea cu albăstrimile cerești al treilea munte, lung și crestat ca un pieptene. Mai spre miazăzi, numai ochii buni puteau desluși, dacă le cunoșteau dinainte, trei piscuri scunde așezate în triunghi. Iar întorcînd privirea pe dunga dintre miazănoapte și apus a orizontului, puteai zări cum tremură în depărtări alți doi munți, unul vânăt, altul albicios. Cel dintâi era un munte mai mare, bogat în flori, pe celălalt, pipernicit
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și nu se uita nicăieri, numai la cărarea pe care călca măgarul. Auta îl urmări un răstimp cu coada ochiului, apoi nu se mai uită și zâmbi. În cea din urmă călătorie ochii săi se obișnuiseră să vadă mulți oameni scunzi. Mai ales răsăritenii din Șumer sau Akkad, sau mărunții hananei nu le ajungeau atlanților mijlocii nici măcar până la umăr. Iar acum ochii îi erau tulburați de înălțimea de prăjină a acestui soldat, care i se părea caraghios. Soldatul nici măcar nu i-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cea din urmă nădejde a dezlegării tainei din cer... După un somn adânc de om sănătos, Auta ieși în zori din baraca de bârne. Dimineața își ridica tocmai atunci aburii din prăpăstii. Munții se vedeau frumoși peste zări, albaștri și scunzi. Cei mai depărtați păreau nori. Sclavul își scutură amorțeala și se duse la izvorul rece. Asinii rumegau. Soldatul încă dormea, aici nefiind trâmbiță. Auta privi muntele în sus, unde printre stâncile golașe se pierdeau cărări. Vârful muntelui nu se zărea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de vreun lucru din jur. Poate că nici n-avea dorință de a ști. Iar în această a doua parte a drumului lor, Auta nu se mai uita deloc la soldatul care călărea ca un stâlp de lemn pe măgărușul scund și-și târa picioarele, prea lungi, prin ierburi și pietre. Acest soldat nu era Iahuben. De la o vreme muntele se schimbă. Scurt timp trecură prin nori sau ceață, apoi piscul se ridică gol în scăldătoarea soarelui, sub cerul curat. Nu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pentru ochi la lumina soarelui, în oricare ceas al zilei. În nopțile cu lună, Auta știa cât era de fermecător acest acoperiș. Spre laturile palatului, mult mai îndărăt și acoperite cu pâlcuri de copaci înfrunziți, se întindeau șiruri de clădiri scunde și cenușii, din granit cioplit, cu acoperișuri drepte din plăci de bronz. Printre arborii din dreapta se zăreau mișunând soldați. Dincolo, în stânga, nu era nimeni; acolo, numai noaptea târziu se întorceau de la muncile grele oameni uscați, slabi, încovoiați, cu pielea neagră
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de oi. Bătrâne femei atlante, din sărăcime, umblau prin mulțimea de oameni și își lăudau în gura mare plăcintele sau turtele cu miere ce le aveau de vânzare. Erau în larma și în înghesuiala obștească și altfel de oameni, mai scunzi, cu fața mai albă, unii cu bărbi negre, dar iuți și guralivi, care alergau de la o corabie la alta, strigând, lăudîndu-se sau văicărindu-se, până când își ajungeau ținta; și atunci încărcau în scurtele și adâncile lor corăbii câte un număr
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
lucrau în tăcere, în timp ce un sulițaș îi păzea. Mâinile lor se mișcau cu mai multă repeziciune și gingășie decât mâinile cântărețelor pe strunele harpei. În acest timp ieși din palat un preot tânăr, purtat în scaunul lui de patru robi scunzi cu pielea galbenă. Iahuben se uită la acest preot și i se păru că seamănă cu Tefnaht. Știa că Tefnaht avea un fiu și o fiică. Să fi fost chiar fiul lui Tefnaht, sau numai i se părea? Preotul nu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
din acestea trei, pornind aproape din dreptul Stâlpilor lui Melkart, se alcătuia dintr-un munte destul de înalt, mai ales însă foarte întins în lungime dinspre apus spre răsărit și coborând de-a dreptul în mare, apoi din alt munte, mai scund și mai scurt, așezat mai către miazănoapte, după care urmau alții, mărunți, într-un șir neînsemnat scăzând în înălțime spre sud. Și mai la miazăzi, adică acolo unde Țara Nisipurilor își rotunjește țărmul apusean împlinit de munții numiți de localnici
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
simți pe frunte ceva mătăsos și rece, ca o mână care l-ar mângâia. Dar era prea rece pentru o mână omenească. Totuși parcă avea degete... Tresări și se sculă în picioare. Se întoarse. Lângă el stătea o ființă, mai scundă decât el, altfel decât el și decât toți oamenii pe care-i văzuse, dar foarte asemănătoare cu ființele omenești. Auta privi cu ochii măriți. Genunchii și buzele începură să-i tremure. Ființa aceea, îmbrăcată cu o haină argintie ca dintr-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
fi putut vedea bine fețele lor prin ochean, însă Auta își dădu seama că sunt robi, de vreme ce nu aveau alte veșminte decât pânza înfășurată în jurul coapselor, prinsă cu o cingătoare. Unii erau negri, alții roșii și înalți, alții erau mai scunzi, cu pielea galbenă sau albă. Auta putu să numere douăzeci. Toți aveau arme. I se strânse inima. Nu mai primise de mult nici o veste de la Mai-Baka. Să se fi întors oare Mpunzi? Cu Mpunzi lucrurile s-au petrecut așa. Într-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de robi. Pe aceștia i-am adus la tine pentru că umblau pe-aproape. De aici îi voi duce la Mai-Baka. Auta se uita curios la un rob voinic și mărunt la statură, cu fața albă gălbuie, și la altul, tot scund, dar cu pielea stacojie, aproape smolită. Îi întrebă din ce țări erau aduși. Cei doi robi vorbeau greu limba atlantă, unul aproape de loc. Cel cu pielea albă gălbuie putea fi din răsăritul îndepărtat, își zise Auta, poate din mica țară
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Sumer. Dar oameni de felul celuilalt nu mai văzuse. Aducea puțin la culoarea pielii cu atlanții, parcă și tăietura chipului nu se deosebea prea mult, doar că fața era mai uscățivă, nasul mai lung și mai gros și statura mai scundă. Pe cel dintâi îl întrebă la întîmplare în limba țării Sumer, vrând să afle cum îl cheamă. Fericit că poate vorbi ca acasă, omul râse cu recunoștință și i se închină. - Zeul nostru știe toate limbile pământului... Mă cheamă Utnapiștim
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
om și curăța solzii unui pește, care se zbătea încă în mâinile lui. Oprindu-și cu greu pluta într-o scobitură stâncoasă, omul ieși pe țărm. Avea o singură vâslă, care era și lopată și cârmă și undiță. Omul era scund, istovit și gol; pielea lui era stacojie sau aproape vânătă. Își aruncă vâsla pe stânci și se uită la păstori. Păstorii se uitară la el. Multă vreme tăcură și păstorii și plutașul... Apoi îl întrebară cine e. - Mahukutah! rosti omul
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
strigă: - Veniți repede să vedeți ce descoperire am făcut! Intrară întîi Auta și străinul celălalt, apoi Nefert; ceilalți doi se fereau să intre. În luntre, pe unul din scaune, ședea o frumoasă femeie rome, de neam după înfățișare, cu trupul scund și subțire, îmbrăcată în mătase de culoarea fagurilor proaspeți, cu părul negru retezat pe frunte și sprijinit pe umeri. Când intrară ceilalți, femeia tresări și se ridică. - De ce numai Auta s-o fi răpit pe Nefert? Eu dacă vin din
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
scoțiană... ... Poliția din Sydney... un birou decent... Dar astafost În New South Wales. — Nuș’... Nu, În pizda mătii, habar n-ai, asta-i problema ta Împuțită, ștoarfă șmecheră și ușchită, nu știi absolut nimic, absolut nimic... — Era tânără, bătrână, Înaltă, scundă, brunetă, blondă... Capumi crapă de-a dreptușo săncepsă tremur aici... Era un pic cam boccie, zice Estelle. Îmi pierd vremea ca curu cu târfele astea. Nu ștu nimica. Tâmpițica aia de Roger Moore Drummond ar trebui să-și dea seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
carne de futut pentru Bruce Robertson, săptămână pe stop sau nu, cu cât mai sângeros cu atât mai bine! Așa că ne așezăm, Bladesey și cu mine, lângă astea două pipițe care acceptă când le propunem să le cumpărăm băuturi. Cea scundă și brunetă are o expresie răutăcioasă, expresia unei vaci care are-o părere cinică despre bărbați, o pseudo-lesbiană. Probabil a fost cu vreun criminal din ăla Împuțit care a făcut ce-a vrut din târfa asta amețită și numa din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
cu zăpezi veșnice este destul de săracă, ursul polar (Ursus maritimus) fiind cel mai important reprezentant, întâlnit în Svalbard și Franz Josef, precum și în Novaia Zemlea. III.3.1. TUNDRA ARCTICĂ Tundra reprezintă un sistem de formațiuni ierboase, subarbustive și arbustive scunde, deschise, formate în condițiile unui climat rece, ocupând bordura nordică a Penisulei Scandinavia, Peninsula Kola, o fâșie de lățimi variabile în lungul țărmului euro-asiatic și nord american, precum și o parte a insulelor din Arhipelagul Arctic, Islanda etc. Limita sudică a
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cele din savană), caracteristice zonei cernoziomurilor Ucrainei sau părții mai umede a preriilor nord americane. Aceste ierburi au și o valoare nutritivă mai mare. În regiunile mai uscate, în care precipitațiile sunt mult sub 500 - 400mm/an, ierburile sunt mai scunde și cu o valoare nutritivă mai mică. Este cazul stepelor asiatice sau a Câmpiilor înalte ale SUA. Vegetație lemnoasă se poate întâlni doar în lungul arterelor hidrografice care traversează stepele, pe solurile mai umede. Sunt comuni plopii, sălciile, aninii. Spre
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
special precipitații). În nord-est, preria este bogată în masă vegetală, cuprinzând ierburi înalte, care ajung până la 1.5m înălțime, ca: Stipa spartea (specie de colilie), Agropiron tenerum, Andropogon furcatus etc. Spre vest si sud-vest, preria este alcătuită din ierburi mai scunde, care de obicei nu depășesc 50cm. Cele mai răspândite sunt gramineele, între care: iarba bizonilor (Bulbis dactyloides). Înspre limita de sud-vest a preriei apar desișuri de arbuști xerofitici și opunții care anunță trecerea spre vegetația xerofitică subtropicală și deșerturile americane
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
în comparație cu intervalul de normalitate (45 60o, sau extins 0-90o, adică primul cadran = stâng inferior). Deviații fiziologice ale axei electrice a inimii spre dreapta (cord verticalizat) pot să apară la persoanele înalte și suple, iar spre stânga (cord orizontalizat) la persoane scunde și la gravide. Principalele situații patologice însoțite de modificări de axă electrică sunt hipertrofiile ventriculare și blocurile de ram (al fasciculului His). Obezitatea presupune o modificare de poziție a cordului care se manifestă prin axă electrică deviată spre stânga. Studiul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
2: Cupe cu picior Această formă de vas se caracterizează printr-un recipient cu profil bombat, în unele cazuri cu gât mai mult sau mai puțin înalt, gura de aceeași dimensiune, sau puțin mai strâmtă decât fundul recipientului și picior scund. 2.a. Această variantă se caracterizează prin gâtul mai mult sau mai puțin distinct, prin pântecul bombat, rotunjit sau bitronconic, cu o proeminență perforată pe maximul de rotunjime al vasului. Exemplarul descoperit în așezarea de la Hoisești are piciorul rupt, dar
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
încadrează în categoria ceramicii fine. Forma 10: Fructiere În această categorie am inclus vasele ce par a fi obținute în urma contopirii unui vas suport cu un recipient în formă de strachină sau farfurie. Primul exemplar mai păstrează doar piciorul, relativ scund, cu profil bombat și extremitatea inferioară puternic evazată, relativ tronconică. Datorită lipsei recipientului, nu îl putem încadra cu precizie într-un anumit tip, totuși, pe baza morfologiei piciorului, putem spune că cel mai probabil se încadrează în categoria 10a, cu
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]